7,075 matches
-
toate companiile din lume lasă urme? De ce să te-ajute să le găsești acțiunile, investițiile, tranzacțiile? De ce să-și expună oamenii?“ „Nu prea are sens.“, am acceptat. „Doar dacă globalmind nu e decât un paravan, o corporație-fantomă, alcătuită din acționari imaginari. Un joc interminabil cu realitatea și mințile oamenilor, prin meandrele căruia să te pierzi mai devreme sau mai târziu. Un alibi teoretic, pentru cineva care trage sforile.“ „Dacă-nțeleg eu bine,“, l-am încurajat, „cineva a imaginat globalmind, i-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
anterioare: „Scriitorii puternici nu-și aleg precursorii cei mai influenți; ei sunt aleși de aceștia din urmă, dat tot ei au inteligența și puterea de a-i transforma pe înaintași într-un fel de compoziți, și, deci, parțial, în ființe imaginare.” Cel mai puternic test al canonicității îl reprezintă tradiția văzută în sensul conflictului între generații, nu ca moștenire. Tradiția trebuie depășită, nu cucerită. Înscrierea în tradiție se face cu „forța estetică”, însuși autorul este cel care canonizează, e o autocanonizare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
celuilalt în cadrul discursului. Raporturile de locuri nu sunt creații libere ale subiectului, ele sunt instaurate plecând de la un sistem de locuri prestabilit care derivă din contextul discursului, adică atât din mediul material și instituțional al discursului, cât și din reprezentările imaginare pe care și le fac partenerii într-o interacțiune cu privire la identitatea lor și la referentul discursului lor. Un concept la fel de important este cel de rol, având în vedere faptul că Erving Goffman vede în comunicare o punere în scenă în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
comunității prin stabilirea unei relații ferme cu trecutul istoricul (proces ce poate fi numit prescurtat "construirea memoriei colective") a avut un rol decisiv în "imaginarea" națiunii române. Odată fixată această relație intimă dintre comunitatea actuală și trecutul ei, memoria istorică (imaginară sau reală) a devenit o axă centrală în definirea identității naționale și bază a revendicărilor de ordin politic. Ceea ce poate fi numită "arheologia istoriografică a trecutului", prin care românii și-au "excavat" memoriile colective ale originii, a fost procesul care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei (Transilvania, Moldova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face războiul inconceptibil și material imposibil", după cum enunța R. Schuman (1950), unul dintre arhitecții politici ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
relațiile de clasă într-o formă iluzorie. Urmarea este dată de faptul că praxisul social și politic, viața reală a oamenilor se reflectă în conștiința lor într-o manieră ideologică. Cu alte cuvinte, viața reală este falsificată de reprezentarea ideologică, imaginară, pe care oamenii o au asupra acestui proces. Rolul ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
articulează anumite practici sociale aflate într-o permanență evoluție, practici pe care, de asemenea, le legitimează discursiv. O asemenea imagine exprimă, din punctul meu de vedere, ceea ce autori precum Cornelius Castoriadis au numit, în ultima parte a secolului trecut, "instituirea imaginară a societății"8, chiar dacă această situare s-a plasat împotriva tradiției marxiste de la care ei se revendicau, una în cadrul căreia "legătura dintre ideologie și imaginar a fost în gereneral subsumată unei opoziții suprapuse între realități și idei; ideologia și imaginarul
Teorie politică și ideologie by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
căruia se poate suferi de boli grave sau, în cel mai rău caz, poți chiar muri. Cam aceasta este opinia celor mai multe persoane despre droguri. Cum le văd eu ? Eu văd drogurile ca fiind o cheie care deschide ușile unei lumi imaginare, un «fals basm» în care odată intrat rămâi prizonier și nu mai poți ieși decât cu mult ajutor și cu o voință de fier. Și, chiar dacă la început totul este frumos, înălțător parcă, cu timpul, acea lume de «fals basm
Drogurile sau despre cum să fii prizonier…. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Pichiu Nicu Cristian, Oana-Raluca Silion () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1985]
-
marea pre siune a societății asupra pieței efectelor, o urcare repede a tuturor efectelor din portofoliul ei propriu. Suite la o înălțime mare, însă efemeră, de câteva săptămâni, bilanțul se 'ncheie calculîndu-se efectele pe cursul urcat, încît rezultă un prisos imaginar, factice, pe câteva zile. Se plătește o dividendă. Două zile însă, ori o săptămână după încheierea bilanțului efectele scad repede la cursul lor natural. De unde s-a plătit dividenda? Din capitalul primitiv al acțiilor. Astfel: la 'ncheierea bilanțului e escedent
