7,586 matches
-
celulă") sau orice celulă vie este produsul unei alte celule vii, dând lovitura capitală vitalismului și teoriei generațiilor spontanee. El pune bazele patologiei celulare, ridicând-o la rangul major de instrument diagnostic în patologia umană și stabilește importanța celulei ca fundament al patologiei comparate. Ilustrații ale celulelor văzute la microscop de Virchow În 1849 este numit șef al catedrei de anatomie patologică la Universitatea din Würzburg, după care devine directorul Institutului de Patologie al Spitalului Caritatea din Berlin, pentru o perioadă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a conștiinței. Participă la elaborarea Declarației de Independență a lui Thomas Jefferson. Iată un citat din Thomas Jefferson: "Consider că Bacon, Locke și Newton sunt cei mai mari trei oameni care au trăit vreodată, fără excepție, cei care au pus fundamentul suprastructurii științelor fizice și morale". 29 Codul lui Napoleon, promulgat în 1804, stipulează că: a) este codul civil al Franței; b) toate convențiile și privilegiile feudale sunt abrogate; c) garantează libertatea religiei; d) funcțiile guvernamentale, pentru cei mai calificați cetățeni
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
captare a fulgerului, numită "experiența zmeului și cheii", că lumina este electricitate 106 Michael Faraday (1791-1867), fizician englez cu contribuții majore în domeniile electromagnetismului, electrochimiei, diamagnetismului și electrolizei. Stabilește efectul magnetului asupra razelor de lumină și inventează instrumentul electromagnetic rotativ, fundamentul tehnologiei motorului electric. Descoperă benzenul și introduce terminologia de anod, catod, electrod și ion în fizica clasică. 107 Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827), fizician și chimist italian, descoperitorul metanului, un gaz inflamabil compus dintr-un atom de carbon și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sentimentul național de care e pătruns și conformismul politic, impus forțat românilor aflați sub jugul imperiului austro-ungar.În condițiile istorico-sociale ale satului, pământul la care râvnește atât de mult Ion,nu trebuie văzut ca obiect exclusiv al arivismului,ci un fundament însemnat de existență,de conservare a demnității umane,de a munci pentru a te bucura de roadele lui. Rebreanu, un excelent cunoscător al proceselor sociale, economice specifice satului românesc în care s-a născut și a trăit, nu se mărginește
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
filosofia tradițională marcată de spiritul de sinteză, filosofia analitică își reduce domeniul la limbaj și devine o activitate de al doilea ordin în raport cu cunoașterea științifică și comună, anume o activitate de clasificare a gândirii prin analiza logică a limbajului. În legătură cu fundamentele comunicării organizaționale, apelăm la ajutorul unui model preluat de la o școală japoneză, intitulat Nonaka Model. Acesta vorbește despre două tipuri de cunoaștere: cunoașterea implicită și cunoașterea explicită. Informațiile din cunoașterea implicită se adună, de la mai multe individualități, reunite în cadrul unei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ceva pozitiv, atunci aceasta se poate face numai în si printr-o relație în care fie si numai doi oameni se înțeleg până la capăt si până la sfârșit, astfel încât fiecare reprezintă pentru celălalt un infinit. Am înțeles că această unitate este fundamentul pentru tot, postulatul oricărei vieți. Dar este oare cu putință? Asta e o intenție decisivă pentru mine. Dacă în unele momente ea este foarte reală, alteori ea dispare din nou fără urmă și apar granițe între persoane. Și atunci ți
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
ajungi la praxis. Cred cu tărie că trăim vremea în care nu vrem nici să învățăm să ne cunoaștem și să ne iubim aproapele, darămite să mai și practicăm acestea. Cum oare putem fi veriga sănătoasă a predanieie transgenerațională a fundamentelor educaționale, copiilor noștri pe care altminteri pretindem că îi iubim? Pentru a încerca să iasă din “lumea închisă” cum spunea Bergson și după suprasaturarea lor ideologică, tinerii intelectuali din Rusia caută acum sensul personal al vieții și aspiră la acea
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
zilnice, în gratuitatea iubirii și a prieteniei”. Întrebarea este ce facem cu aceste repere idei morale? Ce facem cu sacralitatea maternității, când mamele noastre pleacă și se jertfesc precum Ana lui Manole, în străinătate și ignoră faptul că “zidesc” fără fundament deoarece propria lor zidire, propria lor zămislire - copilul rămâne singur în țară privat de iubirea transgenică pe care o transmite mama către copil, privat de legătura sacră cu Dumnezeu prin lipsa streamerilor dintre Dumnezeu -mamă- copil. Cum rămâne cu simbolul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
se proiectează în viitor prin trecut, prin rădăcini, prin valori morale și spirituale, adică acea ”revoluție în duh”. Mamele sunt primii si ultimii profesori fiilor si fiicelor lor, de aceea este imperios necesar ca ele în mod special să aibă fundamentele sacralității materne pentru a putea educa în fapt si în duh. A educa provine din latinescul ”educcere”, ceea ce înseamnă a creste si iată reversibilitatea celor două concepte, în sensul că dacă a educa înseamnă a creste, atunci când o mamă îsi
