6,649 matches
-
echilibrul din cadrul necesității în care noi nu putem niciodată să ne fixăm asupra unui singur lucru și de a fi întotdeauna în continuitate și în mișcarea trecerii. Substanțialitatea eului conține posibilitatea acestui echilibru care se numește în morală „forța sufletului”. Intuiția subiectivității ca trecere și nu ca substanță se rezumă la o continuitate; aceea “atât de fermă și de sigură” a enunțării Cogito-ului care se prelungește în “fermitatea acestei decizii pe care cred că trebuie să o iau pentru virtute”, pentru că
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
diferită. Vom încerca să arătăm că el a privilegiat chiar mai mult decât Kant logica descoperirii proprie lui judicium, pînă în punctul în care el modifică logica formală, pentru că în loc de trei operații ale spiritului, nu mai găsim decât două, anume intuiția și deducția. Dar, în plus, subliniind faptul că judecata este un exercițiu care implică înțelegerea și voința, el transpune alegerea domeniului moral la cel al teoriei cunoașterii. De aceea se pare că la el, calea către principiul prim începe cu
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
accidentale, certă și indubitabilă. Prin aceasta gîndirea capătă o nouă identitate: conștiința. Cogito-ul este mai mult decât rațiune, el este gîndire, este peste tot în conștiință și nimic nu se întâmplă în conștiință fără gîndire. Gîndirea este totodată și exercițiul intuiției și al deducției, ordinea și maniera în actul de “a ști să treci”, este exercițiul în care subiectul începe să existe fără a rămîne însă captiv în acest tip primordial de existență. Fiind substanță, gîndirea este deopotrivă interioritate și exterioritate
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
că oamenii „și‑au creat și ei o a doua lume” prin artă, iar un ilustru exponent în acest domeniu a fost Michelangelo. INTRODUCERE Lucrarea prezentă se dorește a fi o incursiune în fenomenul artistic numit Michelangelo, unde frumosul și intuiția sunt văzute și înțelese prin ochii poeților, filosofilor și oamenilor de artă deopotrivă pictori, sculptori etc. iubitori de fru musețe și sublim, care trăiesc mereu însoțiți de uimire. Dacă în fața unei opere de artă ne mulțumim cu o simplă exclamație
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
cu aproximativ cinci mii de ani. Elementul de noutate propus va fi dezvoltat spre sfârșitul lucrării și constă în explicarea teoretică a înțelegerii operei de artă renascentiste, mai ales a modului ei de raportare la modernitate cât și a utilității intuiției umane care îi oferă valențe noi în creștinism. Mesajul biblic al lui Michelangelo are un rol covârșitor asupra artiștilor contemporani și asupra celor care vor apărea în timp pentru a exprima ceea ce Dumnezeu vrea să transmită prin operele lor. Fericitul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
asemenea aurului sau argintului și pietrei, care poartă amprenta artei și imaginației omenești. De o altă natură este cunoașterea credinței care presupune o întâlnire per‑ sonală cu Dumnezeu în Isus Cristos; totuși și această cunoaștere își poate găsi sprijin și intuiția artistică. Ca atare orice formă autentică de artă este o cale de acces spre realitatea cea mai profundă a omului și constituie o apropiere de orizontul credinței în care istoria își află interpretarea sa desăvârșită. Acesta este motivul pentru care
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
ei de Cristos, Biserica are nevoie de artă; ea trebuie să transforme în formule palpabile ceea ce în sine este insesizabil. Ori arta are o capacitate aparte de a culege și transmite mesajul, traducându‑l în culori, forme, sunete care ajută intuiția celui care privește sau as‑ cultă. Dar arta are nevoie de Biserică? Întrebarea este provocatoare; în realitate, dacă este înțeleasă în sensul corect, are o motivație legitimă și profundă pen‑ tru că așa cum am văzut, o mare sursă de inspirație
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
factori, cum ar fi mărimea, lățimea sau volumul, conformitatea lor cu trama verticalității și orizontalității, culoarea și stră lucirea ș.a.m.d. Această varietate de factori ponderali determină totodată distanța dintre obiecte. Ei sunt aleși de pictor cu o subtilă intuiție. Înțelegem, de exemplu, că, din cauza greutății lor, cele două forme de jos trebuie să stea la o mai mare distanță una de cealaltă decât formele mai mici a căror atracție reciprocă este mai slabă și, prin urmare, mai puțin restrictivă
