6,058 matches
-
mai adânci mistere: Se poate ca bolta de sus să se spargă,/ Să cadă nimicul cu noaptea lui largă,/ Să văd cerul negru că lumile-și cerne/ Ca prăzi trecătoare a morții eterne...210 (s.a.). În structura solidă a poemei Luceafărului, cerul și marea vor fi entități similare: Un cer de stele dedesubt/ Deasupră-i cer de stele și vor deveni încet-încet sursele primare ale luminii iscate din lumină, care, izvorând îl înconjor/ Ca niște mări, de-a-notul211. Corespondența cer-pământ (apă) exprimă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
similare: Un cer de stele dedesubt/ Deasupră-i cer de stele și vor deveni încet-încet sursele primare ale luminii iscate din lumină, care, izvorând îl înconjor/ Ca niște mări, de-a-notul211. Corespondența cer-pământ (apă) exprimă o dualitate complementară obligatorie, ce-i revine Luceafărului ca un dat existențial în sine, întocmai precum soarele și luna, ele nu pot trăi separat, pentru că numai împreună dau viață universului. Luceafărul, deși călăuzește singurătăți, nu mai cade ca-n trecut/ În mări din tot înaltul,212 ci se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Singurătatea petrecută în visare pare a fi idealul eminescian de căutare a liniștii râvnite. În Luceafărul se simte mai pregnant decât în restul operei starea de vis a noii realități, căci fata de împărat, în povestea ei de dragoste cu luceafărul nopții, trebui de el în somn/ Aminte să-și aducă 258, provocând în felul acesta noua realitate a somniei. Visul lui Eminescu este un vis stăpânit cu luciditate: Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur,/ Când a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
iau pe urma lor? [...] Că m-aș duce l Tot m-aș duce,/ [...] Peste undele în spume,/ Peste mare, peste lume./ Și-aș vedea cum trec cu toate,/ Rânduri-rânduri arătate:/ Înnegrirea malurilor,/ Strălucirea valurilor,/ Stolul rândunelelor,/ Tremurarea stelelor 284. În Luceafărul 285, Hyperion este proiecția visului împlinit al zborului: Și s-arunca fulgerător,/ Se cufunda în mare. Metamorfozele lui Hyperion se petrec sub regimul visării: Căci o urma adânc în vis/ De suflet să se prindă/ Ea trebui de el în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
devin în poem un cutremur nervos și o concentrare de sine, căci hotărârea de-a cere Demiurgului nemurirea este o faptă de ordinul celor care transgresează însăși imuabila ordine a universului. De data aceasta, zborul lui Hyperion are măreție: Porni luceafărul. Creșteau/ În cer a lui aripe. Timpul se concentrează și el: Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe. Îl trag în urmă încă fire impalpabile ale sentimentului pământean: El zboară, gând purtat de dor,/ Pân piere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Față de aceste imagini dominante ale zborului-plutire, se găsesc, contrapunctic în poem, două imagini ale unui alt fel de zbor: Și s-arunca fulgerător; Părea un fulger ne-ntrerupt. Aceste două ipostaze ale zborului țin de dinamica diferită a motivației interioare a Luceafărului; de aici vine și forța năvalnică a zborului-combustie. Starea de vis a copilului care se imagina zburând se regăsește transpusă mai târziu în Sărmanul Dionis: Sărutarea ei îl umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, [...] îi încunjură
