5,981 matches
-
, Maria (8.X.1930, București), teoretician literar și traducătoare. Este fiica Victoriei și a lui Ion Nae. Între 1942 și 1950 este elevă a Liceului nr. 4 din București, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză. În anul 1955 devine asistentă la Catedra de limba și literatura franceză a Facultății de Filologie din București, iar în anul 1959 se transferă pe același post la Universitatea „Al. I.
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
și 1950 este elevă a Liceului nr. 4 din București, urmând apoi cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, secția limba și literatura franceză. În anul 1955 devine asistentă la Catedra de limba și literatura franceză a Facultății de Filologie din București, iar în anul 1959 se transferă pe același post la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, unde parcurge toate treptele ierarhiei didactice; a fost în mai multe rânduri șefa Catedrei de limba și literatura franceză. Este doctor în
CARPOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286127_a_287456]
-
, Silvia (28.X.1948, Pelinia, j. Bălți), prozatoare. Este absolventă a Facultății de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1971) și a Cursurilor superioare de literatură de pe lângă Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1983). A colaborat la ziarul „Tinerimea Moldovei” și la revistele „Nistru” și „Sud-Est”. Între anii 1979 și 1981, lucrează
CELAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286156_a_287485]
-
CÂRSTEAN, Stelian (19.II.1942, Rădăuți), folclorist. Este fiul Adelei (n. Rudișteanu) și al lui Vasile Cârstean, învățători. După studii liceale la Rădăuți și studii universitare (1960-1964) la Facultatea de Filologie a Universității din București, este, succesiv, profesor la Botoșani (1964-1971), instructor la Consiliul Culturii și Educației Socialiste (din 1971), instructor la Centrala Editorială (1982-1990), director general adjunct în Ministerul Culturii (1990-1997), consultant artistic la Centrul Național al Creației Populare (din
CARSTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286128_a_287457]
-
, Daniela (7.VI.1951, Târgu Ocna - 4.III.1977, București), poetă. Este fiica Mariei (n. Butnaru) și a lui Nicolae Caurea, ofițer de carieră. Începe studiile școlare în orașul natal. Studentă la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași, se transferă din anul al doilea la Universitatea din București (secția limba și literatura română, secundar - limba și literatura engleză). După absolvire (1974), este repartizată la Secția de relații externe a Academiei de
CAUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286143_a_287472]
-
din Suceava, urmează facultățile de Teologie și Filosofie-Litere ale Universității din Cernăuți. Este doctor în teologie al aceleiași universități (1942) și doctor în științe filologice al Universității din Timișoara (1972). În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
În anii interbelici a colaborat cu articole și eseuri de filologie și estetică literară la „Glasul Bucovinei”, „Junimea literară”, „Candela”, iar după război, stabilindu-se la Timișoara - unde a fost lector la Institutul Pedagogic (1961-1975) și apoi la Facultatea de Filologie -, la „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Literatorul”, „Tribuna”, „Analele Universității din Timișoara” ș.a. Volumele sale reprezentative sunt Sinteză și originalitate în cultura românească (1991), Divin și uman în spiritualitatea românească (1994) și Bizanțul (1995). Privite în ansamblu, aceste studii sunt axate pe
CAZACU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286149_a_287478]
-
Jiana, j. Mehedinți), prozatoare. Este fiica Mariei și a lui Traian Popescu, învățători, și soră a scriitorului Dumitru Radu Popescu. Urmează școala primară în localitatea natală, gimnaziul și liceul la Oradea (1953-1959), apoi, la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj, Facultatea de Filologie (secția română-franceză), absolvită în 1964. Din 1966, timp de peste trei decenii, lucrează ca redactor de editură (mai întâi la subredacția clujeană a Editurii Tineretului, apoi, din 1970, la Editura Dacia). Debutează în 1967, în revista „Steaua”, cu o povestire semnată
CATINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
natal, continuând apoi cursul secundar, până la absolvire, în București, la „Sf. Sava”. Din 1900 e student al Facultății de Litere și Filosofie din București, unde, atras în primul an de limbile clasice, antichități, logică și psihologie, se specializează, ulterior, în filologia modernă. Profesorii frecvent audiați sunt Titu Maiorescu și Ovid Densusianu. Cel de al doilea îi va patrona debutul la „Vieața nouă” și îi va obține o bursă de studii în 1909, în străinătate, la doi ani după susținerea licenței. Copist
