4,844 matches
-
cuvinte mai ales când nici o idee de acolo nu e nouă! Prin urmare, Carlo nu e doar un vanitos, dar și un mare "risipitor", iar cartea lui a ajuns, de fapt, în Cercul al Patrulea, nu-i așa!? - Bravos! Ați intuit bine, domnule Chivu! îmi spuse dracul, și în secunda imediat următoare mă găseam așezat la un birou răsfoind ediția în bologneză a Cărții Iad și, în aceeași prelung-rapidă secundă, imediat înapoi pe canapeaua roșie din vestibul. Am continuat, întinzându-mă
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
numărate cazuri situate la extreme. Jurnalul lui e o formă de supraviețuire, de existență la nivelul gândirii încordate care sintetizează datele realității, spre a le ridica la nivelul unui sistem de a gândi realitatea, condus de principii. Pune diagnosticul și intuiește consecințele, multe verificate acum ca foarte exacte. Documente ale evoluțiilor unor persoane, oscilatorii sau pe constante morale sunt notele Monicăi Lovinescu, scrise prin suprimarea, cel puțin aparentă, oricum declarată, a eului. Emergența lui naturală nu îndatorează jurnalul "pactului autobiografic". Tot
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]
-
secol este o selecție din publicistica politică a lui Stelian Tănase din perioada 2001 - martie 2004. Autorul face o radiografie precisă a spectrului politic românesc actual, pune diagnostice exacte bolilor de care suferă principalii actori de pe scena politică, dar nu intuiește, decît foarte timid, o evoluție politică precum cea de la alegerile locale din primăvara acestui an. Trendul politic din sondajele de opinie de după alegerile locale poate părea surprinzător pentru mulți dintre noi, obișnuiți cu atotputernicia partidului de guvernămînt din ultimii ani
Politică ș delicatese by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12576_a_13901]
-
și în vibrație metafizică adîncă. Fără să fi fost un om cultivat în accepțiunea academică a cuvîntului, adică fără o cultură narativă solidă și sistematizată, dar cu o profundă cultură vizuală și cu un instinct infailibil al livrescului, Bitzan a intuit că una dintre cele mai eficiente modalități de a provoca interogații filosofice și vibrații estetice este bruscarea ontologică, dizlocarea obiectului din funcția, din natura și chiar din existența sa. Operînd exclusiv cu semne și cu structuri preexistente, deja sistematizate în
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
să publice până atunci un tânăr de numai 18 ani, precum și al publicațiilor în care apăruseră primele ecouri la volumul de debut Fata din brazi (recenzii, note și însemnări de lectură). Este interesant de observat maniera în care a fost intuită forța imaginativă a unui poet cultivat și sensibil la nou, aflat în căutarea unui discurs poetic opus oricăror forme ale unui lirism de tip tradițional. Dincolo de orice "doză de istorie" pe care o implică asemenea texte, însemnătatea documentară cu totul
Vechi poezii de Alexandru Lungu by Marian Iancu () [Corola-journal/Journalistic/12628_a_13953]
-
este spectatorul propriei sale solitudini, devine vrînd-nevrînd și spectatorul solitudinilor, în șir infinit, pe care le contemplă în jurul său. Spre a surprinde autenticitatea celor din urmă, are la îndemînă mai multe căi, dintre care bardul de care ne ocupăm aici intuiește, cu suficientă pregnanță, două. Mai întîi e un drum al limbajului dens, eliptic, abrupt, care evită explicația și divagația din dorința de-a nu tulbura misterul ce poate fi mai bine prizat printr-o economicoasă folosire a cuvîntului. Imaginea unicității
Sub semnul singuratății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12602_a_13927]
-
barbarul" Svevo, căruia simțul limbii, ,vorbirea" frumoasă și colorată, construcția limpede și echilibrată păreau să-i lipsească cu desăvîrșire. Ce rămînea, așadar, de iubit în proza acestui necunoscut? Tîrziu, după apariția celui de-al doilea roman, Senilitŕ (1898), Eugenio Montale intuiește talentul scriitorului, condamnat la anonimat de către contemporanii săi și încearcă să-i promoveze opera. De altfel, amănunt ce nu trebuie neglijat, după debutul cu O viață (1892) și publicarea ulterioară a romanului Senilitate, dezamăgit de reacțiile palide și de comentariile
De ce-l iubim pe Svevo? by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11352_a_12677]
-
zidul de cărămidă al Curții Morții, se furișă la locul execuției unde Liu încă mai dîrdîia, supravegheat de gardieni. Suveranul îi smulse cîrpa de pe ochi. Vesel, rîse cu toată fața și-l îmbrățișă. înșfăcă apoi pictura și o cercetă. împăratul intuise bine. Ce-i drept, nici acum nu știu să citească rîndurile cărții, totuși, ceva se întîmplase și ca să admită acest lucru nu era nevoie de nici o vorbă, frază sau trăsătură de penel. Cît timp, în livada de cireși a venit
