12,418 matches
-
de cerințe posibile: * Scrie ce ți s-a părut mai interesant din lectura studiată. * Realizează rezumatul textului, punând ideile principale în ordinea desfășurării evenimentelor. * Scrie trei întrebări despre conținutul textului la care vrei să afli răspunsul ora următoare. XV. TURUL GALERIEI Este o metodă de învățare prin colaborare care stimulează gândirea, creativitatea și învățarea eficientă încurajând elevii să-și exprime opiniile cu privire la soluțiile date unei probleme de către colegii lor. ETAPE: 1. formarea grupurilor de 4 elevi; 2. rezolvarea problemei/ sarcinii de
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
de către colegii lor. ETAPE: 1. formarea grupurilor de 4 elevi; 2. rezolvarea problemei/ sarcinii de lucru care are mai multe soluții/perspective de abordare; 3. expunerea produselor realizate de grupuri (desene, colaje, postere) pe pereții clasei, tablă realizându-se o galerie expozițională 4. la semnalul cadrului didactic grupurile trec pe la fiecare poster/desen pentru a examina soluțiile propuse de colegi. Comentariiie critice,întrebările,observațiile vizitatorilor se scriu pe posterul analizat sau pe o foaie atașată; 5. revenirea grupurilor la poziția inițială
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
scriu pe posterul analizat sau pe o foaie atașată; 5. revenirea grupurilor la poziția inițială și citirea comentariilor, observațiilor de pe lucrarea lor; 6. reexaminarea produsului de către elevi. Iată modul de desfășurare a unei activități în care se folosește metoda -Turul galeriei: Se formează grupuri de 4 elevi și se comunică sarcina de lucru. Elevii lucrează în grup, pe o foaie (afiș). Produsul poate fi un desen/ caricatură/ schemă/ scurte propoziții. Elevii prezintă în fața clasei afișul, explicând semnificația și răspunzând la întrebările
Metode interactive de abodare a textului literar în învățământul primar by Mariana Morărașu () [Corola-publishinghouse/Science/1678_a_3032]
-
Problems of an Agrarian State, New Haven, Yale University Press, Archon Books, 1969. Șerbulescu, Andrei, Monarhia de drept dialectic, București, Editura Humanitas, 1991. Tismăneanu, Vladimir, "România în 1947", în Agora, vol. l, nr. l, 1987, Baltimore, U.S.A. Toiu, Constantin, Galeria cu viță sălbatică, București, 1976. Tratatul de la Varșovia. 1955-1980, culegere de documente, București, Editura Politică, 1981. Trond, Gilberg, Modernization in România since World War II, New York, Praeger, 1975. Varlam, Ion, "Noiembrie 1956 în România", în Lupta din 7 nov. 1986
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
s-a regulat și de cătră Senat. Nu mai departe decât ieri, 3 aprilie, s-a petrecut o altă faptă care dovedește înalta ponderațiune cu care se urmează regulamentul acelui corp matur, o faptă comică desigur pentru privitorul nepăsător din galerie și din loje dacă n-ar avea un caracter care să întristeze pe oamenii aciia cari nu văd în parlamentarism o simplă formalitate. Iată dar ce s-a întîmplat. După regulamentul Senatului e știut că, ori de câte ori se face o propunere
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mare luptă se aprinse în inima viteazului june între dorul de a vedea pe vestitul boem și între durerea de a se separa de arme pentru câteva momente. În fine învinse dorul și cetățeanul din Cetinie intră fără pistoale în galeria Camerei. [ 15 aprilie 1880] ["AM VORBIT AȘA DE DES... "] Am vorbit așa de des despre ușurința cu care la noi în țară se discută și se cotează legile încît mai nu mai aflăm o parafrazare fericită spre a esprima din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
8 octombrie 1880] TEATRUL NAȚIONAL: MĂNĂSTIREA DE CASTRO Melodramă în 7 acte cu mare spectacol O dramă care de mult făcea deliciile publicului nostru de provincie, cea mai vulgară țesătură cu tablouri, peripeții, schimbări de scenă și surprinderi calculate pentru galerie, a fost aleasă pentru a doua reprezentare a Teatrului Național. Am avut nefericirea a vedea pe Millo, fala scenei noastre, silit să suplinească un rol de necesitate și ridiculizat prin înființarea teribilă de cardinal intrigant; Eufrosina Popescu coborîndu-se la un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
piramida și moartea". Un alt "răspuns" oferă Eminescu în Memento mori: "Întrebările de tine, Pe-a istoriei lungi unde, se ridică ca ruine Și prin valuri de gândire mitici stânce se sulev". Piramida "răspunde" nu atât cu cadavrele îmbălsămate în galeriile ei, ci și cu "lopata de țărână" de la temelia ei. Eminescu a fost atent la această simbolistică a constructorilor de-a așeza o "lopată de pământ 7 la baza piramidei. Nici stînca nu are durabilitate fără magma pământului: "Cum sub
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
