5,988 matches
-
va fi răsplătit!”. Acum când redăm lumii acest fragment unic din viața unui om care și-a identificat - asemenea dacilor, sau asemenea primilor creștini - viața cu lupta și credința legionară, când am putea îndrăzni să-l numim și pe el legionarul complet, dacă ne întrebăm cum este cu putință să existe asemenea oameni, gândul ne duce la acea împărțire a omenirii, constatată de-a lungul mileniilor, în oameni de rațiune și oameni de inimă. Și, fără să-l căutăm, aforismul adânc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
despărțirea definitivă când îl găsește ucis de mâna securității în 1968. Ing. Florica Socol, o distinsă doamnă pe care, în copilăria ei, am ajutat-o ca mentor la matematică și fizică, despre care nu am știut că este nepoata unui legionar întreg al Vrancei, Simion Ghinea și pe care am întâlnit-o în mod providențial, după mai bine de 20 ani, tocmai când căutam pe cineva care să-mi introducă textul cărții în calculator. Cu o atenție și îndemânare deosebită s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
atâtor lucrări de istorie politico-socială recent apărute. Desigur că același lucru se va putea spune și despre lucrarea de față, fapt pentru care elaboratorii ei poartă recunoștință instituției și oamenilor ei, care îi dau viață. ISTORIE NATIONALA -C. Z. Codreanu-Pentru legionari Horia Sima-Două mișcări naționale -Gheorghe Jijie-George Manu. Monografie -Gheorghe Jijie Vică Negulescu. Monografie -Gheorghe Jijie-Un dac cult.Nicolae Petrașcu -Virgil Maxim-Imn pentru crucea purtată -Al. Ronnet-Neam fără noroc -Nicolae Paulescu-Spitalul -Ion Moța-Cranii de lemn -Nae Ionescu+Constantin Papanace-Destinul unei generații
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întrucât schimba categoria demografică căreia i se adresa un decret sau altul, chiar dacă modificările nu erau întotdeauna semnificative. Primele obligații de muncă ale populației evreiești impuse prin voința arbitrară a admi nistrației statului au apărut odată cu Statul Național-Legionar. Practic, instaurarea legionarilor la conducere a adus la nivelul puterii centrale și locale din România posibilitatea de a transforma antisemitismul simbolic în decizii sau acțiuni cu efecte directe, dezumanizante pentru evrei. Membri ai Mișcării Legionare instalați în primării sau prefecturi au dispus, după
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
În această fază a regimului său, chiar și în ochii lui Ion Antonescu scoaterea evreilor la muncă obligatorie, fără deosebire de poziția socială și de ocupație, părea inumană; el a criticat aspru fenomenul în ultima ședință a guvernului, comună cu legionarii, la 10 ianuarie 1941 [ceea ce nu l-a împiedicat să continue instituționalizarea muncii forțate a evreilor după ianuarie 1941, sistem care prin pedepsele aplicate a dus la deportări sau moartea unor evrei - n.n.]. Acest gen de teroare se exercita concomitent
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
care a trecut în anii detenției. Celula cu suflete (1999), roman rezultat din aceeași experiență a detenției comuniste, îmbină memorialul cu unele episoade ficționale. Sunt prezentate ca într-un film diferitele categorii de încarcerați politici, de la membrii partidelor istorice la legionari, fiecare cu opțiunile și argumentele sale. Textul e alert, dens și semnificativ prin chipuri și situații, de un real dramatism. SCRIERI: Cercelul domniței, București, 1970; Povestea unui steag tricolor, București, 1981; Acea noapte sfântă... Închis sub comuniști pentru Transilvania, București
DIACONU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286756_a_288085]
-
de un senzațional ieftin, narațiunea, a cărei acțiune se petrece în preajma și imediat după întoarcerea armelor din toamna lui 1944, păstrează tarele unui conformism pe care clișeele (și lozincile) presărate ici și colo îl fac și mai flagrant. Dacă potentații, legionarii („bande de gușteri”), reprezentanții regimului pe ducă au parte de zugrăviri în tonuri critice și câteodată în tușe caricaturale, de cealaltă parte a baricadei, ilegaliștii, „tovarășii” angajați în misiuni de sabotare a mașinăriei de război nemțești, „partizanii” sunt, firește, eroii
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
ediție specială” a numărului 10 din 1931 este consacrată luării de atitudine împotriva suspendării revistei „Calendarul”, publicație militantă de dreapta sub direcția lui Nichifor Crainic. Este, de asemenea, condamnat ministrul de Interne C. Argetoianu pentru măsurile represive luate împotriva studenților legionari care manifestaseră la Tutova în sprijinul candidatului lor. De dreapta este revista prin apelul la naționalism, elitism, mesianism și moralism, prin respectul ierarhiei și al autorității, prin cultul față de tradiție. Sunt evidente simpatiile față de mișcarea legionară și aderarea la principiile