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Creangă; odată, m-a rugat să-l însoțesc într-o călătorie fără cuvinte prin vechile ulițe ale Țicăului întomnat. "Bătrâne a concluzionat la despărțire îți dai seama că s-ar fi putut să atingem pietre din caldarâmul aurit de trecerea Luceafărului?" Tot la Iași l-am ascultat ades improvizând, dar și recitând cu tărăgănarea ciudată din ultimii ani, " Starea de imn": "Eu sunt vorbirea acestei țări / Limba ei numită română"... * "O are Oficiul pentru acordarea ordinelor și medaliilor să fie atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic de la Blaj este de-a dreptul oripilat de licențiozitatea... "Luceafărului": "Călin (...) vede o fată durmind după un perete de "țesătură de păingin". Atâta nu-i destul poetului nostru, ci mai spune cum fetei îi e desprinsă haina, cum "i s-arată trupul alb în goliciunea-i, curăția ei de fată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
saltul spectaculos izbutit prin strădania mirifică a lui Eminescu (ziditor de limbă; îi dădea cărămizile la mână calfa Creangă)! Doar punând alături un text din primele gazete cu oricare filă eminesciană a aceluiași moment se poate desluși contribuția decisivă a "Luceafărului" (contemporan, câteva decenii, și cu Asachi, și cu Heliade) la constituirea limbii ce-o vorbim. Iată, de curiozitate, un text din 1849 despre "meteorologhie": "Barometrul, greomesor termometrul era "caldomesor", n.n. prin carele se măsoară gradul greutăței aerului, precum: di este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
peretele Uspeniei! O fi ctitorit Eminescu limba română și poezia română modernă, dar n-a contribuit cu nici o carboavă la ridicarea bisericii botoșănene. Până la urmă, s-a recurs la o soluție de compromis: fresca n-a fost rasă, dar chipul Luceafărului s-a acoperit c-o perdeluță. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar erminia hotărăște că nu poate urca în frescă decât imaginea întemeietorului respectivului lăcaș. Peste numai câțiva ani, într-un sat din Bărăgan, am avut surpriza să aflu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dispoziție un întreg raft de opuri semnate de Codreanu: "Eminescu, dialectica stilului" (1984), "Modelul ontologic eminescian" (1992), "Dubla sacrificare a lui Eminescu" (1997), "Controverse eminesciene" (2000), "Mihai Eminescu" (2004), "Eminescu martor al adevărului" (2004). Am ales mai întâi titluri dedicate Luceafărului, întrucât Th. Codreanu nu se sfiește să-și manifeste un adevărat cult pentru Eminescu (să fie, oare, momentul?) În Jurnal: Încep tot mai mult să-mi dau seama că, fără acest geniu, noi, românii, n-am avea nici o noimă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Nouri negri, zări albastre. Limba noastră-i graiul pânii, Când de vânt se mișcă vara; În rostirea ei, bătrânii Cu sudori sfințit-au țara. Limba noastră-i frunza verde, Sbuciumul din codrii veșnici, Nistrul lin, ce-n valuri pierde Ai luceferilor sfeșnici. Limba noastră-s vechi izvoade. Povestiri din alte vremuri; Și, citindu-le-nșirate Te-nfiori adânc și tremuri. Limba noastră-i limbă sfântă Limba vechilor cazanii Care-o plâng și care-o cântă, Pe la vatra lor țăranii. Limba noastră îi aleasă Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
am apropiat de fereastră. Un pumn de stele împrăștiate pe cer, parcă nemișcate, așteptau revărsatul zorilor, iar luna argintie cobora încet, după blocul din față... Plopii din fața ferestrei, lungiți spre cer, ca niște fumuri, ascuțite de argint, cu jocuri de luceferi galbeni prin frunzele aurite de toamnă.. la fiecare adiere, mai lăsau o salbă... Privind afară, în noapte spre cer, pe care acum îl vedeam, îl simțeam ca real, rămăsei pentru o clipă adâncit în gânduri.. Mintea complet trează, alerga de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nr. 139, județul Caraș-Severin. 3. Goglează Iordan, născut la 1 februarie 1951 în localitatea Mândrești, județul Vrancea, România, fiul lui Gheorghiță și Elisabeta, cu domiciliul actual în Germania, 51519 Odenthal-Blecher, Hauptstr. 76, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Focșani, str. Luceafăr nr. 3, bl. 3, județul Vrancea. 4. Derzsi Anamaria, născută la 28 martie 1966 în localitatea Sighișoara, județul Mureș, România, fiica lui Papp Zoltan și Evike, cu domiciliul actual în Germania, 53175 Bonn, Neckarstr. 2, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]
