7,943 matches
-
absorbție, a comandat trecerea pe primele uscătoare de rezervă. În uscătoarele astea ai sită moleculară; granulele sînt prea mici, spațiul dintre ele e mic; îți dai seama cît o să frîneze trecerea aerului?!... De unde presiune ca să egalezi contrapresiunea amestecului la trecerea forțată?!... Mda, îngîn eu, fiindu-mi clar de ce m-a neliniștit, pe alee, vremea asta: mi-am amintit că, după ce a studiat documentația, Vlad mi-a spus: "vezi să pornești pe zi cu soare", dar am crezut că-i vreuna din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
existe între noi o discuție ca între bărbați. În sufletul lui simțea nevoia să reînnodăm prietenia. De ce oftezi? mă întreabă Vlad. Mă uit speriat către el. La ce te-ai fi așteptat, Mihai? strînge Vlad din umeri cu o simplitate forțată, dincolo de care ghicesc durerea. Nu știu, nu-mi dau seama, răspund încet, cu zîmbetu-mi trist, închis în paranteza din colțul gurii. Ba, dacă stau să mă gîndesc bine și să fiu sincer, cred că noi doi ne asemănăm pe alocuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu este obligată să participe la manifestații, împreună cu clasa căreia îi era dirigintă. Noiembrie 1947 - Mari tensiuni sociale. EBL o înștiințează pe ML că opoziția anticomunistă plănuia o rebeliune împotriva regimului, la sfârșitul lunii noiembrie. 30 decembrie 1947 - Abdicarea forțată a Regelui Mihai. Schimbarea numelui țării (Republica Populară Română). 1 ianuarie 1948 - Corpul profesoral (inclusiv EBL) depune jurământul de credință RPR în fața lui Gheorghe Gheor ghiu-Dej. 25 ianuarie 1948 - Guvernul Groza îi retrage Regelui Mihai naționalitatea română. 21-23 februarie 1948
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
tale. Aproape că necunoașterea lor mă împedică să leg viața ta de aici de cea de dincolo de această călătorie; e ceva obscur: dorința ta de a mă proteja. Te rog scrie-mi imediat cum a fost. Dacă ai întrerupt călătoria forțat, cum ai mai putut pleca fără bani, fără bilet? Mă zbucium cumplit și îmi bat capul ca de un zid nemilos înălțat în fața ochilor mei dornici de un zid de sticlă, ca să pot vedea, dincolo, tot. O lume întreagă, nouă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
de el în acest sens? -, omul acesta, care voia să fie respectat, omul acesta [mare], unul dintre puținii din țară, a fost, chiar înainte de împlinirea celor șapte ani, aruncat la groapa comună? Îi plăcea fastul și iubea izolarea - nu izolarea forțată și fortuită în care am învățat eu să mă complac, ci cealaltă, mult mai nobilă, izolarea voită. Și fiindcă între tine și mine n-au existat niciodată - sper - nici neînțelegeri, nici se crete, nici gânduri neîmpărtășite, și mai ales fiindcă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Luke cu tine? zice mama, privind în jur cu ochi strălucitori, ca o veveriță care se uită după o nucă. — Pe undeva pe aici, spun, iar mami și tati schimbă priviri între ei. — Dar e aici, da? Mami râde ușor forțat. Ați venit cu același avion, nu? — Mami, fii fără grijă. E la datorie. Pe cuvântul meu. Mama tot nu pare convinsă - și, sincer, n-o pot condamna pentru asta. Adevărul e că la ultima nuntă la care am participat a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Vă rog mult, n-o dați afară pe Becky! Ne place mai mult de ea decât de Erin... O. Își acoperă repede gura cu mâna. Iartă-mă, Erin. Nu te-am văzut. — Nici o problemă, spune Erin, cu un surâs destul de forțat. Situația e din ce în ce mai albastră. — Christina, tot ce pot face e să-mi cer scuze, spun cu umilință. N-am vrut să fac nici un rău. N-am avut nici cea mai mică intenție de a trage pe sfoară clienții... — În biroul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Poate pentru că eu una am pornit întotdeauna de la ideea că într-o zi vom reveni definitiv în Anglia. Dar când? — Cred că n-aveți de gând să rămâneți acolo pentru totdeauna, nu? adaugă ea, cu un mic hohot de râs forțat. Nu știu, spun confuză. Nu știu ce vom face. — Dar cum să creșteți un copil în apartamentul ăla cât un chibrit? O să vreți să vă întoarceți acasă. O să vreți și voi să aveți o casă cu grădină! Mai ales acum. Acum că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
id="(vezi 67, pp. 138-140)"/>. Peste câțiva ani, la Începutul războiului, președintele ad-interim al Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, acceptă și dânsul - la fel ca M. Eliade - „riscul de a nu fi Înțeles de unii tradiționaliști”, el fiind „pentru migrațiunea forțată a Întregului element evreiesc din Basarabia și Bucovina, care trebuie azvârlit peste graniță”. Într-o ședință a Consiliului de Miniștri din 8 iulie 1941, Mihai Antonescu se arată Înspăimântat de faptul că „omenia siropoasă” a românilor și „filosofia umanitară” inoculată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