Două proze de Laszlo Darvasi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/11332_a_12657]
-
social crește, cu atît înclinația de a intra în empatie cu lumea din jurul tău scade. Pe scurt, conștiința vulnerabilității te face sociabil și răbdător cu semenii. Din cîți oameni am întîlnit, nu am putut comunica decît cu cei care își intuiseră fără greș precaritatea iremediabilă a propriei vieți. Altfel spus, numai cei care au trecut printr-o ruptură de nivel în cursul vieții au darul de a comunica cu semenii, iar darul acesta, departe de a fi o trăsătură aparte și
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
o trăsătură aparte și inexplicabilă, este pur și simplu însușirea spontană de a întrezări suferința ce se ascunde în celălalt. Acuitatea cu care un om privește lumea ține de memoria suferinței pe care a îndurat-o pînă atunci. Cînd ai intuit prăpastia durerii, bolgia nebuniei sau pragul pipăibil al morții, te-ai lecuit de orice formă de orgoliu obtuz: din acest moment comunicarea este posibilă. E o constatare statistică de bun-simț că oamenii sociabili sînt și cei mai conștienți de slăbiciunea
De ce nu comunicăm by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11413_a_12738]
-
politice sau filosofice. Și asta mai ales în epocile când o astfel de doctrină a fost dominantă. E dovedit meritul literaturii de a fi participat intens și subtil la configurarea istoriei spiritului, pentru că, mai mult decât îl reflectă, uneori îi intuiește și chiar îi influențează evoluția. Literatura însăși e o creaței a spiritului, ludic în forma reprezentării și grav în substanță. Dimpotrivă cu posibilitățile date de complexitatea și libertățile speciei, romanul deține și privilegiul dezbaterii momentelor de criză care inflamează umanitatea
Un roman al ecologiei umane by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/11418_a_12743]
-
pensionările în stil mare inițiate de fostul-viitor președinte - în fapt, o stratagemă de inspirație kaghebistă pentru a-i pune la adăpost pe "bătrânii" din Securitate, armată și miliție. Argumentul numărului nu rezistă, așadar, nici măcar cinci minute. Când, în 1990, am intuit ca singură șansă de supraviețuire biologică a României rapida transformare a țării într-un fel de colonie de muncă a vreunei mari puteri economice, am fost, firește, taxat de trădător de neam și vândut străinătății dușmănoase ce complotează neobosit împotriva
"Mondo cane" cu epoleți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16623_a_17948]
-
îl prinde postura "iovistă" din proze: un abil "jucător de cuvinte" și un rafinat observator al realității imediate. Stăruie, așadar, conflictul dintre un Neagoe (grav, patetic, prea metaforizant în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
să-mi închin toate silințele acestui nobil scop. Și iată că acum, la vârsta bilanțurilor, pentru că împlinesc în curând 78 de ani... simt că am ales o cale dreaptă, demnă de a fi trăită. Din acest punct de vedere am intuit că trebuia - după ce cunoșteam destul de bine limba română - să cunosc tot atât de bine și limba rusă, literatura rusă, cultura rusă, pentru ca acestea să se apropie în mine întâi și-ntâi, după care eu trebuia să contribui la apropierea sutelor de mii
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
ținem cel mai mult? În ceea ce privește valorile vieții, cred că la vârsta mea am ajuns la o oarecare înțelegere a lor. Când îți imaginezi singurătatea ființei omenești în incomensurabilul Univers și fulgerarea acelei clipe ce-i numită viață omenească, începi să intuiești că singurul dar al rațiunii care ne poate compensa această singurătate este omenia, bunătatea față de semeni, față de tot ce-i viu pe acest pământ. În numele acestei visate bunătăți aș fi în stare chiar să încerc să uit de crima acelora
Mihail Friedman "Cultura - un imperiu al binelui" by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/16601_a_17926]
-
se află nu atît în căutarea unui loc nou, nu de asta are neapărat nevoie, ci în descoperirea unor alte modalități de expresie care să revele universul său interior, un univers pe care poți să-l descoperi sau măcar să-l intuiești, mai mult sau mai puțin, în fiecare spectacol al său. Sigur că semnele unui regizor, amprenta, stilul, poate obsesiile, îl fac recognoscibil, îl identifică, îl personalizează. Atunci însă cînd devin forme în sine, lipsite de consistența fondului, apele se tulbură
O incursiune în infern by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16650_a_17975]
-
nu-ndrăznesc să te mintă.” Să fie vorba de exerciții pe claviatură, de grațioase paradoxuri ale unei structuri de rafinamente extrem-orientale? reducând arta lui Gheorghe Grigurcu la doar atâta, am mutila grav un corpus pe care Ion Negoițescu l-a intuit, cu decenii în urmă, ca fiind de un lirism „sever și foarte adânc.” Astfel pronunțându-se, criticul, poet el însuși de o oarecum asemănătoare factură intuise punctul cardinal al unei personalități, aceea care, în natură moartă și vie se statua