renașterea, cât tragicul unei litere rămase "oscure"30: "Oscur, necunoscut, o literă Ce necitită a fost rămas de toți..." (Decebal, ms. 2254) Orice literă, orice carte își așteaptă "magul", "înțeleptul" să o tălmăcească. Inițierea este sinonimă cu credința. De aici galeria de sihaștri care ocrotesc mersul lumii socotind, cu aspră măsură, faptele ei și păstrându-se și ei înșiși în puritate ("în rugăciuni asceze"), dar și veghind idealul unei patrii mitice (Dacia), condusă după legile inițierii în tainele universului. Astfel este
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
este actualmente statutul patrimonial? E de salvat o piesă de valoare (cel puțin documentară). Dacă, nu cumva, e prea tîrziu. 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 16 noiembrie Am bîntuit o viață Teatrul Național. Am stat în stal, în lojă, la galerie, în culise, am urcat în podul celest, am coborît în subsolurile lui Hades. Tot atît de împătimit am bîntuit și sufletele actorilor, multe din ele fiindu-mi foarte aproape, la un pahar sau la un vernisaj. Eram convins, în anii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
e necesară însă, obligatorie chiar, condiția predestinată a celor ce și le asumă. Rămîne cel puțin neconvingătoare moral lucrarea mistică a celui ce nu cu mulți ani în urmă se-nfrupta copios din bucatele Consiliului Culturii și Educației Socialiste. Neîndoios, galeria Catacomba din București, fieful orientării teologale, nu e totuna cu cea numită Calderon, loc unde-și rafinează gusturile mandarinii, galonați și negalonați, ai puterii și în care eclectismul conjunctural este la el acasă, dar obstinarea celei dintîi într-un proiect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
distinsei adunări, ca o petardă fumigenă, urît mirositoare. Prin marile ferestre, jos, se vede Piața Universității. Vă mai aduceți aminte de gospodinele de pe trotuar, care, în miros de fumigene, îndemnau minerii cui să dea la mir... 13 mai Una din galeriile bucureștene, spre lauda ei, a găzduit o expoziție cu totul aparte, adunînd capodopere născute, pînă în 1989, de premianții Cîntării României și ai Daciadei și s-a intitulat, absolut îndrituit, dar și absolut menajant: Kitsch un mod de considerare a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
născute, pînă în 1989, de premianții Cîntării României și ai Daciadei și s-a intitulat, absolut îndrituit, dar și absolut menajant: Kitsch un mod de considerare a frumosului. Vă imaginați cam ce defilare de forțe s-a consumat în incinta galeriei! O singură nedumerire ne revine nouă, cusurgiilor de serviciu: de ce neiertătoarea temă și-a găsit spațiul de manevră în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă a Municipiului București). Enigme. Cum ar fi putut
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de considerare a frumosului. Vă imaginați cam ce defilare de forțe s-a consumat în incinta galeriei! O singură nedumerire ne revine nouă, cusurgiilor de serviciu: de ce neiertătoarea temă și-a găsit spațiul de manevră în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă a Municipiului București). Enigme. Cum ar fi putut Ministerul Culturii să facă drumul invers celui făcut de întreaga nomenclatură postdecembristă! Cum ar fi putut rezista voinței pătimașe de revenire la normal! O
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cam ce defilare de forțe s-a consumat în incinta galeriei! O singură nedumerire ne revine nouă, cusurgiilor de serviciu: de ce neiertătoarea temă și-a găsit spațiul de manevră în chiar cea mai kitsch galerie bucureșteană? Pe numele ei GAMB (Galeria de Artă a Municipiului București). Enigme. Cum ar fi putut Ministerul Culturii să facă drumul invers celui făcut de întreaga nomenclatură postdecembristă! Cum ar fi putut rezista voinței pătimașe de revenire la normal! O normalitate, evident, pe înțelesul hapsînei mafii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dulce, ce? Orice: O șarlotă, te rog! 2 septembrie Stadionul din Copou. Tribuna... oficială. Remarcam, după '89, modificarea compoziției oficialilor: dispăruseră personajele îmbrăcate sinistru, în costume negre, cel mult bleumarin, și scuipînd coji de semințe în capul clasei muncitoare de la galerie, le luaseră locul inși corpolenți, cu aer prosper-afacerist, dar... dar și figuri ale protipendadei intelectual-artistice bahluiene. Semne bune. Iată însă că de cîteva meciuri încoace, tabloul se colorează tot mai altfel. Pe fotoliile din față, iau loc acum vîrfurile politic-administrative