639, p. 94)"/>. Adevărata victorie a creștinului nu se considera a fi simpla zgâlțâire a bărbii unui evreu Înspăimântat, ci tunderea bărbii și tăierea perciunilor săi rituali. „Distanța culturală” era astfel anulată, iar gestul avea autoritatea unei convertiri religioase (chiar dacă forțate) și pres- tigiul aducerii „ne-legiuitului păgân” la „legea noastră”. Gestul de a tăia sau smulge bărbi și perciuni rituali căpăta el Însuși un caracter ritual <endnote id="(116)"/>. Numeroase mărturii istorice atestă că era vorba de un fapt destul de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
acesta este un scenariu recognoscibil de-a lungul secolelor. De regulă, când s-a impus unei minorități etnice (sau confesionale) purtarea unui semn distinctiv, a fost primul simptom că majoritatea Îi pregătește acesteia aplicarea uneia dintre măsurile radi cale : convertirea forțată, expulzarea sau masacrarea. Stigmatele Evului Mediu Nu naziștii secolului XX au inventat stigmatul etnic (sau confesional). Cea mai veche atestare documentară de acest gen coboară până În secolul al VII-lea, când califul Omar a decretat ca toți evreii și creștinii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Spania și Portugalia, unde - cam de la Începutul secolului al XV-lea - au fost obligați să poarte același tip de stigmat. Este o zonă și o perioadă În care Încă se mai credea că „problema evreiască” putea fi rezolvată prin convertire forțată. Cu crucea Într-o mână și sabia Într-amândouă, inchizitorii spanioli năvăleau În cartierele evreiești (juderias) strigând : „Botezul sau Moartea ! ”. Unii evrei au ales cristelnița. Alții, sabia. Ceilalți au fost expulzați din Spania (În 1492) și, ulterior, din Portugalia (În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
dreptului de cetățean pentru evrei - scria Mendelsohn - presupune obligația de a se dezice de legile iudaismului, atunci mai bine renunțăm la drepturile cetățenești”. În Moldova și Țara Românească Un proces asemănător de asimilare a evreilor, mai mult sau mai puțin forțată, s-a desfășurat și În Moldova și Țara Românească, dar cu o Întârziere de câteva decenii. De altfel, prima jumătate a seco lului al XIX-lea a fost o epocă de tranziție și pentru târgoveții, negus torii și boierii români
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de front pentru un ziar din Moscova, a călătorit în Orientul Mijlociu, cunoștea atitudinea arabilor față de prezența evreilor în zonă. Jabotinski a fost arestat împreună cu câțiva membri ai Haganei, judecați de un tribunal militar și condamnați la 15 ani de muncă forțată. Și răsculații arabi au fost arestați și condamnați. Herbert Samuel, în calitatea sa de „înalt comisar regal”, era preocupat de faptul că arabii îl acuzau de incorectitudine că era evreu, ca urmare, în loc să-i calmeze pe evrei, i-a criticat
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
odată cu ascensiunea regimului nazist în Germania și odată cu 616 „Studiul asupra problemei evreiești din România”, în cadrul secției nr.1, Marelui Stat Major al armatei, făcut de colonel Borcescu, cuprinde problema poziției juridice a evreilor, legislația cu privire la chestiunile românizării și muncii forțate; Jean Ancel, Documente, vol.X, nr.107, pp.252-290. 167 afirmarea unui nou spirit și a unei noi doctrine europene, axate pe principiul rasial și al națiunilor, care a avut o influență covârșitoare și în România”. În acest sens, considerăm
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
reședință de județ; la 21 iunie 1941 au fost arestați ca ostatici un număr de 33 de evrei, membri în conducerea comunității, precum și fruntași ai vieții economice din oraș, pentru care s-a dispus trimiterea evreilor în lagărele de muncă forțată. Măsura arestării ca ostatici a 33 de evrei din conducerea Comunității a afectat activitatea instituțiilor comunitare evreiești. Membri din conducerea Comunității, în special intelectuali, au fost internați în lagărele de la Craiova, Târgu-Jiu și Caracal, ca urmare, eforturile de reorganizare ale
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de președintele Comunității pentru faptul că evreii din Dorohoi nu au putut subscrie decât cu suma de 7500000 lei este reală, cunoscut fiind că în vara anului 1941, sute de evrei din Dorohoi au fost internați în lagărele de muncă forțată organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele de muncă forțată au fost numeroși fruntași ai vieții economice din oraș, în special comercianți și industriași, dar și membri din conducerea comunității. Ca urmare, comitetul organizat pentru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
