4,913 matches
-
cea mai josnic? manier? 9. Ace? tia l? au numit �albanezul Galeongiul�, �evreul� etc. Respect�ndu?? i regulă de a nu l? să nici un atac f? r? r? spuns, Iorga a deschis proceduri legale �mpotriva c�torva dintre autorii acestor def? im? ri10. Un asemenea r? zboi al vorbelor, a c? rui vulgaritate a fost pe m? sura inutilit?? îi lui, este instructiv. Deoarece ?? rile acestea nu ofereau imigra? iei �posibilit?? i nelimitate�, b?? țină? îi au v? zut prea mul? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a fost de acord cu analiza lui Dobrogeanu? Gherea, amintindu?? i cum ?? rănii dispera? i ? i �nfometa? i se apropiau de el la Ia? i ? i �n alte locuri �n c? utarea salv? rîi, �că ? i cum eram Dumnezeu�. Lucrul acesta �l �nsp? im�ntase pe N? dejde. �Nu po? i discuta ra? ional cu asemenea oameni. C?deau �n genunchi la picioarele noastre ? i ne implorau s?? i scoatem din s? r? cia neagr? �n care se zb? teau�11. La r? scruce de veac
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
iuni, un ? el realizat optim �n cadrul structurii ei. Solul na? ional este inseparabil de na? iune, el este �ns?? i r? d?cină din care se trag spiritul ? i ac? iunile na? iunii. Iat? unde ne afl? m, unde tr? im; iat? unde g�ndim pentru cei care s? l??luiesc aici. Toate acestea s�nt simple ? i pozitive�30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, �Rom�nismul�, care explică micimea Rom�niei moderne prin modestia ? i pruden? a inten
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
subjuge omenirea�. �Am �mp? r? it cu voi tot ce avem�, continuă el. �Acum, aproape c? nu ne? a mai r? mas dec�ț o ultim? coaj? de p�ine, dar, dup? obiceiul str? mo? ilor no? tri, o �mp? r? im ? i pe această cu voi, oaspe? îi no? tri... A?i devenit acum liberi ? i vre? i s? ne ajută? i s? ne traducem �n via?? reformele interne ? i s? ne ob? inem drepturile cet?? ene? ți. Dar trebuie s? �n? elege? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
bani ca s? faci politic?) Iorga nu avea nici o pondere. Politicienii fo? ți �Iorghi? ți� se �nclinau plini de gra? ie ? i, că s?? l cît? m pe ? eicaru, �l p? r? seau pe Iorga cu durerea pe care o sim? im atunci c�nd renun?? m la iubirea tinere? îi noastre�. Iorga remarcă faptul c? i?a auzit de multe ori �peste um? r� pe oameni numindu? l �idealist ? i vizionar� �n cercurile politice 58. Pe l�ng? toate, personalitatea lui garanta o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
transpun? �n via?? planurile expuse �n Mein Kampf. Iorga a prev? zut acest fapt, scriind c? Germania nu era mul? umit? cu grani? ele stabilite� �n urma Primului R? zboi Mondial ? i era gata s? porneasc? un alt r? zboi ? i mai �nsp? im�nt? tor. Etapele acestui proces vor fi constituite de anexarea Austriei ? i distrugerea Cehoslovaciei, dup? care Hitler va �ncerca s? pun? st? p�nire pe coridorul polonez. Atunci c�nd Hitler a promis �25 de ani de pace�, Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
va deveni evident, se va instala anarhia. Cinci ani mai ț�rziu, c�nd anarhia a sc? pat din lan? , Iorga scria: �Fascismul spaniol va �ncerca s? �nrobeasc? g�ndirea, a? a cum face orice dictatur? �. Dar Iorga era �nsp? im�ntat de spectacolul ororilor dezl? n?uite. El era de p? rere c? influen? a sovietic? nu explică acest lucru, explică? ia fiind caracterul na? ional. �ntreba �ns?: �Ce face sistemul de educa? ie din Spania? � C�nd Franco ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
au �nceput s? soseasc? scrisori �n care se afirma c? �Iorga s? a v�ndut evreilor�. �n alt? scrisoare se sus? inea c? , dac? Hitler ar veni �n Rom�nia, �ne? ar putea sc? pa de evrei�. �Ce vremuri triste ? i grele tr? im�, scria doamna Liliana (Iorga era mai pu? în preocupat de siguran? a sa dec�ț era familia sa). Iorga avea uneori idei de ultim moment. Dup? cum �? i aminte? te doamna Liliana �ntr? o �nsemnare din jurnalul ei, datat? din 17
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
numeau cu dispre? pe ace? tia �Septembri? ți�. Legiunea această diluat? era, mai presus de orice, interesat? de putere, r? zbunare ? i �mbog?? ire. C�? iva dintre legionarii veterani au ini? iat proiecte politice revolu? ionare ? i reformatoare �n domeniul social, �nsp? im�nt�nd ? i mai mult regimul. Burghezia �nfrico? at? a trecut �n opozi? ie, capitalul evreiesc a disp? rut peste grani?? , iar pre? urile produselor de baz? au urcat p�n? la cer. Legiunea a organizat propria ei �Poli? ie legionar? �, care va
