4,644 matches
-
din București. Râul străbate municipiul București pe o distanță de aproximativ 22 de km, parcurgând orașul de la nord-vest la sud-est. Deși este principala sursă de apă în alimentarea Bucureștiului, râul a ridicat de-a lungul timpului diverse probleme, din cauza fenomenelor hidrologice rezultate din traversarea orașului: inundații, înmlăștiniri. Ca urmare a acestor fenomene, cursul râului a suferit o serie de amenajări, în prezent întregul său curs fiind canalizat. La trecerea prin municipiul București, râul a fost barat pentru a forma Lacul Morii
Râul Dâmbovița () [Corola-website/Science/297446_a_298775]
-
din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri. Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 - 3 km. În amonte de Bălți, cursul râului are o direcție spre sud-est, iar la ieșire se schimbă brusc spre est. Albia
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
s-a finalizat și captarea secundară a râului Bicaz în lacul principal - prin construcția la Tașca a unui baraj și a galeriei de aducțiune derivată din acumularea nou constituită. Planul de exploatare a lacului, s-a făcut pe baza observațiilor hidrologice desfășurate într-o perioadă de 3 decenii (1919-1939). Gospodărirea apelor acumulate este prevăzută pentru 2 ipoteze: Între 10.000 și 15.000 de oameni au muncit la ridicarea barajului, a tunelului de aducțiune și a uzinei electrice. Pentru a asigura
Lacul Izvorul Muntelui () [Corola-website/Science/297504_a_298833]
-
de teren, dar și de canale amenajate (precum Bîstroe) care să facă legătura cu Dunărea pentru navigație. Aceste amenajări, dintre care unele au fost nesăbuite deoarece au fost concepute pe criterii exclusiv inginerești, fără să se țină cont de considerentele hidrologice, geologice și biologice, au modificat procesele naturale și regimul hidrologic, astfal că astăzi trebuie luate măsuri pentru a păstra schimbul de apă și a restaura biodiversitatea și fertilitatea mediului. Limanele, din punct de vedere geografic, sunt în mod specific și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
să facă legătura cu Dunărea pentru navigație. Aceste amenajări, dintre care unele au fost nesăbuite deoarece au fost concepute pe criterii exclusiv inginerești, fără să se țină cont de considerentele hidrologice, geologice și biologice, au modificat procesele naturale și regimul hidrologic, astfal că astăzi trebuie luate măsuri pentru a păstra schimbul de apă și a restaura biodiversitatea și fertilitatea mediului. Limanele, din punct de vedere geografic, sunt în mod specific și precis lagune uneori salmastre, situate la ieșirea unui curs de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Suprafața lui Marte are cam aceeași dimensiune ca suprafața de uscat de pe Terra. Gheața de la Polul Sud întinsă peste planetă ar forma un strat de 12 metri grosime. Este posibil ca Marte să fi trecut prin aceleași procese geologice și hidrologice ca și Terra și deci ar putea conține minerale. Există deja echipamente ce ar putea extrage pe loc resursele (apă, aer) din pământul și atmosfera marțiene. Interesul în colonizarea acestei planete se datorează dovezilor ce arată că viața a existat
Colonizarea spațiului () [Corola-website/Science/319607_a_320936]
-
2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în "Monitorul Oficial" al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și se întinde pe o suprafață de 30.204 ha. Acesta acoperă bazinul hidrologic al râului Putna și masivele Mordanu și Goru și reprezintă o zonă complexă de protecție și conservare a faunei (urs, lup, râs) și a florei (arborele de tisa, jneapănul, floarea-reginei, bulbucul de munte, papucul doamnei) întâlnite pe aria rezervației. Parcul
Parcul Natural Putna - Vrancea () [Corola-website/Science/319263_a_320592]
-
nordul Portugaliei. Din lungimea să de 897 km, 572 km sunt pe teritoriul Spaniei, 213 km (navegabili) sunt pe teritoriul Portugaliei și 112 km au un caracter internațional, curgând pe linia fronterei dintre cele două țări. El are un bazin hidrologic de colectare a apelor care se întinde pe o suprafață de 98.400 km², pe cursul lui se află mai multe baraje. După ce a traversat orașele Soria, si Zămora, Porto, la orașul Porto (Portugalia) se varsă în Atlantic. De la granița
Duero () [Corola-website/Science/315031_a_316360]
-
care duce din comuna Gârda de Sus la Cabana Scărișoara. Peștera este localizată la Prima mențiune a peșterii a fost făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peștera „Ghețarul de la Zguraști". Porțiunea explorată arată astfel: În versantul abrupt al Văii Ordancușa, pe o porțiune limitată se formează o platformă care este perforată de deschiderea unui aven cu diametru de 40 m. În
Ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316024_a_317353]