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ar fi putut cândva întoarce contra dumitale. Toată lumea știe că d. Brătianu și marele pontifice din Strada Doamnei nu sunt decât unul ș-acelaș. Cu ce drept cer cei de la "Romînul" ca națiunea întreagă să se ocupe cu descoperirea unor comploturi imaginare, pe când ideile cari au dat naștere tuturor acestor extreme sociale sunt și azi împărtășite de cei {EminescuOpXII 509} de la "Romînul"? Vor poate să păstreze pentru ei monopolul comploturilor și se 'ngrozesc de-a fi găsit triști și palizi imitatori? Am
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
familiei și responsabilitățile domestice. Joseph pare să fie o victimă, ca și protagonistul celui de-al doilea roman, The Victim, publicat în 1947. Asa Leventhal este tipul evreului sensibil și introvertit, ce tinde să se acuze pentru fapte reale și imaginare, un portret pe care Bellow îl va picta cu tușe mai nuanțate și mai bogate în romane precum Herzog, una din creațiile sale majore. The Adventures of Augie March (1953) a fost romanul care l-a consacrat pe Saul Bellow
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
un impas. Romanul folosește convențiile romanului epistolar într-un mod special: o bună parte a romanului îl prezintă pe protagonist redactând mental un număr de scrisori, ce nu se materializează, dar care sunt adresate unui număr de prieteni adevărați sau imaginari, din anii șaizeci și din toate timpurile și culturile, cu care scriitorul și profesorul are ceva în comun, sau ceva de împărțit. Între scrisorile imaginare, Herzog, aflat la începutul romanului la o proprietate izolată din zona muntoasă din vestul statului
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
scrisori, ce nu se materializează, dar care sunt adresate unui număr de prieteni adevărați sau imaginari, din anii șaizeci și din toate timpurile și culturile, cu care scriitorul și profesorul are ceva în comun, sau ceva de împărțit. Între scrisorile imaginare, Herzog, aflat la începutul romanului la o proprietate izolată din zona muntoasă din vestul statului Massachusetts, își găsește timp să tragă o fugă spre o altă destinație selectă (Martha's Vineyard) unde are o întâlnire cu niște amici. Între timp
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
cu fetița lui, pe care încearcă să o salveze din mâinile unui cuplu pe care îl consideră periculos, o serie întreagă de întâmplări comice sau patetice, pentru a mai tempera șuvoiul filosofic al reflecțiilor intelectualului Herzog, ce străbate suita epistolară imaginară. Philip Roth, una dintre remarcabilele personalități ale unei epoci de aur pe care a împărțit-o în bună măsură cu Bellow, elogiază creația personajului principal, comparabil, după el, cu cea a unui alt evreu celebru, Leopold Bloom din Ulise al
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
total 57 de strofe de câte opt versuri fiecare, prezintă un echilibru dinamic între cele două voci, una căpătând mai multă pregnanță (cea a lui Anne Bradstreet), cealaltă poziții de control, Berryman având primul și ultimul cuvânt în acest dialog imaginar. Sintaxa, spațiile tipografice ce sugerează ruptura, precum și ingambamentul combinat cu pauzele de sfârșit de vers și de strofă, aluzii și cuvinte arhaice constituie o textură fragmentată ce sugerează distanța și discontinuitatea între cele două secole și persoane, dar structura dialogică
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
în culmea gloriei și se întorsese în URSS înainte de război, era acuzat de formalism la sfârșitul anilor patruzeci). Exploatarea dimensiunii aleatorii a lumii sunetelor se poate vedea sau auzi, pentru cel căruia îi face plăcere -în compoziția din 1951, "Peisaj Imaginar nr. 4", ce solicită un dirijor, 24 de instrumentiști și, în mod esențial, 12 radiouri setate la întâmplare pe frecvențe diferite. Sunetele necontrolate de compozitor sunt mai importante decât așa-zisa muzică creată de artist. Același principiu va fi aplicat
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
Rooms este publicată în 1948 și îl aduce imediat în atenția publicului și a lumii artistice. Andy Warhol este atât de impresionat de imaginea lui Capote de pe coperta romanului încât încearcă cu orice preț să îl întâlnească. Căutările, mai întâi imaginare, îi furnizează material pentru prima sa expoziție, Fifteen Drawings Based on the Writings of Truman Capote, în 1952. Intuiția lui Warhol îi spunea că avea ceva în comun cu tânărul prozator. La fel ca și autorul, protagonistul romanului, Joel, 13