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
își asumă o poziție fermă împotriva oricărei tentative de instaurare a dictaturii. Astfel, Ralea face referire directă la extrema dreaptă, iar Virgil Madgearu protestează împotriva profanării publice a plăcii comemorative a lui I. G. Duca din gara de la Sinaia de către legionari. Sunt condamnate, de fiecare dată, manifestările legionare, ca și constituirea celor șase echipe ale morții care îi vizau pe adversarii legionarismului (Armand Călinescu, Virgil Madgearu, S. S. Vartolomeu ș.a.): „Suntem pierduți iremediabil, învăluiți în negurile nebuniei și ale degenerării! Există vreo
DREPTATEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286870_a_288199]
-
cu anul 1953.” Fiecare număr se deschide cu un articol în limba spaniolă. În pofida declarațiilor privind atitudinea moderată și detașarea politică, numărul din 1953 etalează pe pagina întâi un fragment intitulat Dezinteresarea în luptă, din cartea lui Corneliu Zelea-Codreanu, Pentru legionari. Dezideratul realizării unui profil pur cultural se va realiza treptat, abia ultimele numere fiind conforme cu intenția inițială. Garantul acestei orientări este D. Găzdaru, care publică de-a lungul mai multor numere studii importante, precum Contribuția românilor la progresul cultural
CUGET ROMANESC (PENSAMIENTO RUMANO). In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286554_a_287883]
-
li se adaugă Arșavir Acterian, ce iscălește și Al. Manu ori Anton Balotă. Din 1937 adeziunea la doctrina legionară este evidentă. În ton encomiastic, redactorul, dar și Traian Herseni, Ștefan Ion George, Arșavir Acterian, Alexandru Constant ș.a. scriu despre „jertfa” legionarilor ori despre generalul Gh. Cantacuzino Grănicerul. Versuri și poeme în proză, cele mai multe ocazionale, mustind de ideologie de dreapta, dau Horia Stamatu, Iordache Nicoară, Ion Vasile, Ciril Vârnav. Mai publică articole, studii, comentarii Nicolae Roșu, arhitectul Mihai Urzică (Așezările românești în
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
un ospiciu. Cartea nu este doar biografia unui ins aparent dezaxat, ci și radiografia epocii de dinaintea celui de-al doilea război mondial, cu toate ororile comise atât în Germania anilor de după 1933, cât și în România ceva mai târziu, când legionarii împânziseră până și lumea universitară. SCRIERI: Drumul, București, 1983; Alfa și Omega, București, 1986; Pomul vieții, Cluj-Napoca, 1987; Skepsis, Timișoara, 1991; S.O.S., Cluj-Napoca, 1991; O lume pentru fiecare, I-II, București, 1992; Agonia, Galați, 1997; Încotro?, Iași, 1999
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
lumii (1939). Hărțuit o vreme (este mutat disciplinar la Cernăuți și la Lugoj, apoi e demis), nevoit să-și retragă numele din presă (în 1940 va publica Petru cel Mare. Întâiul revoluționar, constructorul Rusiei, sub pseudonimul N. Popov), arestat de legionari, se va concentra între 1941 și 1944 asupra unui curs de estetică predat la colegiul pentru studenții evrei. După război, primește numirea ca director al învățământului artistic din Ministerul Artelor (se pensionează în 1948) și, reintrând în presă, reia colaborarea
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
aspect mi-a fost confirmat și consolidat prin cunoașterea, întâlnirile și discuțiile avute cu foștii deținuți și deportați politici, protagoniști ai interviurilor de față. Niciunul dintre ei nu a fost "dușman ideologic" tradițional al comuniștilor, adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare măsură justificat ca legionarii sau simpatizanții lor și toți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
adică nu au fost nici legionari și nici simpatizanți ai legionarismului, dar nici mari industriași, burghezi, mari moșieri sau vreun mare om politic. Nu vreau să se înțeleagă din aceasta că ar fi fost în vreo oarecare măsură justificat ca legionarii sau simpatizanții lor și toți ceilalți trebuia să fie pedepsiți de regimul comunist și că și-ar fi meritat sentințele, suferința și moartea numai din cauza faptului că erau dușmani ideologic declarați. Trebuie să repetăm până dincolo de sațietate: nimeni nu trebuie
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fișele matricole penale persoanele despre care vorbesc intervievații, colegii de suferință de prin penitenciare sau lagăre de muncă, am avut surpriza să descopăr drept dușmani de clasă mai mulți țărani și muncitori decât intelectuali, așa-ziși burghezi sau reacționari și legionari. Or, să remarcăm maniera profund viciată a gândirii politice de tip bolșevic-comunist care califică, clasează și discriminează oamenii în funcție de profesie, avere, origine socială, educație și apartenență politică tocmai într-un regim politic proclamat ca fiind al egalității depline între indivizi