-
Mununii, din marcajul cruce roșie care duce din comuna Gardă de Sus la Cabană Scărișoara. Prima mențiune a peșterii este făcută de R. Jeannel și Emil Racoviță (1929), care dau o descriere, o schiță de hartă și prezintă diferite fenomene hidrologice, biologice și meteorologice. Ei denumesc peșteră „Ghețarul de la Zgurăști”. Porțiunea explorata cuprinde avenul de intrare, Sala lacului temporar și cinci scurte galerii. În 1984 Liviu Vălenaș și Gabi Halashi, explorează și recartează partea cunoscută a peșterii și profitând de nivelul
Peștera-aven ghețarul de sub Zgurăști () [Corola-website/Science/316003_a_317332]
-
-1,5-5,0 m. Fundul albiei este neted, mâlos, pe alocuri pietros. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de la 0,5 până la 4,5 m, constituite din argile nisipoase și acoperite cu iarbă, mai rar arbuști și arbori. Observații asupra regimului hidrologic al râului se efectuează din anul 1965. Materialele observațiilor sunt publicate în compartimentele respective ale CSA. Suprafața cuvetei lor este netedă, mîloasă, malurile abrupte cu înălțimea de până la 1,3 m. în perioada apelor mari de primăvară și a viiturilor
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
stuf și rogoz, la izvor uscată. Lățimea râului este de 6-18 m, adâncimea de 0,4-1,3 m, viteza cursului de apă 0,2-1,1 m/s. Lângă s. Moara de Piatră s-a format un prag cu lungimea Regimul hidrologic al râului, ca de altfel și al celor vecine, constă din apele mari de primăvară, viiturile de vară-toamnă și de iarnă, etajul de vară—toamnă și de iarnă. Apele mari de primăvară încep la sfîrșitul lunii februarie—începutul lunii martie
Râul Cubolta () [Corola-website/Science/317414_a_318743]
-
Iodul prezintă 37 de izotopi, dintre care doar unul este stabil, I. Izotopul I este similar celui de clor, Cl. Este un halogen solubil, nereactiv, existând ca anion si produs de reacții cosmogenice și termonucleare. În studiile hidrologice, concentrațiile de I sunt raportate la cantitatea de I și cea totală de iod (care ar fi cea de I). La fel ca și Cl/Cl, I/I este întâlnit în proporții mici. I diferă de Cl prin timpul de
Izotopii iodului () [Corola-website/Science/316939_a_318268]
-
încet sau de loc, eroziunea laterală devenind preponderenta. Deplasarea orizontală a albiei, formarea de meandre, lărgirea și deplasarea lor duc la calibrarea patului de meandre, respectiv la formarea unei albii majore. Albia majoră este înțeleasă mai mult ca o noțiune hidrologica și anume aceea porțiune a văii care este afectată de apă curgătoare numai la viituri; i se mai spune și zona sau câmpia inundabila, iar în românește există și termenul de lunca. Ultima noțiune este mai complexă, cuprinzând și porțiuni
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
zona denumită chiar Piemont, din nordul Italiei, construită de afluenții râului Po. Din aceste exemple rezultă două condiții esențiale pentru apariția piemonturilor, si anume : existența unei bruște denivelări între o zonă muntoasă înaltă și câmpie (condiția tectonica) și un regim hidrologic propice acumulărilor masive (condiția climatică). Condiția tectonica se realizează de obicei în faza când un geosinclinal trece în orogen, adică atunci cand mișcările de înălțare devin dominante pe tot lanțul. Această fază începe cu depunerea așa-numitelor formațiuni de molasa în
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
o parte și acumularea în cealaltă; procesul este cu atât mai activ cu cat muntele este în continuă ridicare, ceea ce face ca râurile să nu poată atinge cu ușurință profile de echilibru. Condiția climatică este aceea care realizează un regim hidrologic spasmodic, respectiv ploi rare dar de o mare intensitate ce alternează cu perioade lungi de secetă sau chiar ploi de tip musonic (zonele mediteraneene, climatele semiaride și cele musonice). Discontinuitatea păturii vegetale intervine în accelerarea dezagregării și a eroziunii. În timpul
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
colectivul de hidrologie. Acest colectiv este transferat la Direcția generala hidrometerologică (DGH) creată în 1952. Este numit director al Sectorului hidrologie din DGH (1952). În acestă calitate, întreprinde - împreună cu colegii săi - o acțiune de reconstrucție, pe baze moderne, a rețelei hidrologice și a bazei de date. Coordonează primele studii de sinteză asupra regimului hidrologic din România. În 1953 efectuează un stagiu de specializare la Institutul hidrologic (GGI) din Sankt Petersburg. În 1955 și în anii următori, este numit director general, respectiv
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