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a filozofiei, sigur că eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat cel mai mult, care au însemnat nivelul cel mai înalt în domeniu. A fost, poate, nu numai o orientare rațională, a fost și o orientare afectivă, o intuiție sensibilă pentru asemenea piscuri. Sigur că în cercetare, în lucrările pe care le-am făcut, am urmărit fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
de oameni interesați. Unii, tineri, ce doreau să continue studiile, să urmeze instituțiile de artă, alții, mai în vârstă, care veneau să se delecteze, având deja o stare de artist. Ei se întâlneau cu arta prin necunoaștere, prin trăire, prin intuiție. Atunci am format o grupare forate puternică de pictori naivi, pe care nu am urmărit 42 să-i îndrum spre o structură de învățătură academică, de studiu după cub, cum făceau ceilalți. Ei aveau deja un anume stil, o viziune
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
a filozofiei, sigur că eu m-am îndreptat către personalitățile care au realizat cel mai mult, care au însemnat nivelul cel mai înalt în domeniu. A fost, poate, nu numai o orientare rațională, a fost și o orientare afectivă, o intuiție sensibilă pentru asemenea piscuri. Sigur că în cercetare, în lucrările pe care le-am făcut, am urmărit fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
de oameni interesați. Unii, tineri, ce doreau să continue studiile, să urmeze instituțiile de artă, alții, mai în vârstă, care veneau să se delecteze, având deja o stare de artist. Ei se întâlneau cu arta prin necunoaștere, prin trăire, prin intuiție. Atunci am format o grupare forate puternică de pictori naivi, pe care nu am urmărit 42 să-i îndrum spre o structură de învățătură academică, de studiu după cub, cum făceau ceilalți. Ei aveau deja un anume stil, o viziune
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
manifestate, forțând acceptarea ipotezei că oamenii sunt entități emoțional-afective, nonidentice, dar experiențial posibil non simetrice; Empatia are statutul unuia dintre conceptele greu de definit, oricare ar fi poziția analistului. Acesta se regăsește sub diferite nume: intropatie, proiecție simpatică a Eu-lui, intuiție proiectivă și simpatetică, fuziune mintal-afectivă, 8 E. Păun, D. Potolea și colab., Pedagogie, Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 90. interpenetrare afectivă (interpătrundere), introiecție, transpoziție, transfer de identificare, împărtășire experiențială, insimțire, ș.a. II.5.2. Competența
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
și o cultură vastă. Dirigintele poate fi un exemplu pozitiv prin inteligență, creativitate și empatie. În cazul în care inteligența include competența profesională și cultura generală; creativitatea - aptitudinile combinatorice și imaginația pedagogică, iar empatia se manifestă ca chintesența moralului, tactului, intuiției pedagogice, atunci putem vorbi de talentul, carisma, atitudinea reflexivă și responsabilă a dirigintelui. Rolul de manager impune următoarele competențe: a) supravegherea și dirijarea clasei de elevi; b) dezvoltarea capacității de a transforma clasa de elevi într-un colectiv unit, prosper
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
merit sau sub blam, ci numai sub generozitatea sau inclemența cu care natura s-a distribuit, ca libertate, în om. Tocmai pentru că potențialul dinamic al fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de „crinii câmpului“ și „păsările cerului“, care nu se pot abate de la țelul care le-a fost
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
noastră. Răspunderea în fața fiecărui gest poate să ni se pară atât de covârșitoare, încât să nu mai ajungem niciodată să întreprindem nimic. Oboseala și lehamitea pot fi atât de mari, încât toate proiectele să ni se pară lipsite de sens. Intuiția posibilului poate să îmi lipsească în asemenea măsură, încât să-mi fie imposibil să-mi evaluez posibilitățile și să-mi construiesc un destin. Pot să-mi propun ținte pe care nu le pot atinge, așa cum pot să n-am curajul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca limită a corpurilor în general - apare în gândirea greacă doar târziu, la câte un sofist ca Prodicos, la Platon sau la Aristotel. În primă instanță, grecii au gândit limita într-o formă care se situează la jumătatea drumului între intuiție și abstracție, deci ca limită care, deși concretă, nu putea fi experimentată sub forma unei percepții directe și simultane. Acesta este - am văzut - cazul limitei ca limită a corpurilor mari, ca perata ale pământului, astrelor, mării, bolții cerești, universului sau
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
