7,197 matches
-
în rețeaua discursului identitar, unde le păstrează active. Când mitul și simbolul întâlnesc istoria socială, ajungem la formele particulare ale imaginarului (precum cel medieval), la manifestări de tipul diferențelor specifice în cadrul genului proxim. În cazul acesta, principiul care organizează sistemul imaginarului poate fi influențat de raporturile cu relevanță imagologică, de condițiile specifice de viață sau de cele teritoriale și politice. Spre exemplu, nu toate medievalitățile ortodoxe înfruntă aceiași dușmani sau nu suportă aceleași presiuni prozelite, tot așa cum nu au același tipar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
aceiași dușmani sau nu suportă aceleași presiuni prozelite, tot așa cum nu au același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același grad modelul bizantin etc. Cum perioada medievală este prin excelență una a afirmării masculine, putem adăuga faptul că imaginarul puterii așează spațiul privat sub legea spațiului public, fapt prea puțin discutat, dat fiind că el este locul predilect al categoriilor marginale (femei, copii, bătrâni, supuși). "Simbolismul ancorat într-o semiologie religioasă" nu cred că transformă doar politicul "într-o
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de guvernare creștină. Producția intelectual-imaginativă, ca și cea "fantezistă", spiritualitatea religioasă, cu dogma sa și cu repudierea oficială a ereziei, sunt și ele oglindite de mentalul colectiv într-un chip coerent, așa cum medievalii își spuneau că a hotărât divinitatea însăși. Imaginarul puterii ar fi tocmai interpretarea pe care a dat-o comunitatea, într-o perioadă dominată de o anume ideologie (teocrația creștină), existenței ei sacre și profane. Această înțelegere, fie intelectuală, fie populară, teoretică sau materială, este a unei lumi care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
teoretică sau materială, este a unei lumi care acceptă ca factor suprem de control arhetipul divin, reprezentat de autocrat și de primul sacerdot (în cazul în care cele două funcții nu sunt deținute chiar de aceeași persoană). Lectura teoretică a imaginarului medieval (pe care o propun în capitolul Speculum speculorum) vizează așadar următoarele aspecte ale acestuia: structura internă generală ("radiografiată" printr-un filtru antropologic) și modul de formare (oglindit prin exemple culturale plasate într-o rețea susținută de mentalități, reprezentări sociale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
susținută de mentalități, reprezentări sociale, contexte istorice și politice, ideologii și politici instituționale). În spiritul traseului științific sugerat de Le Goff în postfața discutată și al metodei școlii conduse de Bernard Guenée, textul este văzut atât drept un "simptom" al imaginarului puterii, un speculum mundi, cât și un instrument intelectual de influențare nu doar a gândirii instituționale, ci și a practicii derivate din normativele politicului. Corpusul de documente folosit pentru exemplificare va apărea în comentariu însoțit de trimiteri punctuale la imaginea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contextual. "Textul-testis", mărturie, și "textul-textum", țesătură de discursuri, simboluri, imagini, reflexe de mentalitate (Fonio 16), constituie cele două fețe ale "textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire a ei, dar și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
textului-monument", care adună în el semnificații ale trecutului și deține resurse pentru o reintegrare viitoare a sa. Discursul public și imaginarul colectiv garantează pentru identitatea comunității, în măsura în care împreună sunt o oglindire a ei, dar și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și o sursă imaginativă pentru realitate. Imaginarul medieval (românesc) poate fi citit, în consecință, ca un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei Dacă prima dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un sistem discursiv prin care comunitatea își proiectează în oglinda timpului identitatea completă și imaginea despre sine, așa cum ea dorește și poate să le construiască. Imaginarul ca formă de narare a istoriei Dacă prima dimensiune a câmpului social care influențează imaginarul medievalității este puterea, a doua e dată de istorie și de transpunerea ei narativă în opera istoriografică. Scrierile despre trecutul comunității ne interesează aici ca principal obiect de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de analiză, în calitatea lor de reflex al unei conștiințe colective sau individuale, preocupate de procesele politice majore, sociale, spirituale (religioase) și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și culturale. Istoriografia reprezintă materializarea unei gândiri responsabile față de arhivarea trecutului comunității, dar și un model-grilă pentru fixarea în imaginarul colectiv a proiecțiilor identitare despre sine și despre alteritate, prin intermediul discursului instituțional și al unor narațiuni fondatoare (patrimoniul de memorie). Imaginarul medieval, în toate resorturile sale, oricât de schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă o anumită semnificație a timpului care îl străbate și care îi asigură dinamica internă (în special prin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