în 1952. Este numit director al Sectorului hidrologie din DGH (1952). În acestă calitate, întreprinde - împreună cu colegii săi - o acțiune de reconstrucție, pe baze moderne, a rețelei hidrologice și a bazei de date. Coordonează primele studii de sinteză asupra regimului hidrologic din România. În 1953 efectuează un stagiu de specializare la Institutul hidrologic (GGI) din Sankt Petersburg. În 1955 și în anii următori, este numit director general, respectiv director general adjunct, al DGH. După înființarea Comitetului de Stat al Apelor, este
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
acestă calitate, întreprinde - împreună cu colegii săi - o acțiune de reconstrucție, pe baze moderne, a rețelei hidrologice și a bazei de date. Coordonează primele studii de sinteză asupra regimului hidrologic din România. În 1953 efectuează un stagiu de specializare la Institutul hidrologic (GGI) din Sankt Petersburg. În 1955 și în anii următori, este numit director general, respectiv director general adjunct, al DGH. După înființarea Comitetului de Stat al Apelor, este numit în 1959 director al Institutului de studii și cercetări hidrotehnice (ISCH
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
România, realizările sale fiind apreciate și peste hotare. În 1969 își susține doctoratul în hidrologie cu o teză privind variația scurgerii cu aplicații la regimul râurilor din România. În 1964, participă la conferința internațională organizată de UNESCO în vederea lansării Deceniului hidrologic internațional (DHI). La această conferință, prezidează Grupul de lucru însărcinat cu elaborarea planului detaliat de activităti prezvăzute în cadrul DHI (1965-1974). Din 1965, participă regulat la sesiunile Consiliului de coordonare al DHI și la reuniunile grupului de lucru creat pentru studierea
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
calitate, Sorin Dumitrescu asigură implementarea și încheierea cu succes a DIH, precum și realizarea unor proiecte privind cursuri internaționale de formare a hidrologilor și de creare de centre de cercetare în diverse țări în curs de dezvoltare. Conduce nemijlocit pregătirea Programului hidrologic internațional (PIH), destinat să continue cooperarea internațională în domeniul apelor după terminarea DHI. La inițiativa sa, domeniul de activitate al PHI se extinde treptat prin includerea unor teme legate de gospodărirea apelor ("water resources management") și de aspectele sociale și
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
1985, pe lângă conducerea Diviziei de hidrologie, primește și sarcina de coordonator al tuturor activităților UNESCO legate de mediu. În 1988 este numit Subdirector general al UNESCO (pentru Sectorul de Științe) (iulie 1988 - decembrie 1989). În 1988, Asociația internațională a științelor hidrologice (AISH / IAHS) îi decernează Premiul internațional de hidrologie pentru contribuția adusă la dezvoltarea cooperării internaționale în acest domeniu. În ianuarie 1990, Sorin Dumitrescu este numit reprezentant personal al Directorului general UNESCO, Federico Mayor, pentru elaborarea și realizarea unor măasuri destinate
Sorin Dumitrescu (hidrolog) () [Corola-website/Science/323698_a_325027]
-
Suprafața lui Marte are cam aceeași dimensiune ca suprafața de uscat de pe Terra. Gheața de la Polul Sud întinsă peste planetă ar forma un strat de 12 metri grosime. Este posibil ca Marte să fi trecut prin aceleași procese geologice și hidrologice ca și Terra și deci ar putea conține minerale. Există deja echipamente ce ar putea extrage pe loc resursele (apă, aer) din pământul și atmosfera marțiene. Interesul în colonizarea acestei planete se datorează dovezilor ce arată că viața a existat
Colonizarea planetei Marte () [Corola-website/Science/324262_a_325591]
-
este bilaterală, cu lățimea de 100-180 m, deschisă, cu vegetație de pajiște, în unele locuri acoperită cu stuf. Albia este puțin șerpuitoare, neramificată, cu lățimea de 3-5 m.Emisar Prut Cotă la vărsare 60 m.d.M. Punct de vărsare Ungheni Date hidrologice Bazin de recepție 219 km². Lungimea rîului este de 30 km, panta medie - 2,9%.Suprafața bazinului de recepție este de 219 km, înălțimea medie - 120 m, panta - 94%, lungimea - 27 km, lățimea medie - 8,1 km, densitatea rețelei hidrografice
Râul Delia () [Corola-website/Science/325150_a_326479]
-
arealul localităților Poiana Mare, Tunarii Vechi, unde concentrația de săruri ajunge la 2500 mg/l, apele nu sunt potabile. Stația Hidrometrică pentru ape subterane care se află la Poiana Mare, a realizat foraje până la 50 m. Apa recoltată din forajul hidrologic Poiana Mare - Nord nu este nocivă asupra solului și poate fi folosită la irigații. S-a constatat că în partea de nord a comunei, folosirea sistemului de irigații a dus la ridicarea pânzei freatice. Creșterea rapidă a potențialului industrial și
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]