KorAP: Find »[drukola/base=fraudulos & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...237 >

5,917 matches

Corola-website/Law/263589_a_264918

motive a noului Cod penal referitor la necesitatea utilizării unor documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (fictive), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. Tot astfel, în doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea a utilizării frauduloase a identității aparținând altei persoane, în acest din urmă caz existând riscul angajării unor consecințe juridice în sarcina persoanei respective. VIII. Jurisprudența relevantă a Curții Constituționale Nu a fost pronunțată nicio decizie cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor legale ce fac obiectul dezlegării

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
Casație și Justiție Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în interpretarea art. 327 alin. (2) din Codul penal a arătat că cerința esențială a elementului material al infracțiunii de fals privind identitatea reglementată în varianta-tip, vizând folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, este obligatorie și în ipoteza în care acțiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei persoane

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
În forma de bază din art. 327 alin. (1) din Codul penal, elementul material al infracțiunii constând în acțiunea de prezentare sub o identitate falsă ori atribuirea unei asemenea identități altei persoane trebuie să se realizeze întotdeauna fie prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile, fie prin folosirea unui astfel de act falsificat, adică prin mijloace calificate. Prin reconfigurarea conținutului infracțiunii de fals privind identitatea, legiuitorul a tranșat disputa privind necesitatea utilizării

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
infracțiuni, punând astfel capăt jurisprudenței neunitare care considera că infracțiunea se săvârșește fie prin simpla afirmație verbală a unei stări de fapt necorespunzătoare adevărului, fie printr-o asemenea declarare, însă numai însoțită de prezentarea unor dovezi (acte false sau folosite fraudulos). În noua reglementare se pornește de la premisa că funcționarul în fața căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. În această nouă formă de incriminare

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
nu s-a realizat ad litteram, însă, chiar și în aceste condiții, nu există niciun argument juridic care să susțină concluzia că acestei modalități normative nu îi mai este asociată și cerința esențială de a se fi realizat prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare etc. sau a unui astfel de act falsificat. Întrebuințarea identității reale a unei persoane care configurează prezentarea sub o identitate falsă se realizează fie prin folosirea frauduloasă a actului care servește la identificare

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
a se fi realizat prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare etc. sau a unui astfel de act falsificat. Întrebuințarea identității reale a unei persoane care configurează prezentarea sub o identitate falsă se realizează fie prin folosirea frauduloasă a actului care servește la identificare etc., fie prin folosirea unui astfel de act care a fost falsificat. Altfel, ar însemna că tocmai completarea introdusă de legiuitor în conținutul elementului material al infracțiunii, pentru a tranșa disputa privind necesitatea utilizării

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
Justiție asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Dispozițiile art. 327 alin. (2) din noul Cod penal încorporează toate condițiile descrise în norma cuprinsă în art. 327 alin. (1) din același cod, inclusiv condiția ca prezentarea să se realizeze prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat. În susținerea opiniei exprimate s-au învederat următoarele: Codul penal reglementează, în dispozițiile art. 327 alin. (2), o variantă agravată

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
unei persoane în raport cu nivelul de gravitate al folosirii unei identități false (identitate fictivă). Unicul element prin care legiuitorul justifică reglementarea variantei agravate a infracțiunii de fals privind identitatea îl constituie diferența de gravitate dintre utilizarea unei identități fictive și utilizarea frauduloasă a identității reale a unei persoane, determinată de riscul producerii, în această din urmă ipoteză, a unor consecințe juridice pentru persoana a cărei identitate este utilizată fraudulos. În condițiile în care se admite că dispozițiile art. 327 alin. (2) din

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
identitatea îl constituie diferența de gravitate dintre utilizarea unei identități fictive și utilizarea frauduloasă a identității reale a unei persoane, determinată de riscul producerii, în această din urmă ipoteză, a unor consecințe juridice pentru persoana a cărei identitate este utilizată fraudulos. În condițiile în care se admite că dispozițiile art. 327 alin. (2) din Codul penal presupun ca prezentarea să fie făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea, pentru

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
ori pentru altul - condiții la care legiuitorul nu se referă în mod explicit în art. 327 alin. (2), trebuie să se admită că dispozițiile art. 327 alin. (2) din Codul penal presupun și ca prezentarea să se realizeze "prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat", întrucât legiuitorul nu a inclus în cuprinsul dispozițiilor art. 327 alin. (2) nicio referire care să permită o preluare parțială

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
a noului Cod penal referitor la necesitatea utilizării unor documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (identitate fictivă), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. În doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327 alin. (2

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
art. 327 alin. (2) din Codul penal. Dacă legiuitorul nu ar fi urmărit preluarea, în dispozițiile art. 327 alin. (2), a tuturor condițiilor descrise în art. 327 alin. (1) din noul Cod penal, nu ar fi făcut referire la "folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile", act nefalsificat, ci numai la folosirea unui act falsificat ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile. XII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile. XII. Raportul asupra chestiunii de drept supuse dezlegării Opinia judecătorului-raportor este în sensul că cerința esențială a elementului material al infracțiunii de fals privind identitatea în varianta-tip vizând folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este obligatorie și în situația în care acțiunea de prezentare s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei persoane

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
o variantă agravată a infracțiunii de fals privind identitatea, care constă în prezentarea sub identitate reală a unei persoane, "făcută unei persoane dintre cele prevăzute în art. 175 sau transmisă unei unități în care aceasta își desfășoară activitatea prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat, pentru a induce sau a menține în eroare un funcționar public, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine ori pentru