schematice, conține însă "semne-însemne" (ca să-l reamintesc pe Le Goff) ale unei istorii particulare și reflectă o anumită semnificație a timpului care îl străbate și care îi asigură dinamica internă (în special prin unitățile narative reiterate). Această înțelegere a sistemului imaginarului nu putea să survină decât într-o paradigmă epistemologică generoasă și relativistă, ce a făcut posibilă ieșirea din cadrele "gândirii tari" ale "istoriei politice", pe care discursul filosofic al secolului XX în general o repudiază. În teoria actuală a imaginarului
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imaginarului nu putea să survină decât într-o paradigmă epistemologică generoasă și relativistă, ce a făcut posibilă ieșirea din cadrele "gândirii tari" ale "istoriei politice", pe care discursul filosofic al secolului XX în general o repudiază. În teoria actuală a imaginarului modernității, memoria colectivă, spre exemplu, nu mai e garantul datelor și al documentelor oficiale, martorul unei istorii continue și glorioase a eroilor reali, ci este spartă, discontinuă, uneori incoerentă, un mozaic de texte și de mărturii diverse, nu atât de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Consacrarea rolului decisiv jucat de o prezență subiectivă în procesul de cunoaștere a trecutului este una dintre principalele schimbări în epistemologia propusă de "noua istorie"; de asemenea, afirmarea conceptului de narațiune, care, corelat cu analiza imaginilor, a simbolurilor și a imaginarului, a dus la modificări fundamentale nu doar în filosofia interpretării istorice, ci și în metodologiile cu care este abordat trecutul. Generațiile de istorici ai școlii de la Annales din anii '70 (printre membrii cărora se numără și Jacques Le Goff) au
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de la Annales din anii '70 (printre membrii cărora se numără și Jacques Le Goff) au ajuns astfel să includă printre obiectele de studiu cu statut autonom − și nu subordonate sau adiacente faptului social-economic sau politic - atât mentalitățile, cât și manifestările imaginarului. Mai mult chiar și în mod spectaculos, generația următoare și-a însușit demersul antropologic dezvoltat în științele psiho-sociale (așa cum o fac Robert Muchembled sau Emmanuel Le Roy Ladurie) în direcția teoretizată în 1985, cum am văzut deja, de Le Goff
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Roy Ladurie) în direcția teoretizată în 1985, cum am văzut deja, de Le Goff. Spre sfârșitul anilor '90, împrumuturile conceptuale și metodologice sunt asimilate în noua viziune a Școlii, astfel încât actualele generații de sociologi, de istorici ai mentalităților și ai imaginarului (Thomas 13) își concentrează eforturile în direcția politicului, o preocupare nu recentă în filosofia contemporană a istoriei, ci doar tratată interdisciplinar dinspre istoriografie. Interpretarea textului în relație cu categoria temporalității și cu modalitățile de structurare a narațiunii a demonstrat istoricilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
doar tratată interdisciplinar dinspre istoriografie. Interpretarea textului în relație cu categoria temporalității și cu modalitățile de structurare a narațiunii a demonstrat istoricilor de la Annales că orice tip de mărturie poate susține noul discurs științific cu privire la mentalul colectiv și, implicit, la imaginar: textele filosofice sau literare, imaginile plastice sau monumentele arhitecturale. Cercetătorul care se afirmă în anii 2000 (se poate înțelege de asemenea și istoricul literar, istoricul de artă, al civilizației în ansamblu, al culturii, al mentalităților etc.), în baza competențelor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a lui Erwin Panofsky și Ernst H. Gombrich, dintre mulți alții), teoria literară, dar și teoria imaginii (Pierre Francastel), istoria textului și a mărturiilor religioase (Henry-Irénée Marrou). Cercetătorii domeniului mentalităților au preluat și ei puncte de vedere asupra imaginii și imaginarului din teoriile literare și ale artelor plastice. Studiile lor acordă în momentul de față în special în școala franceză o atenție specială filosofiei imaginii și a imaginarului, prin unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai săi (inclusiv în România), Jean-Jacques