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
antinazist? ca motiv al asasin? rîi sale ? i erau condamnate anarhia ? i bestialitatea legionar?. Deasupra multor universit?? i din lumea occidental? au fost arborate steaguri de doliu. �n Ungaria, cotidianul Partidului Na? ional Socialist Ungar, �Magyar�g�, a publicat un editorial def? im? tor. Editorialul cotidianului guvernamental �Magyarorzs�g� era semnat de P�l Szvatk�, care, cu evidență să lips? de principialitate, se putea m�ndri c? era omologul budapestan al lui I.�P.�Prundeni ? i Ilie R? dulescu. Dl Szvatk� scria: ��n ultima clip? a vie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? u fă?? de Ungaria) i-a blamat pe unguri pentru asuprirea �rom�nilor latini� 201 O via?? de om a? a cum a fost, vol. ÎI, pp. 172-175 202 Op. cît. , vol.�ÎI, p.�144. Vezi ? i Contele Czernin, Ottokar, Im Weltkriege, Viena-Berlin, 1919, p. 64 203��n Oameni cari au fost, vol. ÎI, Bucure? ți, 1935, Iorga ... �mpotriva solu? iei �Gross�sterreich� (Austria Mare) a doctorului Aurel Popovici ? i ridiculizeaz? ideile rasiste ale acestuia. Afirmă? ia lui Chamberlain c? �tot ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
urmeaz] acoper] istoria eticii filosofice vestice începînd cu Grecia Antic] și pan] în prezent. Etică în Grecia Antic] CHRISTPHER ROWE Etică Evului Mediu și a Renașterii JOHN HALDANE Filosofia moral] modern] J.B. SCHNEEWIND Partea a patra: Cum trebuie s] tr]im? Articolele din aceast] secțiune a volumului analizeaz] teoriile etice care încearc] s] ofere un r]spuns la întreb]rile practice fundamentale ale eticii: ce trebuie s] fac? Cum trebuie s] tr]iesc? Aceste teorii reprezint] partea mai abstract] a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
obiecții: încercarea de a r]spunde acestora a condus la crearea unor variații moderne pe tema contractului social, așa cum ea a fost dezvoltat] în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. Egosimul KURT BAIER Egoismul ne dicteaz] s] tr]im astfel încât s] ne atingem interesele proprii. Adepții egoismului psihologic consider] c] toți facem oricum acest lucru, deci ideea nu mai are nevoie de sprijin suplimentar. Alți adepți ai egoismului cred cu ț]rie c] urm]rirea intereselor proprii este modul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rirea intereselor proprii este modul rațional, chiar etic, de a tr]i. În ciuda îndoielilor legate de considerarea egoismului drept o teorie etic], acesta ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ofer] un r]spuns provocator la întrebarea practic] fundametal] legat] de felul în care trebuie s] tr]im. Deontologia contemporan] NANCY (ANN) DAVIS Teoriile deontologice ale eticii susțin c] cele mai importante aspecte ale felului în care trebuie s] tr]im sunt guvernate de reguli morale care nu trebuie inc]lcate, chiar dac] inc]lcarea lor ar putea avea consecințe mai bune. Pentru evaluarea un asemenea opinii, trebuie s] înțelegem modul în care regulile sunt stabilite și ce acțiuni sunt considerate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alții cred c] drepturile sunt derivate dintr-un principiu sau principii morale mai profunde. Oricare ar fi poziția adoptat] în aceast] dezbatere, este acceptat] pe scar] larg] ideea c] un r]spuns parțial la întrebarea despre cum trebuie s] tr]im este oferit regulă respect]rii drepturilor altora. Partea a cincea: Etic] aplicat] Aplicarea unei perspective etice în probleme specifice și în situații practice (etic] aplicat]) reprezint] replică practic] a teoriilor abstracte de etic] normativ] analizate în partea a patra. În
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
zootehnic] pentru consum intern sau pe van]toare și cules. Deși nici o societate nu poate fi considerat] complet izolat], cele de mici dimensiuni tind s] fie mai retrase și mai puțin deschise spre exterior în comparație cu societ]țile în care tr]im noi și care au leg]turi complexe cu celelalte. Relațiile sociale din cadrul acestor societ]ți sunt mai integrate și mai strânse decât cele pe care le avem noi; interacțiunile sociale presupun o varietate mai mare de roluri ce necesit] o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