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
imaginarul medieval nu este întotdeauna atât de departe precum am crede. Îi dăm dreptate astfel lui Gilbert Durand, care identifică în structurile antropologice ale imaginarului locuri comune fără vârstă, așa cum le găsim prezente și în mărturiile medievale. Să fi rămas fundamentele gândirii colective neschimbate? Ieșirea din medievalitate este mai spectaculoasă în occident, în "scenografie" și în formele discursive, deși imaginarul își păstrează în mare parte vechile structuri. Istoria lui devine mai dinamică pe măsură ce se apropie de pragul modernității, prin Renașterea italiană
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
memorare colectivă, ce duce la fixarea în imaginar într-un mod structurat (precum în mod necesar se organizează materia narativă într-o povestire fondatoare) a locurilor comune cu relevanță identitară. Pentru că sunt solicitate competențele mnemotehnice ale comunității, se coagulează pe fundamente culturale generale cu valoare antropologică (simbolismul spațiului, al timpului, al puterii, al imaginii morții, ritualurile etc.) o rețea deschisă de imagini mentale și de narațiuni colective majore. În bună măsură, această perspectivă asupra imaginarului medieval (și pe care o voi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
comunitatea nevoie să păstreze amintirea evenimentului istoric). Granița dintre realitate și imaginar nu pune în termeni de confruntare existența și memoria colectivă (includem aici și procesul de imaginare). O "altă realitate" înseamnă, până la urmă, că există un limbaj comun, un fundament de la care se pleacă în constituirea unuia diferit, structuri sau scheme majore și posibil asemănătoare; ele susțin relația deschisă între cele două lumi, dintre care una este povestea identitară memorată, iar cealaltă este "cutia de rezonanță", realitatea. De aceea înțeleg
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
De aceea, opțiunea politică pentru un alt centru de putere decât cel mai presant și mai apropiat − regatul ungar − nu putea fi, evitând prin ricoșeu Roma, decât Bizanțul. După cum a demonstrat istoriografia de specialitate, această opțiune s-a făcut pe fundamentul unei teologii ortodoxe infiltrate deja în spiritualitatea românească. Momentul așezării bazelor instituției clericale în Țara Românească și în Moldova coincide însă și cu demersurile pe care puterea imperială de la Constantinopol începe să le facă în vederea realizării unei apropieri de Roma
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
visul bizantin. (Pippidi 235) Preluarea de către alte puteri tinere ortodoxe a acestui vis imperial bizantin nu a fost făcută însă modo grosso (Pippidi 135-51). Spre diferență de Rusia, care a râvnit la statutul celei de "a treia Rome", însă pe fundamentele modelului grecesc, nu roman, Țările Române s-au servit de această ideologie doar pentru a-și menține identitatea etnică, sub ocrotirea celei religioase (afirmate programatic doar față de puterile creștine, preponderent catolice, interesate să reziste militar otomanilor), susținând-o implicit și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
perspectivă, efectul trompe l'œil, ornamentația bogată, pe baza teoriilor desprinse de altfel din textele clericale ale mișcării iezuite și ale fondatorului Companiei lui Iisus, Ignatio de Loyola. Pe de altă parte, imaginarul mistic al occidentului creștin se clădește pe fundamentul dogmei religioase, modificate și adaptate la evoluția spiritului și a civilizației materiale, dar se reflectă în egală măsură în pictura religioasă, interesantă tocmai prin originalitatea și prin devierile de la canoanele reprezentării iconografice bizantine (depășite în spațiul catolic curând după înfrângerea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cum percepe subiectul lumea, în modul său de gândire prin care se caracterizează personalitatea ca fiind mai mult sau mai puțin distinctă; 3. Nivelul inventiv - constă în ingeniozitatea acțiunii cu materiale, tehnici, metode; 4. Nivelul inovator - presupune modificarea semnificativă a fundamentelor sau principiilor care staula baza unui domeniu; 5. Nivelul emergent - cea mai înaltă și mai rară formă, în care sunt dezvoltate la nivelul cel mai abstract și mai profund, principii sau ipoteze cu totul noi, în jurul cărora se dezvoltă noi
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
este ideea de finalitate. Dar perceptual vorbind arta este aparența aparenței a ceea ce este real și, prin urmare, nu poate fi supusă înțelegerii. De aceea la Platon artele trebuie să servească unei moralități care, alături de ideea de adevăr, prezintă un fundament metafizic. Totodată, ceea ce definește toate stările de a fi ale operei de artă sunt, potrivit lui Kant, produsul final al acțiunii, deoarece doar ceea ce este produsul unui exercițiu al unei capacității de a alege este artă (Critica facultății de judecare, § 43
