4,715 matches
-
cuantice, dar prezența ei în matematică este mai veche și e de exemplu implicită în folosirea integralei Stieltjes. Introducerea ei simplifică considerabil prezentările diferitelor capitole ale fizicii matematice. Descrierea matematică riguroasă a statutului funcției lui Dirac (și a altor funcții generalizate) este datorită lui Laurent Schwartz. Calitativ, funcția delta poate fi concepută ca o funcție care este egală cu "zero" peste tot, cu excepția lui x=0 unde este "infinită", dar astfel încât pentru orice interval care conține pe x=0. De aceea
Funcția lui Dirac () [Corola-website/Science/315680_a_317009]
-
ale lui Teller au apărut în proiect, ponderea contribuției fiecăruia rămânând controversată. Într-un interviu acordat în 1999 publicației "Scientific American", Teller a spus: Iar Ulam nu s-a lăsat dator, declarând că "„Teller a produs doar o versiune „mai generalizată” a proiectului original al lui Ulam”". Cu toată tensiunea care exista între Teller și Bethe, fostul său prieten și șeful său direct de la Los Alamos, care îi refuzase suplimentarea de fonduri și de personal, acesta din urmă considera contribuția lui
Edward Teller () [Corola-website/Science/314973_a_316302]
-
au încercat în zadar să cucerească orașul. Au reușit, în sfârșit, abia în anul 1767. Birmanii nu au cruțat niciun templu, au distrus palatul regal și au decapitat miile de statui reprezentându-l pe Buddha, mânați de credința, pe atunci generalizată, că spiritul acestuia locuia în sculpturi. Fugind din fața morții sau a sclaviei, populația a părăsit capitala. Deși birmanii au fost învinși în scurt timp, a devenit clar că orașul numai poate fi salvat. Ayutthaya a rămas un mare complex de
Ayutthaya () [Corola-website/Science/315152_a_316481]
-
patru cărți, - ce conțin un sistem filosofic, - desăvârșit abia în 2005. În timpul regimului comunist a scris și publicat trei din cele patru cărți ce compun ciclul: "Sarea pământului", "A fi, a face, a avea", "Eu & tu & el & ea sau dialog generalizat". Ultima sa carte este întitulată "Clipa și timpul". Sistemul său este compus din ontologie, poetică, etică și filosofie politică, toate derivate din „modelul ontologic” original. A fost influențat de Péguy, Pascal, scolastici și Husserl. Șora s-a caracterizat pe el
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Dirichlet " D"("x") este funcția care apare în ambele părți ale următoarei identități: Convoluția oricărei funcții integrable de perioadă 2π cu nucleul lui Dirichlet coincide cu funcția de gradul "n" din aproximarea Fourier. Același lucru este valabil pentru orice funcție generalizată. Dacă facem schimbarea de variabilă: atunci în care formula 93 Aceste substituții sunt folositoare la transformarea funcțiilor sinus și cosinus în funcții raționale de "t", pentru a găsi primitivele integralelor.
Identități trigonometrice () [Corola-website/Science/320154_a_321483]
-
din activitatea competiționala. Este jucătorul de șah care a atins cel mai mare coeficient ELO din istorie, 2851 de puncte în 1999. Kasparov este considerat de mulți drept cel mai bun jucător de șah din istorie, la baza acestei opinii generalizate aflându-se rezultatele și coeficientul ELO unic de 2851 de puncte. Campionul mondial a acceptat adesea provocările calculatoarelor de șah. În 1985, Kasparov a jucat simultan împotriva a 32 de calculatoare de top trimise de cele mai puternice companii din
Deep Blue () [Corola-website/Science/320222_a_321551]
-
așa cum îl caracteriza Kasparov. Conform lui Levy și Newborn, fiecare "jumătate de mutare" suplimentară calculată de Deep Blue creștea valoarea mutării efective cu 50 până la 70 puncte Elo. Valoarea de evaluare a lui Deep Blue era scrisă într-o formă generalizată, cu parametri euristici, lăsând la latitudinea calculatorului să determine valoarea optimă prin comparație (că de exemplu importantă securității regelui cu avantajul pozițional în centrul tablei) și analiza a mii de partide disputate între maeștri. Funcția de evaluare era împărțită între
Deep Blue () [Corola-website/Science/320222_a_321551]
-
corectă a documentelor. Metodologia întocmirii nomenclatorului arhivistic are următoarele etape: Multe din asociațiile industriale dețin propriile standarde aplicabile la controlul documentelor. Lista de mai jos conține un set relevant de documente ISO. ISO 2709:1996 specifică cerințele formatului pentru schimb generalizat care înregistrază toate tipurile de materiale ce suporta detalii bibliografice, precum și alte tipuri de înregistrări. Această structură generală reprezintă un cadru standard conceput pentru comunicarea între sistemele de procesare de date. Nu se folosește că format pentru procesare în interiorul sistemelor
Sistem de management al documentelor () [Corola-website/Science/320380_a_321709]
-
