6,226 matches
-
de evoluția geneticii unii criminologi au pus crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W., 1965). Influența eredității asupra delicvenței a fost studiată și prin prisma teoriei adoptivilor (Amza, T., 2000) conform căreia copiii infractorilor adoptați în familii integrate social devin infractori. Cercetăriile ulterioare înlătură motivațiile pe care se bazează aceste teorii. Claire Valiér (1998, apud Hollander, 1922) spunea ,,Conduita, poate fi imorală, dar calități mintale imorale nu există. Omul moștenește anumite tendințe spre reacțiune
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
crima pe seama dezechilibrelor cromozomiale (Jacobs, P., Brunton, M., Melville, M., Brittain, R., McClemont, W., 1965). Influența eredității asupra delicvenței a fost studiată și prin prisma teoriei adoptivilor (Amza, T., 2000) conform căreia copiii infractorilor adoptați în familii integrate social devin infractori. Cercetăriile ulterioare înlătură motivațiile pe care se bazează aceste teorii. Claire Valiér (1998, apud Hollander, 1922) spunea ,,Conduita, poate fi imorală, dar calități mintale imorale nu există. Omul moștenește anumite tendințe spre reacțiune, adânc înrădăcinate, care sunt în ceea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
a ajunge la 17 puncte între frații neînrudiți, crescuți în același mediu (Dobzhansky Th., 1999, p. 113). Metoda genealogică Unul din argumentele care plasează ereditatea printre factorii care determină delincvența la vârste fragede a fost studierea comportamentului copiilor (cu părinți infractori), care au fost scoși din acel mediu și plasați în familii nedelicvente. Alexandru Roșca menționa în lucrarea ,,Delicventul minor" (1932) experiența unui filantrop din Hamburg, care s-a hotărât să salveze copii proveniți din părinți criminali și i-a plasat
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
anume construită, cu personal specializat. Rezultatul a fost negativ fiindcă, după 4-5 ani, aceștia au părăsit căminul pentru a duce o existență delincventă. Un alt caz celebru este al unei fetițe ce a fost scoasă din sânul unei familii de infractori, spre a fi plasată într-un cămin normal. O perioadă conduita fetiței a fost ireproșabilă, după care a început să mintă, să fure, ca în final să ajungă într-o instituție specială pentru minori. Pe baza acestor studii se poate
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
familiile dezorganizate, lipsa autorității părintești, a controlului și a afecțiunii acestora i-au determinat pe copii să adopte atitudini antisociale. Astfel, studiul realizat de Jean Pinatel (Mannheim, H., 2001, apud Pinatel J., pp. 611-619) a determinat urmatoarele concluzii: * 58% din infractorii minori provin din familii dezorganizate, din care 13% sunt copii naturali, 4% sunt orfani de ambii părinți, 18% au un părinte decedat, 6% au părinți divorțați, 13% au părinți separați; * 13% proveneau din familii în care erau prezente comportamente imorale
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
mare de persoane cu carențe în dezvoltarea lor psiho-intelectuală. Se pare că acest factor îi împiedică să anticipeze consecințele și implicațiile acțiunilor întreprinse. Statisticile relevă faptul că printre persoanele cu un coeficient de inteligență mai mic se numără mai mulți infractori decât printre persoanele mai inteligente. 4.1.4. Rolul mediului școlar în favorizarea comportamentului deviant Criminologii au observat că mulți minori delicvenți au o atitudine negativă față de școală. Cercetându-se gradul de instructie școlară al delicvenților minori s-a constatat
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
2009, pp. 130-136) În opinia acelorași autori, periculozitatea deosebită a grupurilor stradale constă în aceea că sunt alcătuite, în cea mai mare parte din tineri ce prezintă deficite emotive socializante. Mulți abandonează școala, fug de acasă și au ca modele infractori celebri. Importanța legăturilor de prietenie cu tineri cu înclinații delicvente este semnalată și de datele statistice care stabilesc că: * în 21% din delicvenții minori de sex masculin și 19% de sex feminin au comis actele delicvență datorită influenței grupului; * în
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
considerat infracțiune și sancționat ca atare. Conform concepțiilor morale ale timpului, săracii erau considerați o subcategorie socială, formată din ,,ființe degenerate" care aleg în mod deliberat calea sărăciei. Aceste concepții urmau fidel interpretările Școlii Clasice de Criminologie, care aprecia că infractorii ajung în această condiție fiindcă reping soluțiile legitime și aleg calea ilegală. Această concepție a fost abandonată o dată cu apariția darwinismului, care adopta teoria cu privire la lupta pentru supraviețuire, care permite celor puternici să acumuleze bunuri, rezervându-le celor slabi o viață