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pă post. Dacă nu sucombăm, pîn-atunci, de nerăbdare. Ați văzut, cred, cum arată stadionul din Ghencea cînd Steaua joacă un meci mare. Cum a fost, să zicem, cel cu Glasgow. Zone întregi din tribune sînt colorate kaki: acolo se află galeria de bază a steliștilor, mii de răcani scoși din garnizoanele Bucureștilor și puși să urle. Sinistru! Mai arătați-mi o imagine ca asta, pe mapamond, vorba cuiva, și nu mai spun nimic. Mă rog! poate prin Irak, pe undeva, sau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la Philadelphia. Ce să mai spui... Recul tîrziu la Ștefan Dimitrescu. Ieri, aducîndu-mi aminte de uitatul mormînt al marelui pictor, la Eternitatea, simt nevoia, compensator, să-i văd imediat o pînză. Intru în Muzeul de Artă. Stupoare! Mai tot spațiul galeriei de artă modernă, începînd chiar din marele hol de la intrarea în palat, e invadat de picturile supradimensionate-metastazic ale personajului care, întîmplător (întîmplător?), este ministru al Culturii. Deci, dintr-o singură mișcare de prestidigitator abuziv, dispar de pe nobilele simeze: Aman, Grigorescu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Artă și să văd o "iarnă" de Craiu. Numai o dumnezeiască "iarnă" de Craiu ar putea alunga, înapoi în nord, zăpada aceasta murdară și tristă. La Muzeu deci! Ooo, nu. Mai întîi să dispară de pe holurile și din sălile Galeriei de artă modernă românească obraznicele cearșafuri ale pasagerului ministru al Culturii și de abia după aceea ochii-mi pot adăsta împăcați în fața ultimului mare romantic ieșean care, atunci cînd mă conducea pe Sărărie, îmi spunea: măi, Val, știi tu ce
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Profesorul Al. Dima, discipol al lui Vianu, făcea vogă în anii cînd universitatea ieșeană avea rectori marxiști și portari leniniști. Discursul lui despre literatura lumii fascina orașul. "Parantezele" lui (cînd ruga studenții să nu mai noteze, bănuiți de ce!) făceau deliciul galeriei. Îi plăcea și să se alinte, alintările lui Falstaff în preajma jupînițelor. Părăsea catedra, se-apropia de prima bancă, unde luau notițe frumoasele anului, topite, își rezema burta (interbelic-prezentabilă) de vreun caiet și se indigna alintat: vedeți? se tot deschide ușa
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Bună și momîia, nu? Aud din spate: Hei, conașule! Nu mă-ntorc: bănuiesc, cu ochiul pineal, neamu'. Iar: hei, conașule! Și simt lipăitul pașilor desculți tot mai aproape. Nu mă-ntorc. Din ce în ce mai agresiv: hei, conașule! Cînd să urc treptele de la Galeria Dominus, să scap, aud glasul mînios-exasperat al țigăncii: hei, colega! Mai peste tot, la intrarea în impozantele edificii, tîrtani, vorba Chiriței, tîrtani bruneți, cu mîinile-n buzunare. Vreau doar să revăd somptuosul hol al Casei Cantacuzino-Enescu, sălașul lumii bogate și fine
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Complăcîndu-se adesea, conștient? iconștient? ca reflex al unui național-comunism rezidual, în defăimarea subtilă a nobilului regat al României. E adevărat, toate astea, toată cruzimea asta obstinată... dar... dar... cu ce regăsită forță expresivă! Contrapunctînd crud fastuos: cuvioșenia Catacombei (numele unei galerii) cu Sexul lui Mozart (o ochioasă și deocheată expoziție bucureșteană). Tablou apocaliptic? Nu. Doar istoria pură, neretușată. De încheiat tot anecdotic: într-o seară, bat la ușa unuia dintre atelierele dragi mie, atelierul lui T.M. Mi se deschide și văd
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
observați cum neînfrînata-mi infatuare mă plasează, fără pic de jenă, în constelația de deasupra). Atît. The rest is silence, ar spune mutul de Shakespeare. 3 mai Mîine plec la București: joi, va avea loc vernisajul expoziției mele de pictură, la Galeria Orizont. Celor cărora n-am reușit să le perturb busola rațiunii cu această informație eclatantă, le mai servesc una: vernisajul acesta (care, iertată-mi fie mărturisirea, e unul deosebit pentru mine) trebuia să se consume, așa cum se preciza în invitațiile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
oferea una din acele companii, ce, pentru mine, însemnau România prosperă și demnă. Se apropie și, luîndu-mă interbelic la braț, îmi spune: îți mai aduci aminte de Ilinca Dumitrescu (în anturajul nostru n.n.), ei bine, e din ce în ce mai brunetă... Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
spre ușile celebre ale bătrînului oraș, ci și spre ușile umile din "mahalalele celeste", uși contrapunctînd atît de pitoresc, celelalte, orgolioasele, contribuind, și ele, la unicitatea emblemei generice... Aceste "uși" au întrupat simeza expoziției mele din 3 mai 1995, la galeria ieșeană Cupola, iar acum, aici, cu firească umilitate, dau replică faimoaselor uși venețiene." Și încă ceva. C-un picior pe scara avionului, vă cer favoarea de a-mi acorda, pentru două săptămîni, calitatea de ambasador al dumneavoastră cei mari iubitori
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]