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Jilava ne scotea afară și o să vă spun acum și partea urâtă. Ăsta era centrul Reduit-ului, pereții aveau mai mult de un metru grosime, ferestrele erau largi, înalte și sus aveau boltă, cu gratii foarte solide. Acolo au fost împușcați legionarii de către Antonescu. Se intra, urma un dormitor, o ușă și încă o cameră, două, trei, iar a patra era a wc-ului. Totul era deschis. Eram scoși în curtea interioară, pe partea unde era un gard înalt și eram puși să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în aceeași perioadă în care am fost eliberat eu... C. I.: Dumneavoastră ați fost eliberat cu amnistia mare din 1964. S. Ț.: Exact! Cei care nu au fost eliberați atunci cu acel decret de amnistiere din aprilie 1964 au fost legionarii. Legionarii au rămas în închisoare - "verzii", cum le spuneam noi. C. I.: Erau mulți legionari? Se manifestau în vreun fel anumit, rugăciuni sau mai știu eu ce? S. Ț.: Nu! Nu se manifestau neobișnuit, erau la fel ca toți ceilalți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aceeași perioadă în care am fost eliberat eu... C. I.: Dumneavoastră ați fost eliberat cu amnistia mare din 1964. S. Ț.: Exact! Cei care nu au fost eliberați atunci cu acel decret de amnistiere din aprilie 1964 au fost legionarii. Legionarii au rămas în închisoare - "verzii", cum le spuneam noi. C. I.: Erau mulți legionari? Se manifestau în vreun fel anumit, rugăciuni sau mai știu eu ce? S. Ț.: Nu! Nu se manifestau neobișnuit, erau la fel ca toți ceilalți deținuți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cu amnistia mare din 1964. S. Ț.: Exact! Cei care nu au fost eliberați atunci cu acel decret de amnistiere din aprilie 1964 au fost legionarii. Legionarii au rămas în închisoare - "verzii", cum le spuneam noi. C. I.: Erau mulți legionari? Se manifestau în vreun fel anumit, rugăciuni sau mai știu eu ce? S. Ț.: Nu! Nu se manifestau neobișnuit, erau la fel ca toți ceilalți deținuți politici. De exemplu, era un băiat de prin Suceava al cărui tată lucra în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
citit-o cuiva care era vreun denunțător, pentru că băiatul a fost arestat și trecut ca aparținând mișcării legionare. C. I.: Doar pentru expresia "verde atât de frumos"!? S. Ț.: Doar pentru această expresie! Ei bine, acest băiat putea fi considerat legionar? Te puteai aștepta la acesta să facă rugăciuni sau mai știu eu ce?! Ăla chiar habar n-avea de existența legionarilor! Poate că nici nu auzise de legionari. C. I.: Așadar, la eliberarea de la Luciu Giurgeni ați fost doar 30
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru expresia "verde atât de frumos"!? S. Ț.: Doar pentru această expresie! Ei bine, acest băiat putea fi considerat legionar? Te puteai aștepta la acesta să facă rugăciuni sau mai știu eu ce?! Ăla chiar habar n-avea de existența legionarilor! Poate că nici nu auzise de legionari. C. I.: Așadar, la eliberarea de la Luciu Giurgeni ați fost doar 30. Puteți estima câți au mai rămas atunci în lagăr? S. Ț.: Ei, dar urmau și aceștia să fie eliberați. Eu, spre
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ț.: Doar pentru această expresie! Ei bine, acest băiat putea fi considerat legionar? Te puteai aștepta la acesta să facă rugăciuni sau mai știu eu ce?! Ăla chiar habar n-avea de existența legionarilor! Poate că nici nu auzise de legionari. C. I.: Așadar, la eliberarea de la Luciu Giurgeni ați fost doar 30. Puteți estima câți au mai rămas atunci în lagăr? S. Ț.: Ei, dar urmau și aceștia să fie eliberați. Eu, spre exemplu, trebuia să fi fost eliberat în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
băgat într-o celulă acolo. Era o cameră mică, eram vreo șase oameni, dintre care unul Bivolaru din Bivolari, Iași, era student și vreo doi pe care nu-i mai țin minte. În aceeași noapte au fost arestați și niște legionari. Pe unul singur îl țin minte, un avocat, pe nume Calistru 5, că l-au adus cam la vreo două ore după ce m-au arestat pe mine. C. I.: Arestarea dumneavoastră s-a produs dimineața? S. M.: Nu, seara când începuse
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu, Donțu Iordache 16, Jan Iacob 17 și moș Dărăbană 18, că era mult mai bătrân ca mine. C. I.: Erau și legionari acolo? S. M.: Nu vorbeau legionarii cu noi. Eu am un prieten care este de seama mea, arestat în 1948 sau 49 cu Frățiile de Cruce, la Deva și locuiește acum în Bârlad. Îi zice Manta Gheorghe 19, dar el este
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]