asemenea lucrare se alcătuiește numai la deplina maturitate, atunci când ochiul nu numai privește, ci și vede, iar mintea nu numai adună, ci și corelează. Este cazul tău. Și ai scos o carte superbă. Te felicit din toată inima pentru profesionalismul, intuițiile spiritual-selective, acuratețea, simplitatea și curajul (un curaj poate nebun, în contextul contemporan) de a o scrie. Chiar simpla parcurgere a cuprinsului este impresionantă. Câți, de unde și cine din cei pe care-i cunoaștem ar avea curajul mai ales la noi
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
cum scrii. Simplu, inspirat și fără fandoseli. Spui și nu spui tot. Suficient de încifrat și, totuși, suficient de limpede pentru a stârni interesul. Unele teme le-ai abordat direct, aprofundat, iar altele le-ai sugerat, ai lăsat să funcționeze intuiția, visul. Suntem amândoi de acord, îmi închipui, că în „visul“ acesta învățăcelul nu poate fi lăsat singur, el trebuie îndrumat de un dascăl competent, în stare să-l coordoneze atent, să-l mângâie cu dragoste, dar să-l și atenționeze
Arta compoziției by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
Planificarea întâlnirilor și sedințelor; f) Schimbarea iminentă: de exemplu, formarea sau implementarea strategiilor și regulamentelor în organizație; Procesul de întocmire a hărților abordează viitorul și presupune găsirea unor opțiuni reale de rezolvare. Interpretarea hărții presupune: * Căutarea de noi înțelesuri și intuiții, lucruri care sunt abia acum percepute cu claritate; * Căutarea unui numitor comun sub formă de nevoi sau interese; Căutarea unei viziuni comune și identificarea valorilor și ideilor sprijinite de toată lumea; Realizarea unei combinații de diferite valori și perspective: viziunea comună
COMUNICARE ŞI CONFLICT ÎN MEDIUL EDUCAŢIONAL by CARMEN ZELINSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/708_a_1150]
-
curente literare: realism și naturalism. Simbolurile cardinale din operele studiate contribuie la exprimarea realității într-un mod veridic, indicând și influența mediului asupra individului. Deoarece simbolul este un semn material purtător al spiritului, el nu se adresează conștiinței, gândirii, ci intuiției, fiind cel care conferă dimensiune metafizică operei, dându-i un plus de adâncime și invitând cititorul la un plus de cunoaștere. Simbolurile utilizate în cele două opere au asigurat o mai bună înțelegere a textelor: a temei socialțărănești, a omului
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Carpentier evocă o colecție de tablouri, romanul Greața, unde Sartre face referire la artiști și opere plastice, și romanul Trei femei, în care Robert Musil, fără a cita vreun exemplu din artele plastice, creează imagini vizuale prin intermediul descrierii. Esențială rămâne intuiția lui Călin Dan, pentru care studierea acestor complicități între literatură și pictură duce la noi perspective de genetică textuală și la o perspectivă nouă asupra poeticii literare centrate nu atât pe diacronia operelor, cât pe experiențele sincronice din domeniul literaturii
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
un răspuns eficient celor care nesocoteau Tradiția Bisericii Ortodoxe. Spre deosebire de teologia catafatică care utilizează metoda afirmațiilor limitative, restrictive, teologia apofatică promovează "distanța cea de netrecut și mântuitoare". Nu este vorba de un agnosticism, întrucât tocmai datorită acestei necunoașteri, printr-o intuiție primordială și simplă, se poate accede la cunoaștere, dincolo de orice înțelegere. Prin urmare, teologia apofatică sau negativă nu se opune teologiei catafatice sau pozitive. Metoda apofatică nu este negatoare; afirmația triumfă prin negație, singurul remediu al insuficienței care o obligă
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
oglinda reflectă chipul lucrurilor originare pe care nu le cuprinde în subzistența lor descoperită. Oglinda este o mediere care revelează și ascunde, în același timp; ea se pliază pe modul cognitiv al omului decăzut. Inapt de a cunoaște adevărul prin intuiție, omul decăzut trebuie să se mulțumească cu percepția reflexului său pe calea virtuții și a cercetării. Conform tradiției scripturistice, îngerii care văd mereu chipul Tatălui, sunt oglindirea Chipului pe care îl privesc. Prin urmare, cine contemplă chipurile angelice, surprinde, în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
absolut consecventă. Ca mulți dintre colegii lui europeni, în special Jung și Rank, Freud a fost un om cu o bogată cultură generală, nutrind respectul austriacului instruit pentru clasici și pentru literatura germană clasică. În literatură el a găsit numeroase intuiții care anticipau și confirmau propriile lui teorii - în Frații Karamazov de Dostoïevski, în Hamlet, în Nepotul lui Rameau de Diderot, în opera lui Goethe. Dar, pe de altă parte, Freud considera că scriitorul este un neurotic incurabil care, prin creația
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]