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
studenției, la Curtea de Conturi, C. e numit, după susținerea în 1908 a examenului de capacitate, profesor în învățământul mediu, dar pleacă la Viena, pentru a-și pregăti doctoratul cu Wilhelm Meyer-Lübke. Dobândind titlul științific în 1913, tânărul doctor în filologie romanică ține un curs și un seminar la Institutul pentru studierea limbii și literaturii române din Viena, întemeiat de Maiorescu. După un an, izbucnirea războiului îl silește să se înapoieze în țară. Din septembrie 1914 până în 1923, funcționează la Liceul
CARACOSTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286086_a_287415]
-
eseist. Este fiul Feigăi (n. Blumenfeld), profesoară, și al lui Ștrul Cazimir. C. (al cărui prenume la naștere era Ștrul) a urmat școala primară la Iași și liceul la Piatra Neamț, unde a trecut bacalaureatul în 1951. Student la Facultatea de Filologie, secția limba și literatura română, a Universității din București (1951-1955), a devenit aici cadru didactic, parcurgând toate gradele până la acela de profesor. Este vicepreședinte al Asociației Umoriștilor Români și, din 1990, deputat în Parlamentul României, inițial ca reprezentant al Partidului
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
aici cadru didactic, parcurgând toate gradele până la acela de profesor. Este vicepreședinte al Asociației Umoriștilor Români și, din 1990, deputat în Parlamentul României, inițial ca reprezentant al Partidului Liber-Schimbist, al cărui membru fondator a fost. Și-a luat doctoratul în filologie cu teza Aspecte ale comicului la Caragiale (1967). Debutează în presa literară cu articolul Despre arta parodiei în literatura română („Steaua”, 1957). Colaborează la „Viața românească”, „Steaua”, „România literară”, „Luceafărul”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Adevărul”, „Cronica politică”, „Parlamentul
CAZIMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286151_a_287480]
-
CENUȘĂ, Zinaida (4.VIII.1948, Bocșa, j. Bălți), prozatoare. Este fiica Elenei și a lui Vasile Cenușă. După absolvirea Facultății de Filologie (secția jurnalistică) a Universității de Stat din Chișinău (1971), activează ca redactor la Televiziune (1971 - 1974), apoi în cadrul editurilor Lumina, Literatura Artistică, Hyperion. Debutează cu volumul Semnele de taină (1985), urmat de alte trei culegeri de nuvele: Om de bună
CENUSA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286166_a_287495]
-
, Laurențiu (pseudonim al lui Laurențiu Bobleanță; 11.V.1931, Cerneți, j. Mehedinți), prozator. Este fiul Teodorei (n. Tudorănescu) și al lui Victor Bobleanță, preot. A urmat liceul în Craiova (1942-1943), Turnu-Severin și Timișoara (1945-1951) și a absolvit Facultatea de Filologie din Timișoara (1972). În ultima clasă de liceu e arestat și, cu o scurtă întrerupere (1951-1952), este deținut în diverse lagăre și închisori pentru „uneltire împotriva ordinii sociale”. Practică diverse meserii: bibliograf, lucrător ceferist, om de serviciu, contabil, profesor. Debutează
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
CHIRIAC, Vlad (12.X.1936, Mălăiești - Transnistria), istoric literar. Este fiul Liubei (n. Roșcovan) și al lui Simion Chiriac, țărani. După ce urmează școala elementară și medie în satul natal, va studia la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954-1959). Între anii 1972 și 1975 și-a făcut stagiul de doctorand la Institutul Poligrafic din Moscova. Doctor în filologie în 1976, din 1991 este cercetător științific superior la Institutul de Literatură și Folclor
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
După ce urmează școala elementară și medie în satul natal, va studia la Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1954-1959). Între anii 1972 și 1975 și-a făcut stagiul de doctorand la Institutul Poligrafic din Moscova. Doctor în filologie în 1976, din 1991 este cercetător științific superior la Institutul de Literatură și Folclor al Academiei de Științe din Republica Moldova. Colaborează cu studii de istorie literară la „Nistru”, „Limba română”, „Viața Basarabiei” și la reviste în limba rusă. Autor al
CHIRIAC-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286207_a_287536]
-
CHIRIAC, Teo (29.V.1956, Coșernița, j. Soroca), poet. Este fiul Valentinei și al lui Gherasim Chiriac. După ce a studiat la Facultatea de Filologie, secția de jurnalistică, a Universității de Stat din Chișinău (1974-1979), a fost redactor la Radio Moldova, redactor și redactor-șef la Editura Hyperion. Volumele de poezii Lucrare de control (1987) și Salonul 33 (1989) au impus un poet cultivat, cu
