5,080 matches
-
Prima întâlnire s-a produs la Baku, capitala Azerbaidjanului, în 1990. Locuiam în hotelul central, cel de lângă parlament. În holul hotelului, cu excepția turistelor europene, singurele femei, nu erau decât bărbați azeri: recepționeri, chelneri, oameni de serviciu și pur și simplu localnici care veneau în hol să privească femeile accesibile vizual, cele europene. Și asta după șaptezeci de ani de comunism și de egalitarism tovărășesc între femei și bărbați. Stăteau ore în șir cu falca în mână (uneori mai schimbau mâna și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
căutând mereu, căutând soluții. Cred că în povestea cu bolile, cel mai nenorocit cancer este starea de spirit pe care o poți avea știind că te miști între deadline-urile doctorilor, ca un nenorocit. Am avut mereu controverse despre asta cu localnicii legate de dreptul la informare. Eu îmi pun o întrebare de bun-simț: dacă atunci când ai un termen final la o lucrare nimic nu îți priește fiindcă își amintești de acel termen, dar dacă ți se pune termenul final al temei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
după aia a uitat și el. Și nu și‑a amintit de ea decât când a primit scrisoarea aia complet neașteptată, care‑l invita să vină să întoarcă porcul în frigare. Ce să facă? — E o chestie tradițională de‑a localnicilor, zice Suze vag. Tatei i se face onoarea de a fi lăsat să frigă primul porc, pentru că e proprietarul insulei. În ochii lui Suze apare o luminiță ciudată. De fapt, mereu caută să paseze onoarea asta altcuiva. Bănuiesc că n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
briza fustelor lungi și plisate. Un sezon întreg se dedicase, totuși, statuarei soții a maiorului! Studia cicatricea de la sprinceana sotului sau a sotiei? Se împrietenise și cu mustăciosul artilerist, ieșeau în trei, parcă pentru a oficializa scandaloasa legătură pe care localnicii o urmăreau cu invidie și revoltă. Anatol Dominic Vancea Voinov numit Tolea figurează ca un fel de permanență simbolică, precum orologiul din turnul primăriei, in mitologia cotidiană a orășelului? Excluderea din învățământ ridică sau coboară statura boemului? Întrebările se înmulțesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cărțile de literatura română pentru clasele a X-a și a XI-a, în locurile mentorilor importanți, criticilor și poeților, apăreau V.I.P.-urile TV, fanfaronii politici, prezentatoare de știri, horoscop, curs valutar și reclame la telefonia mobilă. Când trecea Ea. Localnicii traversau distanțele dintre blocuri cu curelele de la pantaloni pe cablurile TV. Telefericele umane erau urmate de telescaune pentru sicrie, care trebuiau să ajungă la cimitirele răsărite ca ciupercile după ploaie, neatinse, neurmărite de Ea. Câteva fulgere neurmate de tunet sclipiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
mai ales cei care veneau atât de des în Brăila încât viața lor era alcătuită mai mult din întoarceri decât din plecări: visau plecarea, dar realizau întoarcerea dinainte de a o visa. Acest fenomen a pus pe gânduri nu numai pe localnici, ci înseși pe persoanele în cauză, ajungând până acolo cu întrebarea: oare noi am fost plecați vreodată? Atunci când ajungeau în orașul viitorului, din clipa în care pășeau pe caldarâmul Capitalei se simțeau atrași cu o forță nevăzută spre gară. Reușind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
renunțării, cauzalitate pentru... frumoasa brăileancă știind să propage asemenea unde în creierele bărbaților. Își poartă frumusețea cu mândrie, provocând tot timpul și pe străinii care pleacă cu imaginea și mirarea creată de ea, tranzitând-o pe toate meridianele și pe localnici care se simt uciși, înviați, topiți, vaporizați, scurși după chinul cu trup de femeie, după coșmarul care îi supun STĂRILOR de agregare ale materiei fără ca să cedeze cuiva, dispărând dintr-o dată din decor, ca să afli că e la fel de frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
bineînțeles că nu era nimeni, așa că a trebuit să mă mișc aiurea de colo-colo, pentru că înflăcărarea și elanul patriotic de care eram cuprins nu reușeau să învingă plictiseala ce mă cam învăluia. După vreun sfert de oră, am găsit un localnic mai bine informat care m-a îndrumat să merg la sediu, unde urma să fiu întâmpinat de directorul școlii. în fața ușii, o fătucă frumușică mă aștepta zâmbitoare: - Bună ziua! Dumneavoastră sunteți tovarășul de la partid, de la Iași? Nu prea eram eu de la
Privind înapoi fără mânie by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91574_a_93568]
-
