5,896 matches
-
rău ca para, Îl ia-n răspăr, îl ia și din potrivă, Că-ntîi și-ntîi acuma el se rade! D-ai crede că-i curat un fiu de pașă. Ceardacul tot răsună! Coconeturi Și vutci și vișinapuri și cofeturi; Coconi cari golesc mereu paharul. Și veseli toți... Și pot ei să nu fie, Lîngă-un arcuș ce multe taine știe, Arcușul cui? Lui Barbu Lăutarul. Proza este tot atât de interesantă, amestec de fantezie, lirism și caracterologie labruyeriană. Jean, franțuzitul român, e atât de fanatic
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le dăduse numai în parte. Istoria ne arată chinurile la care erau supuși țăranii și sub fanarioți și, după aceea, sub Regulamentul organic. Dionisie Eclesiarhul ne arată caznele pe care le îndurau țăranii sub domnii greci 2. Constantin Radovici din Golești 1 În cartea aceasta ă Buc., 1904î, dl Rădulescu-Motru vrea să justifice filozoficește atitudinea junimistă față cu liberalismul. Teza pe care vrea d-sa s-o dovedească e următoarea: Țara românească trebuia lăsată să se dezvolte normal; constituționalismul, formele de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
formă socială, în care ei și ai lor să poată exploata, prin buget, avuția națională. 2 Tesauru de Monumente istorice, II, p. 193. ne zugrăvește cu durere starea țărănimii din vremea sa (1826), exploatarea ei de către boieri. Constantin Radovici din Golești mărturisește că și el a făcut ca alții și spune că, după ce și-a deschis ochii, în urma călătoriei în Apus, l-a apucat mustrarea de cuget, fericind pe cei care n-au făcut ca dânsul, care n-au stors poporul
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sociale explică atitudinea lor politică, și nu simplul contact cu Apusul. Contactul cu Apusul putea numai să-i întărească în atitudinea lor de nemulțumiți, și prin puterea contrastului, și prin cunoașterea teoriilor, adică prin conștientizarea instinctelor lor. Constantin Radovici din Golești, întors din străinătate, la 1828, când plânge, com-parînd cu Apusul înapoierea și nefericirea țării sale, nu inventează înapoierea, nefericirile, jafurile și umilirea din țară. 1 Afară de cel mai neînsemnat (vorbim de el ca critic), C. Negruzzi, care, cum vom vedea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
imposibilitate de a rămâne în afară de mișcările sociale ale continentului. Apoi, să nu se uite că în mișcările sociale joacă rol și idealismul, adică dorința de a lucra pentru adevăr, pentru bine și pentru frumos. În accentele lui Constantin Radovici din Golești nu e vorba, desigur, de interesul de clasă, ci de tristețea unui suflet care compară adevărul, binele și frumosul din Apus cu înjosirea și mizeria din patria sa - comparație din care se naște dorința dezinteresată de bine, ce dă naștere
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ce ajungeau la rândul boierilor - "prin muncă"! (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă pe subprefecții vechi (mulți fanarioți ori fanariotizați), laudă legiuirile vechi, ca pravila împărătească (importație străină, tradusă din grecește). El urăște atât de mult liberalismul, încît acuză pe boierii Golești că s-au amestecat cu "roșii". Ura lui Eminescu împotriva lieralismului, pe care el îl traduce prin "fanariotism", e așa de mare, încît el, deși antisemit, preferă pe evrei grecilor, cu alte cuvinte, preferă pe evrei liberalilor. Evreii, zice el
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
continent - și chiar întregului glob - aceleași forme politice și același fel de cultură. Prin imitație, căci o civilizație superioară fascinează, prin însuși faptul că e superioară. Să ne amintim de impresia ce a făcut civilizația europeană asupra lui Radovici din Golești și de schimbarea ce s-a produs în sufletul acestui boier de neam mare în urma acelei puternice impresii. De nevoie, căci civilizația apuseană, și mai ales sub forma franceză, se traducea în ordinea politico-socială prin două idei ori sentimente, fecunde
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
se detașează de dorință, simțind bucurie și fericire. Apoi își liniștește activitatea intelectuală, obținând seninătatea și unificarea gândirii. Se detașează de bucurie, rămânând indiferent, dar conștient de corpul și beatitudinea sa. în final, el obține puritatea absolută și gândirea trează. Golită de conținut, gân direa se concentrează asupra infinității spațiului, conștiinței și asupra nihilității a ceea ce a existat. În final se obține oprirea oricărei percepții de idei. Fiziologic, ascetul intră în stare cataleptică, atingând Nirvana cu trupul. XI.4. Ipostaze sociale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