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
de distribuție, cum ar fi dealerii stradali sau persoanele dependente care vând droguri pentru a-și putea acoperi costurile dependenței. Această concluzie are implicații pentru elaborarea orientărilor privind pedeapsa minimă în cazul în care se dorește ca aceasta să descurajeze infractorii de carieră de la nivel înalt să se implice în oferta de droguri. În majoritatea țărilor, pedepsele privative de libertate sunt rareori aplicate pentru consumul sau posesia de droguri. Aceasta înseamnă că un procent redus al persoanelor care apar în fața instanței
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
195/2001, cu modificările și completările ulterioare; * Ordonanța Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, aprobată prin Legea nr.515/2003, cu modificările și completările ulterioare; * Ordonanța Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare * socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate, aprobată prin Legea nr.129/2002, cu modificările și completările ulterioare; * Hotărârea Guvernului nr. 220/2011 pentru aprobarea Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada
[Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
fiecare zi...." Iosif Schwartz a petrecut mai mult de 3 ani în lagărele fasciste și s-a bucurat când în țara noastră a văzut primul “ostaș roșu”. Nu-și închipuia că tovarășii eliberatorilor îl vor judeca și pe el ca infractor politic, că va fi arestat fără judecată și că-și va pierde libertatea. Autorul justifică într-un anumit fel crimele fasciste pe care le-a suportat la Auschwitz și Maidanek prin prisma războiului dar ororile din pușcăriile comuniste nu pot
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
gelozia taților, năvălind nătângi, înfumurați și rânjind în lumea pe care au luat-o în stăpânire și obligându-i pe adulți la tăcere sau la adulare, s-a născut un regret scandalos: se regretă Italia fascistă sau distrusă de război. Infractorii de la putere - atât de la Roma, cât și din primăriile de la țară - nu făceau parte din viață: trecutul care determina viața (și care precis nu era trecutul lor arheologic tâmpit) pentru ei nu determina decât figura lor fatală de criminali destinați
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
obligația de a trăi într-o stare de pace și securitate reciprocă. Tot ea asigură conservarea societăților umane, căci, prin ea, "toți oamenii pot fi constrânși să nu încalce drepturile altora, să nu se rănească reciproc"55. Încălcând legea naturii, "infractorul (...) devine periculos pentru omenire, nesocotind și încălcând legea făcută pentru a-i proteja pe oameni de daune și violență. Iar aceasta fiind împotriva întregii specii, a păcii și siguranței acesteia, care sunt susținute de legea naturală, oricine poate, prin dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
și omoruri". Răspuns greșit. Este simplu și comod să pui toate relele pe seama crizei economice și a presiunilor sociale. Este ca și cum ai susține că, în absența crizei, acești nenorociți ar fi veritabile modele sociale. În realitate, adevărata criză a hoților, infractorilor, violatorilor și criminalilor este una socială, educațională, mai precis spirituală. N-au nici pe Dumnezeu în cer și nici legea morală în ei. Știu oameni săraci, modești și cu mult bun simț care n-au mers în Italia să fure
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
așa fără mandat. Aveam o cameră mică și o bucătărie și mai mică. Le-am dat voie. Aveam o carte găsită în biblioteca Liceului de băieți din Bârlad (bibliotecă ce fusese epurată, arsă și distrusă), care se intitula Tehnica Depistării Infractorului. Cartea asta am ținut-o, pentru că într-un capitol era scris un citat din Lenin care zicea așa: "comunismul va rezista atâta vreme cât va rămâne între granițele Uniunii Sovietice; în momentul în care va depăși granițele Uniunii va merge spre degradare
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
este dacă aveau bani sau nu pentru a-și cumpăra cărți, ci dacă voiau să fure cărți, ar fi plecat în pijamale din pat? Pentru că țin minte că a apărut în presa de atunci ceva de genul: un grup de infractori care au vrut să devasteze librăria Cartea Rusă a fost somat de către Miliție și nesupunându-se la somație milițianul a fost obligat să deschidă focul asupra lui. Unde sunt acum cei care au rămas fără tată, fără mamă, soții fără
[Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a interna în mod arbitrar orice dușman al revoluției. Iar pe 3 aprilie 1919 este creată, în cadrul CEKA, Direcția lagărelor de muncă forțată. Se disting atunci „dușmanii revoluției” - diverse categorii sociale: preoți, „chiaburi”, ofițeri, „burghezi” etc. -, care trebuie izolați, și infractorii de drept comun, victime ale societății țariste și „socialmente apropiați de putere”, care trebuie reeducați prin muncă. Primele lagăre sunt înființate într-un mod întrucâtva haotic. într-un loc, regulamentul este aplicat, iar condițiile de detenție sunt acceptabile. în altul
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la un loc de muncă și la sistemul de sănătate. Astfel, în timpul primelor luni ale operațiunii de pașaportizare, Moscova se golește de 60 000 de „elemente indezirabile”, între care licențî - persoane private de drepturi civice, din cauza originii lor sociale -, foștii infractori, vagabonzii și țiganii. în paralel, începând din 1932, Stalin procedează la o îndulcire a condițiilor de distribuție, cu redeschiderea piețelor colhoznice, unde țăranii își pot comercializa o parte din producția proprie. O lege din 27 martie 1936 autorizează din nou
[Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
pe langă tribunalele din întreaga țară, aflat sub autoritatea Ministerului Justiției. Cadrul legislativ este în prezent reglementat prin: * Codul Penal al României * Codul de procedură penală * Ordonanță Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a sancțiunilor neprivative de libertate * Legea 129/2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Hotărârea Guvernului 1239
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a sancțiunilor neprivative de libertate * Legea 129/2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Hotărârea Guvernului 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Hotărârea Guvernului 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Legea 123/2006 privind statutul personalului serviciilor de probațiune * Legea 211/2004 privind protecția și acordarea unor drepturi victimelor unor categorii de infracțiuni * Legea 272/2004 privind respectarea, promovarea și garantarea
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
în societate. Referatul de evaluare are un rol important în individualizarea pedepsei aplicate. Din data de 1 aprilie 2007, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură penală, art. 482, referatele de evaluare sunt obligatorii în toate cauzele cu infractori minori. În celelalte cauze, cu infractori majori, referatele de evaluare sunt facultative, solicitarea lor fiind la aprecierea instanței de judecată sau a organelor de urmărire penală. 2 .Supraveghere în comunitate Persoanele supuse supravegherii în comunitate de către serviciile de probațiune, conform
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
un rol important în individualizarea pedepsei aplicate. Din data de 1 aprilie 2007, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului de procedură penală, art. 482, referatele de evaluare sunt obligatorii în toate cauzele cu infractori minori. În celelalte cauze, cu infractori majori, referatele de evaluare sunt facultative, solicitarea lor fiind la aprecierea instanței de judecată sau a organelor de urmărire penală. 2 .Supraveghere în comunitate Persoanele supuse supravegherii în comunitate de către serviciile de probațiune, conform art. 11 alin.(1) lit. a
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Durnescu, I. , Manualul consilierului de reintegrare socială și supraveghere, Editura Themis, Craiova, 2002 3. www.just.ro Legislație: * Codul Penal al României * Codul de Procedură Penală * Ordonanță Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a sancțiunilor neprivative de libertate * Legea 129/2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Hotărârea Guvernului 1239
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a sancțiunilor neprivative de libertate * Legea 129/2002, pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării sancțiunilor neprivative de libertate * Hotărârea Guvernului 1239/2000 privind aprobarea Regulamentului de aplicare a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2000 privind organizarea și funcționarea serviciilor de reintegrare socială a infractorilor și de supraveghere a executării
by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]