vilă a vreunui bogătaș. De când scriitorul și-a petrecut viața aici, făcând subiectul unui film, a devenit o modă să îți faci o vilă prin junglă de deasupra golfului. Probabil de aceea a ajuns acest orășel resort. Binecuvântarea și blestemul localnicilor... Klick <lia>: hi, ți-a trecut? <victor37>: nope. În continuare, simbata între 9 și 2PM nu vreau să-mi stea ceva în git <lia>: asta am observat. Hai să facem pace <victor37>: nu suntem supărați. Ce contează? <lia>: îmi place
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
Licu îl conduse pe Dan pe un drum forestier. Zăpada scârția de ger. -E o casă izolată? se interesă Dan. -Dintr-un anumit punct de vedere.Drumul principal trece prin sat și e mai lung,dar eu utilizez o scurtătură.Nici localnicii n-o cunosc... Țin minte că mă aflam într un oraș. Am ajuns în centru și am întrebat un localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
-Dintr-un anumit punct de vedere.Drumul principal trece prin sat și e mai lung,dar eu utilizez o scurtătură.Nici localnicii n-o cunosc... Țin minte că mă aflam într un oraș. Am ajuns în centru și am întrebat un localnic:”Cum ajung în suburbie?”. Acesta m-a elucidat:”Intrați în restaurantul «Turist» și ieșiți pe ușa opusă,în câmp. E cel mai mare restaurant din Europa”... Din acest moment Dan pierdu noțiunile de timp și spațiu.Avea impresia că rătăcește
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
se afla într-un dormitor cu paturi suprapuse.Oameni care se îmbrăcau,oameni care se dezbrăcau.Ajunse în fața unei oglinzi. Imaginea îi aparținea.Lângă el,pe o bancă se așezase și vesela Lore. Amândoi purtau manuși polare.Un grup de localnici îi amenințau cu bâte de baseball.Făcu eforturi disperate să părăsească banca.Imaginea se estompa.Un tip spilcuit îi arăta fotografiile unor starlete.Una din imagini îi atrase atenția.Gina sau Lore? Nu. Era el în travesti.Costum de cabaret
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pădurea de la Dobrovăț, ajungând adesea la mănăstirea călugărilor de aici, care mă priveau uneori puțin nedumeriți, văzându-mă că intru des în biserica lor și mai eram și cu pantaloni scurți. Au fost plăcute în aceste plimbări și discuțiile cu localnicii din sat sau cu copiii întâlniți în preajma mănăstirii. Mi-am cumpărat și o bandă de alergat foarte bună, cu ajutorul căreia am lăsat multă transpirație pe covorul ei rulant. Mai înainte am folosit banda părintelui Alois Bulai, bunul meu prieten
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ocolească. Am mai avut zone din acestea pe Via Aurelia, dar aici este și mai rău. Dar cum altă cale nu-i, îmi continui drumul. In schimb, prin localități, pe lângă plaje, întâlnești mereu zone frumos amenajate pentru plimbarea turiștilor și localnicilor, cu mulți palmieri, oleandri, bănci și spații verzi întreținute foarte bine. Via Aurelia în apropiere de Noli Intr-un târziu, după ora 20, ajung la destinație, o fostă mănăstire franciscană, devenită acum casă de primire, pentru lungă sau scurtă durată
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mic restaurant în apropiere de palatul principelui, dar la un preț foarte convenabil. M-a surprins istoria originilor acestui principat: în 1270, un corsar Francisc Ranieri poreclit ”malizia” (răutatea), deghizat în călugăr franciscan, cere să fie primit peste noapte de către localnici, care erau sub stăpânirea Genovei. După ce a intrat în cetate, ajutat de ai săi, a pus stăpânire pe loc și așa începe stăpânirea acestui principat putred de bogat, al doilea ca mărime, după cel mai mic stat din lume, care
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
că după înălțarea la cer a lui Isus, aceasta s-a retras aici, la marginea orașului, în rugăciune și mortificație, până la moarte, adică timp de trei decenii. A murit în brațele primului episcop al localității, sf. Maximin. Am remarcat că localnicii sunt mândri de sfânta lor, așa cum sunt mândri de cultura lor provensală pe care o păstrează în limbă, muzică, obiceiuri, folclor, etc. Intru în bazilică și mă impresionează prin mărime, sobrietate, ca și prin orga la fel de impunătoare. Aici
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Acasă îl are în vizită pe unul din copii, cu nora și cei doi nepoți, tare simpatici. A fost o zi și o seară minunate, în care am mai cunoscut câte ceva din viața oamenilor de aici. Din cei 500 de localnici, la biserică vin vreo 15, îmi spune ea. Această vrednică femeie care duce mai departe tot ce a învățat bun și frumos de la mama ei, îmi pare un membru al acelui rest sfânt al poporului lui Dumnezeu, în mijlocul unei
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