se Încrucișează pe linia mediană, trecînd apoi centrolateral În cordoanele antero-laterale medulare sub forma căilor (tracturilor). A. CĂILE LEMNISCALE Căile lemniscale sunt În mod clasic admise ca vectori ai senzațiilor tactile și kinestezice. Fibrele celui de al doilea neuron (nucleii Goli și Burdach) se Încrucișează În regiunea bulbară pentru a forma banda lui Reil mediană (lemniscus medial) centrolateral și a ajunge la Nucleul ventro-postero lateral al talamusului (VPL). B. CĂILE EXTRALEMNISCALE Aceste căi sunt clasic admise ca fiind căile conductoare ale
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
eliberării substanței P . Calea inhibitorie serotoninergică cu origine În neuronii serotoninergici din nucleii bulbari ai rafeului acționează cel puțin parțial prin intermediul receptorilor opioizi și invers (naloxonul scade eficiența serotoninei la nivel spinal, iar morfina nu are, efect pe un creier golit de serotonină). Calea inhibitorie noradrenergică descendentă are origine În locus coeruleus (punte), nucleul reticular lateral (bulb), regiunea magno-celulară a formației reticulate (bulb). Existența sistemului noradrenergic inhibitor este susținută de o serie de argumente dintre care menționăm: a) scăderea nivelelor de
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
GARY: Și nu ți-am restituit-o, întotdeauna, în cea mai bună stare? Ultima dată chiar am spălat-o și am lustruit-o și i-am făcut plinul înainte de a o aduce. Ba am mai și aspirat covorașele și am golit scrumierele. BILL: (Râde) Sigur că ai făcut treabă bună că ai avut grijă de mașina mea și ești binevenită s-o iei și altădată. Dar diseară vreau să ies eu cu ea. (Acceptă adevărul, se destăinuie, apoi urmează tehnica "discului
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
să fie inventat și să fie destul de departe de realitate. Cu cât mai ciudată este asociația, cu atât este mai ușor de reținut numele acelei persoane. De pildă, o persoană slabă este prezentată ca un gurmand căruia îi place să golească conținutul frigiderului și care este spaima prăjiturilor. Jocul pune la treabă creativitatea fiecărei persoane. Este bine ca înainte de începerea jocului propriu-zis, să fie lăsate câteva minute pentru ca fiecare să-și caute ideile. Jocul are darul de a spulbera inhibițiile începutului
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
teme, motive, sugestii, ipostaze vor fi dezvoltate pe larg de T. în romanele și povestirile ulterioare. În primul său roman, Nu-mi pasă (1969), va plasa acțiunea în același cadru al spitalului, exploatând tot antiteza dintre spațiul care izolează și golește de sentimente și spațiul din afară. Personajul central - o fostă infirmieră care a ajuns să fie „înghițită psihic” de ce e în jurul ei - încearcă să construiască o alegorie a salvării, a recuperării eului. Romanul e construit din monologuri și dialoguri cu
TARZIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290092_a_291421]
-
Mihai Viteazul, Tudor Vladimirescu și N. Bălcescu. Îndeosebi ultimului îi face o amplă prezentare în dubla-i ipostază de revoluționar și de om de litere. A mai publicat articole pe teme culturale (Instrucțiunea publică în România, Ceva despre Constantin din Golești ș.a.). Orientarea sa democratică apare mai evidentă în amplul studiu Țăranul român (1879), premiat de Academie. Ca folclorist, T. a făcut parte din școala lui B. P. Hasdeu, a cărui influență e vizibilă și în celelalte domenii ale activității sale
TOCILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290204_a_291533]
-
a fost, că În fond nu era mare lucru. Cât timp ați stat În Închisoare la Sighet? Din luna septembrie ne-a ținut până În noiembrie, când a venit frigul... La Închisoare, din Sighetul Marmației, ultimul nivel, al treilea, a fost golit de deținuții de drept comun, care au fost aduși jos, și tot etajul ăla a fost reținut pentru noi... Și ne-a Împărțit acolo, ne-a pus câte unul sau doi Într-o celulă. Celula era goală, nu exista nimic
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cât ați stat? În Târgșor am stat un an și o lună. Și de acolo ne-a dus la Jilava, și de acolo la Canal. A mai rămas cineva În Târgșor după ce ați plecat dumneavoastră spre Jilava? Nu, s-a golit Târgșorul Într-o săptămână. Și când ne-au Îmbarcat, Doamne, cum s-au comportat... Să vă redau o scenă: camionul avea prelată, deschisă numa’-n spate, pe unde se urca. Aruncai ranița sau ce-ai avut, te-ai cățărat și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Cum venea lotu’, venea cu fișa... Eu atunci În ’58 aveam vreo trei mii și vreo opt sute de fișe; În ’59 aveam deja unșpe mii și nu mai aveam unde să le țin. Erau niște cutii de glucoză, care erau golite și făceam din ele pe trei litere alfabetice, anul, luna și ziua nașterii... Așa erau puse, ca să le poți ține evidența... Groaznic. Unșpe mii! Ei, la data aceea, În ’58, erau vreo șase-șapte mii. Da’ foarte mulți erau acolo frontieriști