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
există o definiție universal valabilă a artei din frica de a nu o limita, o limitare ce ar intra în contradicție cu propria-i relativitate. Dacă plecăm din perspectiva istoriei sociale și a istoriei conceptelor, arta dobândește pretenții de universalitate. Fundamentului lor teoretic poate emerge. Istoria socială privește activitatea științifică a oamenilor și poziționarea lor temporală în secvențe temporale caracterizate de anumite principii ce diferă de la o perioadă la alta. Prin intermediul ei putem înțelege nevoile spirituale și sociale ale omului, iar
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Opera de artă, văzută astfel, este aparența unei aparențe a ceea ce este real. Prin urmare, experiența artistică nu poate pretinde cunoaștere. Natura operei de artă este una instabilă ce are ca scop susținerea realităților morale care, alături de adevăr, oferă un fundament metafizic artei prin care se limitează valoarea frumosului. Frumosul nu este o caracteristică distinctivă a obiectelor artistice, ideea de frumos este o idee metafizică ce ține de domeniul erotismului și nu de cel artistic. Nu putem avea o înțelegere non-perceptuală
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
demonstreze prin entitatea eteronomă ce servește ca principiu ontologic operei de artă, trebuie să vedem exact ce înțelege Ingarden prin obiect pur intențional. În Streit II/1, cap. 9, Ingarden vobește de obiectul pur intențional ca acela care își are fundamentul ființei în evenimente mentale intenționale (intentionale Bewuβtseinserlebnisse), ceea ce alți teoreticieni, Sartre sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu alte cuvinte, astfel de obiecte își
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în evenimente mentale intenționale (intentionale Bewuβtseinserlebnisse), ceea ce alți teoreticieni, Sartre sau Collingwood, de exemplu, numesc obiecte ficționale. Existența acestor obiecte este specială și se deosebește de obiectele autonome prin structura lor ontologică. Cu alte cuvinte, astfel de obiecte își au fundamentul ființei în evenimentul mental al autorului, pictorului sau al sculptorului (al creatorului, în general). Obiectul pur intențional este determinat de un conținut (Gehalt) care însumă toate atributele și proprietăți sale, i.e. în cadrul structurii obiectului există anumite proprietăți ontologice exterioare. Totodată
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
De aceea, jocul liber al artei forțează ontologia să identifice elemenele constituente existenței obiectului de artă, în diferitele sale stări de relație. Fiecare executare a operei de artă poate fi considerată un eveniment individual ce-și are baza pe un fundament real fără a fi recunoscut ca obiect real. Realitatea evenimentului nu este dată de obiectul real al artei, ci de obiectul de reprezentat. Jocul acționează indiferent de executare, fie bună, fie rea, ca impuls și intensitate ontologice specifice artei. Jocul
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
a îndemânării (coordonare neuromusculara, suplețe, mobilitate, ambidextrie, precizia actului motric). b. Pregătirea tehnica - Însușirea corecta a mecanismului de baza al mișcării (elemente si procedee tehnice fundamentale) precum si executarea lor sub forma de complexe (structuri); - Formarea ambidextriei. c. Pregătirea tactica - Învățarea fundamentelor de baza ale acțiunilor tactice individuale si colective in atac si apărare in limita elementelor tehnice învățate; - Formarea plasamentului in teren si îndeplinirea unor sarcini de joc. Stabilirea normelor de efort Volumul de lucru 280-320 ore anual din care: - 120-130
Repere structurale în conceperea echipei reprezentative de baschet by Ciocan Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/91616_a_92851]
-
înot a fundașilor. Inovația apărută a dus imediat la lărgirea funcțiilor înaintașilor, care au început, lucru impus de necesitățile jocului, să ia parte la acțiunile de apărare. Mișcarea jucătorilor pe teren, din ce în ce mai caracteristică jocului de polo pe apă modern, constituie fundamentul pe care se construiește tactica echipelor de polo pe apă. O dată acceptată importanța pregătirii la înot a tuturor componenților echipei, se desfășoară și o muncă sistematică pentru realizarea măiestriei tehnice și tactice a fiecărui jucător, aplicată la cerințele mereu mai
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
Oferă structurile necesare pentru facilitarea consultărilor și cooperării între țările membre în domeniile politice, militare și economice, precum și științifice sau în afara sferei militare. În activitatea sa concretă Alianța aplică următoarele sarcini fundamentale de securitate: 1.-securitate: să asigure unul din fundamentele indispensabile unui mediu de securitate stabil în zona Euro-Atlantică, bazat pe dezvoltarea instituțiilor democratice și pe obligația rezolvării pe cale pașnică a disputelor, în care nici o țară nu poate intimida sau constrânge o alta prin amenințări sau folosirea forței; 2
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]