CHIRIAC-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286206_a_287535]
-
I.1935, Copru, j. Cluj), critic literar. Este fiul Veturiei (n. Mureșan) și al Vasile Cesereanu, preot. Urmează școala primară în satul natal, apoi gimnaziul la Bistrița și liceul la Năsăud, absolvit în 1953, când se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din București (pe care o termină în 1958). A lucrat ca redactor la „Tribuna” (1959-1960), secretar literar la Teatrul de Stat din Turda (1960-1964), apoi redactor la „Steaua” și din nou la „Tribuna”. Debutează în 1958, la Radio
CESEREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286177_a_287506]
-
Bârgăului, j. Bistrița-Năsăud), teatrolog și poet. Este fiul Mariei (n. Alexi) și al lui Justin Ceuca, învățători. C. a frecventat cursul primar și gimnaziul în localitatea natală, iar liceul la Bistrița până în 1959. Studiile universitare le face la Facultatea de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, încheindu-le în 1964. Între 1965 și 1995 a funcționat ca secretar literar la Teatrul Național din Cluj. În 1976, a urmat un stagiu de studii postuniversitare de teatrologie-filmologie la Institutul de Artă Teatrală și
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
1965 și 1995 a funcționat ca secretar literar la Teatrul Național din Cluj. În 1976, a urmat un stagiu de studii postuniversitare de teatrologie-filmologie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, din București. Și-a luat doctoratul în filologie la Universitatea din Cluj, cu teza Coordonate ale teatrologiei românești interbelice, în 1986. Din 1995 este cadru didactic la Facultatea de Litere din Cluj-Napoca. În anii 1974, 1975, 1976 a organizat, la Teatrul Național din Cluj, primele colocvii de teatrologie
CEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286185_a_287514]
-
obsedantă, mitul personal al autorului: păianjenul, figură prin excelență a textului și textuării. Împreună cu Florin Iaru, Traian T. Coșovei și Ion Stratan, C. a debutat în volumul colectiv Aer cu diamante (1982), adevărat manifest al poeziei Cenaclului de Luni de la Filologia bucureșteană: citadinismul frust, boema generației beat, antilirism și antimetaforă, invazia obiectuală, poetic este absolut tot ne-poeticul, insurgență imagistică, poză hippy, realitatea îngropată în poem (Caragiale și Joyce, Beatles și Ginsberg), realismul cinic parazitat de psihedelismul devorator al inflației lexicale
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Axinoiu) și al lui Gheorghe Chiriac, țărani. C. urmează școala primară în satul natal, apoi liceul la Târgu Ocna, unde profesorul Dan Protopopescu îi insuflă dragostea pentru literatură. După susținerea examenului „de maturitate”, în 1959, se înscrie la Facultatea de Filologie a Universității din Iași, secția limba și literatura română, pe care o va absolvi în 1964. Încă student, în 1961, debutează cu versuri în „Iașul literar”, alte poezii fiindu-i găzduite de „Luceafărul”, „Contemporanul”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Scânteia tineretului”, „Flacăra Iașului
CHIRIAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286205_a_287534]
-
CESEREANU, Ruxandra (17.VIII.1963, Cluj), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Aurorei (n. Mitrică), profesoară, și a scriitorului Domițian Cesereanu. Din 1985, când își încheie studiile la Facultatea de Filologie a Universității clujene, este profesoară de limba și literatura română la Năsăud, Bistrița și Avrig, apoi, în 1991, devine redactor la revista clujeană „Steaua”. În studenție a fost redactor la „Echinox”. Debutează publicistic în 1981, cu poezii în „Tribuna”, iar
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
CHINDRIȘ, Ioan (21.III.1938, Sânmiclăuș, j. Satu Mare), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Bârsan) și al lui Ioan Chindriș, țărani. După studii gimnaziale și liceale la Carei (1949-1955), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1957-1962). Își ia doctoratul în filologie în 1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]
-
1938, Sânmiclăuș, j. Satu Mare), istoric literar și editor. Este fiul Mariei (n. Bârsan) și al lui Ioan Chindriș, țărani. După studii gimnaziale și liceale la Carei (1949-1955), urmează Facultatea de Filologie la Universitatea din Cluj (1957-1962). Își ia doctoratul în filologie în 1977 și doctoratul în istorie în 1994. Debutează cu un reportaj literar în ziarul „Pentru socialism” din Baia Mare (1957). Ca redactor la Studioul de Radioteleviziune Cluj (1962-1985), cultivă acest gen literar în emisiunile realizate, precum și în reviste ca „Vatra
CHINDRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286197_a_287526]