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
este că puteam să plec mai repede, Însă lucram la dispensar și n-am putut, că trebuia să fac fișele de plecare la ăștia care erau bolnavi, și m-au ținut acolo Încă trei zile În plus, până când s-a golit toată pușcăria... Cum vedeți evoluția lucrurilor de după 1989? Am avut speranțe mari Într-o schimbare În bine. Nu pentru mine, În general, pentru țară. Toți suntem urmașii unui sistem, dom’le, toți, toți toți... Toate țările astea care au fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În Închisoare, am ajuns cu lumea care a fost arestată din cauza lor și abia atunci mi-am dat seama. Io am crezut că numai fratele meu a venit, dar Între timp veniseră o mulțime... Poate ați auzit de Mircea Popovici, Golea 1, Puiu Samuilă 2 și alții. Fratele meu a venit Întovărășit de Încă doi, c-așa erau când Îi parașuta, doi-trei Într-o grupă. Era un radiotelegrafist din Sibiu, un fost legionar, fugit și el, Ilie Rada, și un fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
a desfășurat procesul? Ne-o-mpărțit În două loturi... Între timp, o reușit să-i prindă pe toți parașutiștii. Din lotul fratelui meu l-o prins numai pe Gavril Pop. O mai prins atunci și pe Mircea Popovici, l-o prins pe Golea, pe Puiu Samuilă, c-o fost mai mulți... Deci 27 de persoane o fost În primul lot. Ei, parașutiștii, și cei pe care s-o gândit să-i condamne la moarte. Pe-ăia i-o băgat că o fost complici
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Se vedea că era o doamnă. Pe cine ați mai Întâlnit la Mislea? În Închisoare am cunoscut foarte multă lume de condiție bună și multe bucureștence. Mi-aduc aminte cu plăcere de domnișoara Golescu... Era ultima din familia marilor revoluționari Golești. Mi-a făcut o impresie foarte bună. Am avut tare multă stimă pentru ea și ne-am simpatizat reciproc. Erau multe profesoare, foarte multe intelectuale, studente... Din familia prinților Ghica am Întâlnit-o pe doamna Ghica, pe doamna Russo, aviatoarea
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
În cameră la noi În Galați sau În Jilava, sau dam peste el, sau mă rog... Și odată deschide gardianul ușa la celulă... Noi, la ofițerii ăștia de la Galați, le zicem căcănari, că ăia venea cu noi cu tineta, o goleam tineta, mergeam În celulă... Și deschide ușa și zice: „Care ești tu ăla Pop Ioan?”. „Eu.” „Data nașterii?” Spun data nașterii... Zice către mine: „Da’ cine te-o băgat aici?”. „În pușcărie?” „Nu, aici În celulă. Ce cauți dumneata În
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
238 Ghica (familia) 259 Ghica doamna 259 Gigurtu Ion 217 Giuglan (maior) 88-90 Glodeanu Inocențiu 229 Godea Ionică 47, 49 Godea Maria (Ionescu) 40 Goga Octavian 130 Gogol N.V. 320 Goiciu Petre 94-95, 99-100, 203, 205-206, 276-277, 291, 362, 370 Golea Ion 42, 248, 254 Golescu (domnișoară) 48, 259 Golescu (familia de revoluționari) 48, 259 Gorbatei Ghiță 230 Gordan (doctor) 284-285 Göring Herman 212 Gornienko (ofițer) 64 Greceanu Tudor 21 Grossmann (deținut) 325 Groza Dumitru 140 Groza Petru Dr. 125, 210
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
273 Gogol, N.V.: 217 Golescu (familia): 115 Golescu, Alexandru G. (Arăpilă, Negru): 62, 100, 266, 269, 273, 276, 289, Golescu, Dinicu: 115, 270 Golescu, Gr.:397 Golescu, Nicolae: 60, 61, 66, 72, 303, 304, 354, 355, 393 Golescu, Ștefan: 61, Golești (frații; familia): 72, 115 Goligher (familia): 116 Gondinet, Edmond: 233 Gorceakov, Alexandru Mihailovici: 281, 314, 315, 360, 365, 380, 393, 419 Gorjan, August: 68 Gorjan, Petre: 148 Gounod, Ch.: 106, 285 Grandea, Gr.H.: 382 Grant: 289 indice de nume de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am citit scrisoarea, am desfăcut plicul și am pus În el scrisoarea de față. Bine că sunteți În tălpi și o să ne scriem, nescrisul către Dv. Îmi mărește golul psihic și eu am nevoie de gânduri și lumină. S-a golit spațiul din jurul meu și legătura cu Dv. și Dl. Severin Însemnează foarte mult. De Paști am fost cu toții aici, acasă, și, ca un făcut, ne-am adunat din cele patru zări. Smaragda sosea din Japonia la miezul nopții din Vinerea Mare
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]