suma de 7500000 lei este reală, cunoscut fiind că în vara anului 1941, sute de evrei din Dorohoi au fost internați în lagărele de muncă forțată organizate la Craiova, Târgu-Jiu, Caracal Romanați, Calafat. Printre evreii internați în lagărele de muncă forțată au fost numeroși fruntași ai vieții economice din oraș, în special comercianți și industriași, dar și membri din conducerea comunității. Ca urmare, comitetul organizat pentru subscrierea la Împrumutul Reîntregirii și-a încetat lucrările. De altfel, la 22 august 1941, dr.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
muncă de folos obștesc, obligația să fie amânată până la reîntoarcerea lor în localitate. Având în vedere faptul că în vara și toamna anului 1941, mulți evrei din Dorohoi erau plecați în detașamentele de muncă obligatorie, evacuați în lagărele de muncă forțată și apoi deportați, președintele Comunității, în vederea unei corecte aplicări a decretului-lege nr.2909/20 octombrie 1941, a cerut comandantului Cercului de recrutare să facă coroborarea lucrărilor de recensământ făcute de instituția evreiască și fișele biroului de populație local, pentru ca lista
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
duși la muncă în diferitele părți din județele Călărași, Vlașca, Teleorman, Romanați, Dolj și nu mai știu unde. Putem afirma că Marile Unități Operative, au ordonat atât evacuarea evreilor din zonele operative, cât și internarea evreilor în lagărele de muncă forțată, măsură militară executată prin cercurile de recrutare, iar Ministerul de Interne a dispus arestarea evreilor „suspecți comuniști” și ostatici cu scopul de a nu se petrece nici o tulburare. În județul Dorohoi au fost organizate și executate măsuri de evacuare a
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Romanați, Brăila. Însă, acțiunile privind evacuările evreilor în lagărele de muncă nu au fost atât de bine organizate, sincronizate, nu și-au dovedit eficiența, dimpotrivă au generat probleme multiple cu consecințe grave pentru economie. Situația evreilor din lagărele de muncă forțată a făcut obiectul unor ample discuții în ședința Consiliului de Miniștri din 5 august 1941. Discuțiile care au fost consemnate în această ședință, scot în evidență neconcordanța între motivația organizării unor asemenea lagăre de muncă, sau a obiectivele ce trebuiau
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
unor ample discuții în ședința Consiliului de Miniștri din 5 august 1941. Discuțiile care au fost consemnate în această ședință, scot în evidență neconcordanța între motivația organizării unor asemenea lagăre de muncă, sau a obiectivele ce trebuiau realizate prin munca forțată a evreilor și efectele pe care le-a generat o aplicare lipsită de organizare. În acest sens, Mihai Antonescu, vicepreședintele Consiliului de Miniștri, afirma că, ideea lagărelor de muncă însemna „să facă să fie folosite brațele de muncă ale tuturor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să face din aceste măsuri acte care să se întoarcă împotriva scopurilor serioase pe care le urmărim și opinia publică să nu înțeleagă eficiența măsurilor noastre. Referindu-se la dificultățile și efectele pe care internarea evreilor în lagărele de muncă forțată le-a avut, Mihai Antonescu precizează că internările s-au făcut la dispozițiile Marilor Unități prin cercurile de recrutare însă, „au fost ridicați evrei care au îndeletniciri folositoare pentru economia noastră, câtă vreme nu i-am substituit cu elemente românești
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și Bucovina, trebuie să spunem că politica de stat față de evrei, în comparație cu cea a Reich-ului ori a unor state aflate în sfera de influență germană, a fost moderată. Se preconiza scoaterea evreilor din țară prin deportarea lor sau prin emigrarea forțată, nicidecum înlăturarea lor prin exterminare. Se considera că soluția pentru rezolvarea problemei evreiești din România era deportarea evreilor într-o regiune mai puțin populată a Transnistriei, unde aveau să aibă cele necesare pentru un trai decent. Acțiunile întreprinse au fost
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
executate cu „măsuri severe, dar civilizate”. În acest sens trebuie să înțelegem declarațiile lui Mihai Antonescu din 3 iulie 1941 și 8 iulie 1941. În opinia noastră, declarațiile lui Mihai Antonescu, în care insistă pe necesitatea purificării etnice prin migrațiunea forțată a elementului evreiesc, la fel pe ideea unei atitudini severe și neînduplecate” pe care autoritățile trebuiau s-o aibă față de populația evreiască din aceste provincii, nu au însemnat un semnal dat pentru distrugerea evreilor ci, mai degrabă indicarea căilor și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]