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Cercetătorii domeniului mentalităților au preluat și ei puncte de vedere asupra imaginii și imaginarului din teoriile literare și ale artelor plastice. Studiile lor acordă în momentul de față în special în școala franceză o atenție specială filosofiei imaginii și a imaginarului, prin unul dintre cei mai cunoscuți reprezentanți ai săi (inclusiv în România), Jean-Jacques Wunenburger. Influențele reamintite aici atât de succint au transformat viziunea asupra "istoriei" și au condus tot mai mult analizele către noile domenii, mai incitante, deși mai dificile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cei mai cunoscuți reprezentanți ai săi (inclusiv în România), Jean-Jacques Wunenburger. Influențele reamintite aici atât de succint au transformat viziunea asupra "istoriei" și au condus tot mai mult analizele către noile domenii, mai incitante, deși mai dificile, precum cel al imaginarului. În legătură strict cu acest fenomen al mentalului colectiv, lucrările mai importante au fost încadrate la început în arealul filosofiei simbolului și al antropologiei (pe urmele lui Gaston Bachelard, respectiv Gilbert Durand) și al mito-criticii (dezvoltate ca metodă tot de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
amintesc de Marc Augé și de Michel Maffesoli). E adevărat că martorul principal al cercetării de față este textul istoriografic medieval, însă discuția despre viziunea contemporană asupra istoriei explică utilizarea noțiunii de narațiune ca factor fundamental în abordarea sistemică a imaginarului. Direcția științifică pe care o urmez reface imaginea trecutului prin coroborarea tuturor mărturiilor păstrate. Unitățile în sine se bucură de un statut egal, ceea ce nivelează câmpul în care ele sunt inserate. Doar că, pentru a le înțelege mai bine, analistul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
profesionale respectuoase față de laboratorul științei și de obiectul de studiu, cum solicita istoricul Jerzy Topolsky), în încercarea de a ajunge la imagini viabile ale trecutului. În cadrul unei astfel de episteme a fost posibil să inserez o nouă propunere teoretică cu privire la imaginar. Cum noțiunea de mental, difuză și ambiguă, nu mai răspundea în ultimul deceniu presiunilor de ordin metodologic din cadrul domeniului, am căutat să valorific și să resituez mentalitățile (structuri ideatice care se bazează pe micro-narațiuni colective) în ansamblul procesului de imaginare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
de mental, difuză și ambiguă, nu mai răspundea în ultimul deceniu presiunilor de ordin metodologic din cadrul domeniului, am căutat să valorific și să resituez mentalitățile (structuri ideatice care se bazează pe micro-narațiuni colective) în ansamblul procesului de imaginare. Noțiunea de imaginar are capacitatea de a ordona "spațiul" mentalului colectiv, nu altfel decât prin modalități asemănătoare celor ale narațiunii: stabilirea locului, a timpului, a personajelor, a raporturilor de putere, a scopurilor acțiunii și a legilor care reglează întregul mecanism de forțe. Cu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiul" mentalului colectiv, nu altfel decât prin modalități asemănătoare celor ale narațiunii: stabilirea locului, a timpului, a personajelor, a raporturilor de putere, a scopurilor acțiunii și a legilor care reglează întregul mecanism de forțe. Cu această viziune voi configura modelul imaginarului medieval (cu trimitere la fenomenul românesc), urmând tipul de organizare a relațiilor din lumea reală, semnificațiile transformate în conținuturi simbolice, raportul dintre perceptibil (existent sau posibil existent) și non-perceptibil (divin sau demonic). Privirea rapidă asupra modului în care narațiunea, ca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
existent) și non-perceptibil (divin sau demonic). Privirea rapidă asupra modului în care narațiunea, ca noțiune, s-a inserat în filosofia istoriei contemporane validează strategia după care am introdus aceeași formă a acțiunii în studiul proiecțiilor identitare colective. Cum vom vedea, imaginarul și realitatea, fiind într-un continuu schimb de informație (simbolizată), ajung să aibă reguli asemănătoare de (auto)configurare. În urma prezentării unor teorii contemporane ce tratează imaginarul ca formă de narare atât a manifestărilor puterii, cât și a istoriei, am obținut
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]