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
induce sau a menține în eroare un funcționar public, în vederea producerii unei consecințe juridice, pentru sine ori pentru altul". În situația prezentării sub identitatea reală a unei persoane, căreia făptuitorul îi întrebuințează identitatea, fapta se poate realiza atât prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile, cât și prin folosirea unui act falsificat ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile. Reglementarea variantei agravate a infracțiunii de fals privind identitatea este

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
persoane în raport cu nivelul de gravitate al folosirii unei identități false/fictive. De altfel, unicul element prin care legiuitorul justifică reglementarea variantei agravate a infracțiunii de fals privind identitatea îl constituie diferența de gravitate dintre utilizarea unei identități fictive și utilizarea frauduloasă a identității reale a unei persoane, determinată de riscul producerii unor consecințe juridice pentru persoana a cărei identitate este utilizată fraudulos. Referitor la infracțiunea de fals privind identitatea, legiuitorul, în expunerea de motive a noului Cod penal, a menționat faptul

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
agravate a infracțiunii de fals privind identitatea îl constituie diferența de gravitate dintre utilizarea unei identități fictive și utilizarea frauduloasă a identității reale a unei persoane, determinată de riscul producerii unor consecințe juridice pentru persoana a cărei identitate este utilizată fraudulos. Referitor la infracțiunea de fals privind identitatea, legiuitorul, în expunerea de motive a noului Cod penal, a menționat faptul că "prin noua reglementare s-a tranșat disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracțiuni, pornindu-se

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, s-a introdus o diferențiere sub aspectul regimului sancționator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă și cea a utilizării frauduloase a identității aparținând altei persoanei, în acest din urmă caz existând riscul angajării unor consecințe juridice în sarcina persoanei respective". Potrivit dispozițiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal, " Când prezentarea s-a făcut prin întrebuințarea identității reale a unei

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
ori pentru altul - condiții la care legiuitorul nu se referă în mod explicit în art. 327 alin. (2), trebuie să se admită că dispozițiile art. 327 alin. (2) din Codul penal presupun și ca prezentarea să se realizeze "prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat", întrucât legiuitorul nu a inclus în cuprinsul dispozițiilor art. 327 alin. (2) nicio referire care să permită o preluare parțială

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
motive a noului Cod penal referitor la necesitatea utilizării unor documente de identitate, potrivit căruia funcționarul public nu trebuie să dea crezare simplelor afirmații ale autorului, subzistă atât în cazul utilizării unei identități false (fictive), cât și în cazul utilizării frauduloase a identității reale a unei persoane. Tot astfel, în doctrină s-a arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
arătat că, în cazul în care actul de identitate utilizat de făptuitor este autentic, însă aparține unei alte persoane, va fi incidentă varianta agravată prevăzută în art. 327 alin. (2) din Codul penal. În condițiile arătate, săvârșirea faptei prin "folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile", la care se referă dispozițiile art. 327 alin. (1), nu poate avea loc decât în ipoteza întrebuințării identității reale a unei persoane și atrage incidența dispozițiilor art.

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
civile este întotdeauna falsificat. Sub un alt aspect, dacă legiuitorul nu ar fi urmărit preluarea, în dispozițiile art. 327 alin. (2), a tuturor condițiilor descrise în art. 327 alin. (1) din Codul penal, nu ar fi făcut referire la "folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile", act nefalsificat, ci numai la folosirea unui act falsificat ce servește la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile. Chiar dacă preluarea în varianta agravată a modalității normative

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
a modalității normative din forma-tip nu s-a realizat ad litteram, nu există niciun argument juridic care să susțină concluzia că acestei modalități normative nu îi mai este asociată și cerința esențială de a se fi realizat prin folosirea frauduloasă a unui act ce servește la identificare etc. sau a unui astfel de act falsificat. În sprijinul acestei interpretări ca argument poate fi invocat și faptul că agravarea răspunderii pentru fapta săvârșită prin folosirea unei identități reale a fost prevăzută

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]
fapta săvârșită prin folosirea unei identități reale a fost prevăzută pentru prima dată în noul Cod penal, vechea reglementare nefăcând o distincție în acest sens. Astfel, în expunerea de motive a noului Cod penal se arată că în situația utilizării frauduloase a identității aparținând altei persoane există riscul angajării unor consecințe juridice în sarcina persoanei respective. Că forma agravată prevăzută de art. 327 alin. (2) din Codul penal preia toate elementele de la art. 327 alin. (1) rezultă și din faptul că

DECIZIE nr. 20 din 4 iunie 2015 privind sesizarea formulată de Curtea de Apel Timişoara în Dosarul nr. 195/252/2014, prin Încheierea de şedinţă din data de 11 mai 2014, pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea problemei de drept privind: "interpretarea dispoziţiilor art. 327 alin. (2) din Codul penal în sensul de a lămuri în ce măsură art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută toate condiţiile elementului material de la art. 327 alin. (1) din Codul penal, inclusiv condiţia ca prezentarea să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat sau art. 327 alin. (2) din Codul penal împrumută de la art. 327 alin. (1) din Codul penal condiţiile elementului material, mai puţin condiţia vizând modalitatea în care se face prezentarea, astfel încât condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin folosirea frauduloasă a unui act ce serveşte la identificare, legitimare ori la dovedirea stării civile sau a unui astfel de act falsificat este înlocuită în art. 327 alin. (2) din Codul penal cu condiţia ca acţiunea de prezentare să fie efectuată prin întrebuinţarea identităţii reale a unei persoane". In: EUR-Lex (2015) [Corola-website/Law/263589_a_264918]