arme și îmbrăcăminte militară, după cel din Paris. Sunt și două biserici frumoase, în una din ele tocmai era în desfășurare un concert de muzică clasică. Ca în toate orașele, vara sunt mulți turiști, iar pentru ei ca și pentru localnici, se organizează tot felul de festivități folclorice, culturale și artistice. Am dormit bine în apartamentul ei, după o lungă discuție în care mi-a povestit câte ceva din activitatea ei de educatoare și formatoare a tinerilor pentru o mai bună orientare
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
americani. Iși cumpără o casă și petrec aici restul vieții de pensionați, sau rămân câteva luni, pentru ca apoi să se întoarcă în țara lor. Mulți se integrează în societatea franceză, se înscriu în diferite asociații locale și sunt apreciați de localnici, cu care leagă relații trainice. Lunas este un sat mic, de vreo 350 locuitori; tinerii nu prea au ce face aici și nici chef de muncă serioasă nu au, repetă doamna De Firmas, iar soțul confirmă spusele ei. Cândva, aici
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sensibilitatea fiecăruia) case vechi din secolele XVI și XVII, pe malul pârâului Mare. La Oficiul de turism este amenajat într-o parte și un mic muzeu al activităților de odinioară, al portului, uneltelor agricole și altele. Sunt și fotografii ale localnicilor din generațiile dinainte și mă întreb dacă ei erau la fel de manierați în limbaj ca generațiile actuale. Frumoasă și impunătoare este biserica din localitate, din piatră, fără nicio pictură, și deși nu se celebrează astăzi sf. Liturghie, este totuși
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
des Menhirs, la marginea localității, gestionat de familia Chazalet, unde mă simt foarte bine. Soțul doamnei a fost odată în România în anul 1987, în Maramureș, și păstrează amintiri foarte plăcute de pe Valea Izei, despre costumația populară, meniuri, ospitalitatea localnicilor, etc. In dormitorul pentru nouă persoane sunt doar eu singur, ceea ce confirmă ce am mai spus: numărul pelerinilor este foarte mic. La un ceai stăm de vorbă despre tot felul de probleme. Aici în zonă este foarte răspândită prelucrarea cărnii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
o spune textul de pe plăcuța de marmoră de jos, pe zidul de la intrare, în partea dreaptă. La ora 18.30 mergem la sf. Liturghie la o biserică aproapiată, sf. Orens, iar apoi avem ocazia să schimbăm câteva vorbe cu niște localnici. Printre altele, ne spun că și aici procesul de laicizare continuă și deși majoritatea sunt botezați, practicanți sunt foarte puțini. Biserica nu convinge, este îmbătrânită nu doar fizic, ci și spiritual. Nu mai prezintă interes. Aceeași realitate există și în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
al revistei "Wiener medizinische Wochenschrift", medic în armata turcă, evidenția, în corespondența înaintată amintitului periodic și publicată în numărul din 15 octombrie (st.n.), știrile primite privind starea sanitară a trupelor ruse din Principate. Deși mai bună decât cea a localnicilor aflați sub ocupație, în cele 17 lazarete rusești nou înființate, printre care și două spitale mai mari, unul la București și celălalt lângă Prut, se aflau totuși internați soldați suferind de holeră, friguri intermitente, diaree și dizenterie. Holera bântuia, dar
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Telega, Slatina, Pitești, Târgoviște și Ialomița. Conducerea tuturor spitalelor ostășești vremelnice rusești a fost încredințată generalului Cervinski, încartiruit în casele clucerului Costache Niculescu din mahalaua Popa Dîrvaș, Văpseaua de galben, în București. Pe lista afecțiunilor de care sufereau nu numai localnicii, dar și soldații ruși, chiar înainte de dezlănțuirea ostilităților, s-au situat pe primele locuri: frigurile intermitente, diareea, dizenteria și holera; de aceea întîlnim și medici, mai ales din rândurile celor de județ, care au îngrijit militari ruși în spitalele orășenești
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
luptele de pe linia Dunării, la Oltenița, Călărași, Giurgiu și Calafat. Holera a făcut victime la fiecare expediție militară și la București, dar într-un grad mai redus; dimpotrivă, febra tifoidă a făcut ravagii atât printre soldații ruși, cât și printre localnicii civili. La 29 octombrie/11 noiembrie se semnala că în rândul ostașilor, plecând din interiorul țării spre Călărași, Oltenița și Giurgiu, creștea în mod progresiv numărul bolnavilor de holeră, friguri intermitente și pneumonie, instalîndu-se lazarete și mici spitale la Slobozia
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]