ceea ce determină proteinuria. După tabloul clinic sau urinar, SN se împart în: Edemele sunt obligatorii în orice sindrom nefrotic. Acestea sunt albe, moi, lasă ușor godeu. Pot fi discrete, localizate doar la pleoape, cu precădere matinale, sau pot fi edeme generalizate. Principalul mecanism fiziopatologic implicat în formarea edemelor este scăderea presiunii coloidosmotice. Simptome: Crizele nefrotice sunt caracterizate prin dureri abdominale paroxistice, ce durează 1-2 zile, cu tablou de pseudo-abdomen acut: vărsături, diaree, oprirea tranzitului, meteorism, febra. Pot apărea tromboze venoase, drept urmare
Sindrom nefrotic () [Corola-website/Science/320579_a_321908]
-
sistem și mediul său înconjurător. Această decizie depinde de scopul studiului. Unul dintre pionierii disciplinei științifice Teoria generală a sistemelor a fost biologul Ludwig von Bertalanffy care în 1945 a introdus modele, principii și legi ce se aplică la sisteme generalizate sau subclasele lor, indiferent de tipul lor particular, de natura elementelor componente și de relațiile dintre ele. Construirea unui model este subordonată unor cerințe contrare care trebuie satisfăcute în mod echilibrat. Pe de o parte, modelul trebuie să fie destul de
Modelul unui sistem () [Corola-website/Science/320620_a_321949]
-
indigene din Noua Zeelandă și America de Nord, nativii australieni au eșuat în încercările de adaptare pentru o confruntare eficientă cu europenii. Deși au existat situații când indivizi sau grupuri au achiziționat și utilizat armele de foc, aceasta nu a fost o caracteristică generalizată. Aborigenii nu au contituit vreodată o amenințare militară serioasă la adresa coloniștilor europeni în ciuda temerii pe care coloniștii și-o creaseră. Ocazional, mari grupuri aborigene atacau coloniștii în câmp deschis, urmând lupte convenționale în care indigenii încercau să beneficieze de avantajul
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
crize pot apărea în mai multe moduri, în funcție de partea creierului implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și durează, de obicei, aproape
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
implicată și de vârsta persoanei. Cele mai des întâlnite tipuri de crize (60%) sunt convulsive. Două treimi dintre acestea se manifestă sub formă de crize focale (care pot, ulterior, deveni generalizate), în timp ce o treime se manifestă sub formă de convulsii generalizate. Restul crizelor, în proporție de 40%, sunt de natură neconvulsivă. Un astfel de exemplu este absența epileptică, care se prezintă ca nivel scăzut de conștiență și durează, de obicei, aproape 10 secunde. Crizele focale sunt, de cele mai multe ori, precedate de
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
fiind cunoscută sub numele de marș jacksonian. Există posibilitatea apariției automatismelor; acestea sunt activități generate inconștient și mișcări repetitive simple, precum mușcatul buzelor sau activități mai complexe, precum încercările de a apuca un obiect. Există șase tipuri principale de convulsii generalizate: tonico-clonică, crizele tonice, clonică, mioclonică, absența epileptică și convulsiile atonice. Toate acestea implică pierderea conștienței și, în general, apar fără nicio avertizare. Convulsiile tonico-clonice se manifestă cu o contracție a membrelor, urmată de întinderea lor și arcuirea spatelui, având o
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
cu proteina G. În cazul gemenilor identici, dacă unul dintre ei este afectat, șansele sunt de 50-60% ca și celălalt să fie afectat. În cazul gemenilor neidentici, riscul este de 15%. Aceste riscuri sunt mai mari la persoanele cu convulsii generalizate decât focale. Dacă ambii gemeni sunt afectați, în majoritatea timpului, ei au același sindrom epileptic (70-90% din cazuri). Rudele apropiate ale unei persoane bolnave de epilepsie sunt expuse unui risc de cinci ori mai mare decât populația generală. Între 1
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
apar prin intermediul unor procese cunoscute sub numele de epileptogeneză. De asemenea, nefuncționarea barierei hematoencefalice poate reprezenta un mecanism cauzal, deoarece poate permite substanțelor din sânge să ajungă la creier. Crizele focale se declanșează într-una dintre emisferele creierului, în timp ce convulsiile generalizate apar în ambele emisfere. O parte dintre tipurile de crize pot schimba structura cerebrală, în timp ce altele par să aibă un efect nesemnificativ. Glioza, pierderile neuronale și atrofia anumitor regiuni ale creierului sunt corelate cu epilepsia, dar încă nu se știe
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