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ani mai înainte, în același deceniu contestatar și revoluționar. Herzog și Portnoy sunt intelectuali evrei, oscilând între intelectualism și promiscuitate, altruism și individualism, cosmopolitism și respect față de valori tradiționale. Dacă structura romanului lui Bellow este afectată de sumedenia de scrisori imaginare concepute mental de protagonist, în romanul lui Roth, Portnoy monologhează pe canapeaua psihanalistului, făcând destăinuiri legitime în acest context, șocante în altele. Portnoy's Complaint începe cu o pseudoștiințifică, psihanalitică definiție a bolii: o tulburare în care puternice impulsuri etice
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
ridiculizat de tată și de alți copii, viitorul dramaturg se refugia în menajeria sa de cuvinte, scriind poezii și povestiri încă din anii preadolescenței. Ca și Truman Capote un deceniu mai târziu, Williams își construiește și trăiește într-o lume imaginară, dar care, ca și tipicul Southern Gothic literar, este emblematică pentru o stare de spirit specifică sudului uitat de lumea industrială a nordului, marea învingătoare a Războiului Civil. Această ambianță gotică decadentă, la care contribuie și alcoolismul tatălui, accesele de
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
epocii: „sensibilitățile tari”, „ascuțișul senzației”, „viața carburator încins”, „prăvălirea”, „revărsarea”, „jazzul frazelor vertiginoase” și, pe de altă parte, „acrobatismul”, „jocul”, „danțul cetăților” sugerează o stare de spirit mai generală, concordantă cu energetismul vieții moderne, dar și anunță ceva din universul imaginar al noii arte, particularizat sub semnul ludicului spectacular. Oricum, capacitatea de entuziasmare a lui Voronca este, de la început, deplin solicitată și ea face ca „expresia plastică, strictă și rapidă a aparatelor Morse” cerută de Manifestul „Contimporanului” să capete la el
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
lună a plăcintarului devenit brusc poet” (s.n.). Avem aici un repertoriu cvasi-complet al reperelor în funcție de care Ilarie Voronca înțelege radicala schimbare a interpretării poeziei. Căci în ochii săi o astfel de schimbare nu ține doar de înnoirea superficială a universului imaginar, la nivelul înregistrării unor obiecte sau evenimente inedite, din ambianța noii civilizații industriale, ci de o mutație de perspectivă asupra poeticității textului, aproape indiferent de materialul supus prelucrării; „Materialul poeziei moderne (ca și al picturii) poate fi același ca al
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
imaginar real, ce se constituie tocmai pe direcția tensională trasată mai sus: în funcție de o opoziție-negație și, totodată, de o aspirație reparatoare care păstrează înscrisă în ea urma revoltei inițiale. Căci nu pentru a se instala comod și definitiv în universul imaginar scrie poetul, și nu pentru a decanta din realitatea dată sau a descoperi, dincolo de ea, o frumusețe imuabilă, absolută. Esteticul și literarul - negate în principiu de suprarealiști - trebuie să cedeze locul poeziei (la Voronca, „poemului”) ca „activitate a spiritului” (cum
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca proiecție a dorinței sale de depășire a limitelor impuse de „formulă” și „convenție”. Cum afirmă J.-P. Sartre, „irealul e produs în afara lumii de către o conștiință care rămâne în lume, și omul imaginează tocmai pentru că este transcendentalmente liber”, iar „imaginarul este în fiecare zi acel «ceva» concret către care existentul e depășit”. Altfel spus, „imaginarul reprezintă în fiecare clipă sensul implicit al realului”, orice conștiință care imaginează menține lumea ca fond neantizat al imaginarului”. Suprarealiștii - și Ilarie Voronca merge în
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
afirmă J.-P. Sartre, „irealul e produs în afara lumii de către o conștiință care rămâne în lume, și omul imaginează tocmai pentru că este transcendentalmente liber”, iar „imaginarul este în fiecare zi acel «ceva» concret către care existentul e depășit”. Altfel spus, „imaginarul reprezintă în fiecare clipă sensul implicit al realului”, orice conștiință care imaginează menține lumea ca fond neantizat al imaginarului”. Suprarealiștii - și Ilarie Voronca merge în sensul lor - rămân mereu deosebit de sensibili față de acest statut al imaginarului, menținând foarte vie conștiința
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]