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
la doar atâta, am mutila grav un corpus pe care Ion Negoițescu l-a intuit, cu decenii în urmă, ca fiind de un lirism „sever și foarte adânc.” Astfel pronunțându-se, criticul, poet el însuși de o oarecum asemănătoare factură intuise punctul cardinal al unei personalități, aceea care, în natură moartă și vie se statua pe sine: „Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii” (Capriciu) Ce s-a petrecut, de la verdictul lui
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
pe acelea enervante. Acum port între Pietroșița și București dosarul meu cu Nocturne. Mă tot trambalez cu ele, de colo-colo, fără să folosesc, deocamdată, nimic. - Nu cumva, în drumurile dumneavoastră, nocturnele din dosar se joacă, se recompun, se transformă ? - Ai intuit bine: am credința ascunsă că ele lucrează singure. E o credință încurajatoare sau, dimpotrivă, deprimantă. E ca și cu libertatea: nu interesează atât libertatea abstractă, ideea de libertate, care este atât de cuprinzătoare încât riscă să devină fantomatică, ci sentimentul
MIRCEA HORIA SIMIONESCU - Viața ca o frază by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13092_a_14417]
-
Este evident că apariția lui M. Ivănescu, la finele anilor ’60, nu consuna cu poezia elogiată atunci. Cu toate că n-a fost ignorat, criticii de prim-plan ai momentului, cu excepția lui Matei Călinescu și a încă unui nume, nu i-au intuit adevărata valoare, trecîndu-l cu nonșalanță într-o zonă oarecum periferică. Era un ciudat, un „caz” mai curînd pitoresc decît demn de admirație. Așa cum s-a întîmplat și cu Bacovia, strălucirea astrului său s-a impus treptat. Care au fost noutățile
Poezia lui Mircea Ivănescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13086_a_14411]
-
După prima luptă, haiducii realizează că Poenaru este "domnișor", foarte puțin priceput în lupta acerbă a armelor și îl prezintă lui Tudor Vladimirescu, ca pe o pasăre rară printre haiducii codrului. Tudor Vladimirescu însă îi propune să i se alăture, intuind meritele intelectuale ale acestuia, care, în numai câteva săptămâni, ajunge să devină chiar omul de taină al lui Tudor Vladimirescu și șef al cancelariei. Conștient că o luptă se câștigă nu numai prin înălțimea idealurilor și forța armelor, ci și
PETRACHE POENARU de GEORGE BACIU în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349729_a_351058]
-
trebuia încă de la prima scrisoare să i se acorde iertarea de către superiorul față de care a greșit. Conflictul era în speță nu între penitent și Biserică, ci între penitent și ierarhul său. Pe bună dreptate, un înalt ierarh al zilelor noastre, intuind esența conflictului, a afirmat: „S-a întâlnit un vlădică orgolios cu un moț dârz și a ieșit ce a ieșit“. Moțul dârz și-a călcat însă peste dârzenia sa, s-a deșertat pe sine însuși de orice orgoliu, iar dreptate
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
mai intens învățăturile Bibliei și ale Bisericii“, au căutat pe cei cu care „se înrudeau sufletește“. Așa s-a ajuns în zilele noastre și la Mișcarea duhovnicească Oastea Domnului din cadrul Bisericii Ortodoxe Române. I.P.S. Sa dr. Antonie Plămădeală, mitropolitul Ardealului, intuiește fericit acest aspect atunci când afirmă: „(...) așa cum monahismul - ca formă specială de evlavie clericală și neclericală în același timp, căci unii rămân «frați» [de mânăstire] toată viața, și «monahii» nu au drepturi sau îndatoriri sacramentale, dacă nu sunt hirotoniți - tot așa
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
este uneori prea vizibilă, într-o notă forțată, de pildă în descrierea ironică a bătăii că ocupație serioasă, activitate pozitivă și productivă: "Vasile... și-a lovit conștiincios și sistematic prietenul peste fiecare părticică a corpului" (EZ ep, 262, 1993, 2); " Intuind scopul vizitei, Bratu a prins a-și părui cu simt de răspundere vecină" (EZ 1567, 1997, 8). Dacă în cazul bătăii indiferență ironică a acestor relatări mai mult sau mai putin istețe poate fi chiar preferată unei alte opțiuni stilistice
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
știm că numai acolo unde au avut loc aceste reforme, fără nici o revoluție, civilizația a progresat și oamenii se bucură de ea. Dimpotrivă, în țările unde revoluțiile comuniste au ținut loc de reforme, a fost, fără excepție, un dezastru. Croce intuia asta acum nouăzeci de ani. Ce-ar mai fi de adăugat? Poate doar că, pe lîngă intelectualii ale căror teorii sociale și politice s-au dovedit nefaste, de care se ocupă Johnson în cartea lui, există și intelectuali (Croce este
Croce si socialismul stiintific by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17672_a_18997]