exprimarea unei judec]ți; nici m]car nu este necesar ca judec]țile s] coincid] întotdeauna. Este suficient că persoanele implicate s] cunoasc] valorile etc. și înțelesul acestora. În societ]țile complexe, de dimensiuni mari precum cea în care tr]im, instituțiile sociale sunt extrem de elaborate și specializate și, desi integrate drept componente ale sistemului sociocultural, sunt relativ separate una de alta și nu se influențeaz] reciproc. Deși mulți ar dori contrariul, afacerile constituie un demers economic; etică în afaceri este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
relevant] pentru morală oamenilor (la fel ca un set de explicații științifice pentru relația lor cu soarele). Dac] exist] vreo diferenț] între morală societ]ților de mici dimensiuni și cea a unor societ]ți de tipul celei în care tr]im, cred c] ea provine din importantă mai mare acordat] relațiilor interpersonale din prima. În acest tip de societ]ți, morală este mai puțin scop în sine și mai mult un set de orient]ri pentru stabilirea și menținerea unor relații
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
m]car simplă bucurie zilnic], hedonist] de a tr]i și de a iubi, recomandat] de hangiț]. Dac] nici nemurirea și nici secretul tinereții nu puteau fi atinse de om și doar moartea îi aștepta, cum ar trebui s] tr]im? Principiile etice care au dat sens și scop vieții lui Ghilgameș nu au fost menționate, ci sugerate. A construit zidurile Urukului care ap]rău poporul. A restaurat templele lui Anu, zeul propector al orașului, care aducea binecuvântare divin] poporului, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unei personalit]ții ideale, având ca centru al preocup]rilor pietatea, măi degrab] decât etică. Chiar într-o m]sur] mai mare decât Biblia, corpul de scrieri rabinice se refer], în principal, la un anumit aspect: cum s] ne tr]im viața astfel încât s] îndeplinim porunca de a deveni sfinți, umblând în c]ile Domnului. R]spunsul rabinilor const] în conceperea unor legi detaliate menite a guverna fiecare aspect comportamental. Acest corp de legi se numește halaha (omiletic, dac] nu etimologic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oarecum de îndeplinirea obligației de a acționa moral. Atunci cand „morală tradițional]” a fost pentru prima dat] formulat] și susținut], gama situațional] și pericolul catastrofei sau posibilitatea individului de a-i face fâț] au fost considerabil restrânse. În prezent ins] tr]im sub amenințarea permanent] a unei posibile catastrofe mondiale, ceea ce face că percepția cu privire la capacitatea moral] și la responsabilitatea individului s] fie mult mai larg], reflectând o conștientizare a acestei realit]ți. Exist] demersuri pentru preîntâmpinarea accidentelor nucleare sau a calamit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respect sau normele deontologice, ci de interesul activ al oamenilor pentru promovarea binelui celorlalți. Trebuie s] respingem, astfel, orice perspectiv] care identific] morală numai cu sau în primul rând cu o povar] impus] asupra vieții. Dac] nu putem „s] tr]im conducându-ne dup] principii drepte” (Fried, 1978, p. 13), trebuie m]car s] recunoaștem c] aceste principii au o arie de acoperire mai larg] decât presupun mulți deontologi contemporani. Referințe Donagan, A.: The Theory of Morality (Chicago: University of Chicago
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
jur și modalit]țile de a-i ajuta cât mai bine și f]r] eforturi inutile. Toate acestea reprezint] desigur câteva considerații pur întâmpl]toare și pragmatice. Într-o lume perfect] ele pot lipsi, dar în realitatea în care tr]im prezența lor se resimte puternic. Din acest motiv, este absolut justificat] ideea utilitarist] de a atribui îndatoriri speciale anumitor persoane și anumite proiecte altor persoane. În sens mai detaliat, aceste obligații speciale amintite mai sus nu reprezint] fundamente etice, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru un intuiționist este s] încerce s] arate c], desi „faptele” morale nu trebuie identificate cu cele naturale, ele nu sunt foarte diferite de alte fapte așa cum s-ar putea presupune la început. Dac] recunoaștem c] lumea în care tr]im este aproximativ cea cunoscut] de fizic], unde pot fi g]site faptele morale în aceast] lume? Primul r]spuns ar fi c] lumea nu conține fapte; faptele sunt fapte despre lume și nu în ea. Al doilea ar fi c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]