criză epileptică”. Persoanele cu crize ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ar trebui clasificate în funcție de tipul de criză, cauza subiacentă, sindrom epileptic și episoadele apărute în timpul și în jurul crizelor. Tipurile de crize sunt clasificate fie în funcție de localizarea sursei crizei (crize focale), fie de distribuția acesteia (convulsii generalizate) la nivelul creierului. Convulsiile generalizate sunt împărțite în funcție de efectul lor asupra corpului uman, incluzând: tonică-clonică („grand mal”), absența („petit mal”), crizele mioclonice, clonice, tonice și atonice. Unele crize, precum spasmele epileptice, sunt de tip necunoscut. Crizele focale (cunoscute anterior drept crize convulsive parțiale) erau împărțite
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ulterior de 4% din pacienți. Circa 30% din pacienți continuă să aibă crize, în ciuda tratamentului anticonvulsivant. Sunt disponibile mai multe medicamente. Fenitoina, carbamazepina și valproatul de sodiu par a avea efecte și în cazul crizelor focale și în cazul convulsiilor generalizate. Carbamazepina cu eliberare controlată pare să funcțioeze la fel de bine ca cea cu eliberare imediată și s-ar putea să aibă mai puține efecte secundare. În Marea Britanie, carbamazepina sau lamotrigina sunt recomandate ca prim tratament pentru crizele focale, levetiracetamul și valproatul
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
să aibă mai puține efecte secundare. În Marea Britanie, carbamazepina sau lamotrigina sunt recomandate ca prim tratament pentru crizele focale, levetiracetamul și valproatul fiind o soluție secundară, din cauza costului și a efectelor secundare. Valproatul este recomandat ca prim tratament pentru convulsiile generalizate, lamotrigina fiind tratamentul secundar. În cazul celor cu absență epileptică, se recomandă petinimidul sau valproatul; valproatul este deosebit de eficace în cazul crizelor mioclonice și al celor tonice sau atonice. Dacă crizele sunt bine controlate prin intermediul unui anumit tratament, nu este
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
ca medicament nu este o metodă susținută prin dovezi. Melatonina este susținută insuficient de dovezi. Epilepsia nu poate fi tratată, dar medicația de una singură poate controla în mod eficient crizele în circa 70% din cazuri. Dintre cei cu crize generalizate, în peste 80% din cazuri acestea pot fi controlate prin medicație iar în cazurile de crize focale acest număr se reduce la doar 50%. Un indicator al rezultatelor pe termen lung este numărul de crize din primele șase luni. Printre
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
focale acest număr se reduce la doar 50%. Un indicator al rezultatelor pe termen lung este numărul de crize din primele șase luni. Printre alți factori ce sporesc riscul unor rezultate slabe se numără: reacție slabă la tratamentul inițial, convulsiile generalizate, cazuri de epilepsie în familie, probleme psihice, și unde EEG ce reprezintă activitate epileptiformă generalizată. În țările în curs de dezvoltare, 75% din bolnavi sunt fie netratați, fie tratați necorespunzător. În Africa, 90% dintre bolnavi nu primesc tratament. Acest lucru
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
este numărul de crize din primele șase luni. Printre alți factori ce sporesc riscul unor rezultate slabe se numără: reacție slabă la tratamentul inițial, convulsiile generalizate, cazuri de epilepsie în familie, probleme psihice, și unde EEG ce reprezintă activitate epileptiformă generalizată. În țările în curs de dezvoltare, 75% din bolnavi sunt fie netratați, fie tratați necorespunzător. În Africa, 90% dintre bolnavi nu primesc tratament. Acest lucru este parțial legat de lipsa de medicamente sau de prețul prea mare al acestora. Persoanele
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
intervine în principal din cauza problemei de bază și nu din cauza dozelor de medicație omise. Riscul sinuciderii este de două până la șase ori mai mare la epileptici. Cauza nu este clară. SUDEP pare să fie parțial legată de frecvența convulsiilor tonic-clonice generalizate și reprezintă circa 15% din cazurile de moarte la epileptici. Nu există metode clare de reducere a acestor riscuri. Cea mai mare rată de mortalitate în cazurile de epilepsie se înregistrează în rândul bătrânilor. Cei cu epilepsie fără cauze cunoscute
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]
-
importantă, descria rezultatele grave la suferinzii în vârstă și menționa caracteristicile fizice precum și rușinea socială asociate. În loc de a o numi "boala sacră", el folosea termenul de "marea boală", ce stă la originea termenului modern "grand mal", folosit în cazul convulsiilor generalizate. În ciuda definirii în lucrarea sa a originii fizice a bolii, viziunea sa nu a fost acceptață la acel moment. Spiritele rele au fost în continuare considerate cauza bolii până cel puțin în secolul al XVII-lea. În majoritatea culturilor, persoanele
Epilepsie () [Corola-website/Science/321693_a_323022]