-
Pe avers se află portretul aurit al poetului Mihai Eminescu, tânăr. Marginal, separat de restul câmpului cu un cerc de stele, se află legendă circulară "1850 - 15 IANUARIE - 2000". ... (3) Pe revers se află legendă "150 DE ANI DE LA NAȘTEREA LUCEAFĂRULUI POEZIEI ROMÂNEȘTI". În partea inferioară se află, încrucișate, o ramură de laur și un toc din până de gașca. ... (4) Panglică este din rips albastru deschis, având pe centru tricolorul albastru, galben, roșu și două benzi albe. ... Articolul 4 Precizarea
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 194 din 9 decembrie 1999 (*republicată*) privind instituirea medaliei comemorative "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126282_a_127611]
-
9. [87] JIPLEA, NICOLAE, Cauzele greșelilor de ortografie și de pronunție ale elevilor, învLicTehn, 34, nr. 12, 1986, 18. [88] KEMENSKI, ION ȘTEFAN, Predarea vocabularului din perspectiva echivalentelor neologice de origine franceză, LMS, nr. 2, 1985, 37-39. [89] LANGA, VASILE, Luceafărul de Mihai Eminescu - comentariu literar - în: ProDid, 2, p. 122-126. [90] LĂZĂRESCU, GH., în sprijinul predării-învățării limbii și literaturii române, în „învățămîntul liceal și tehnic profesional”, an 34, nr. 1, ian. 1986, p. 22-24. [91] LEAHU, EMIL, Limba și literatura
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
Lucrșt Oradea - Ist = Lucrări științifice. Istorie. Ministerul învățămîntului, Institutul Pedagogic Oradea. Oradea. Lucrșt Oradea - PPM = Lucrări științifice. Pedagogie - Psihologie - Metodică. Ministerul învățămîntului, Institutul Pedagogic Oradea. Oradea. LT = Limbaj și tehnologie. Ed.: Dan Tufiș. București, EAR, 1996, [VIII] + 217 p. LZ = Luceafărul de ziuă. Uniunea Scriitorilor din RPR, Filiala regiunii Stalin, Orașul Stalin. MA = Mitropolia Ardealului. Sibiu. MCDDL = Metodologii contemporane în domeniul defectologiei și logopediei. București, TUB, 1987, 254 p. multigr. MDE = Mihai Dascăl Editor. București. MEÎ = Ministerul Educației și învățămîntului Meridian
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
a celor doi geniali creatori, probează gust artistic, finețe interpretativă, asumare simpatetică a discursului poetic, rigoare, informație, cultură perfect asimilată. Adesea raportările axiologice se fac pe bază de conexiuni reciproce, de la Eminescu la Arghezi și de la Arghezi la Eminescu. Creatorul Luceafărului „prevestește” nu o dată geniul 1 E. Lovinescu - Critice, vol. II, București, Editura Minerva, 1982, p. 25 30 arghezian; Arghezi topește în retortele misterioase ale poeziei experiențe de factură eminesciană. Într-atât de statornic și de puternic este interesul arătat de
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
în 1976, George Muntean a putut alcătui fără nici o dificultate specială un volum masiv intitulat Eminescu, Arghezi. În partea rezervată lui Eminescu sunt reluate cele patru studii apărute în volumul Clasicii noștri (Eminescu al vremii noastre, Eminescu, poet dificil, Legenda Luceafărului, O ediție Eminescuă, la care se adaugă, ca argumente întregitoare, următoarele studii critice și articole: Vocabular eminescian, „Floare albastră” și lirismul eminescian, Eminescu, lectură comentată, Eminescu despre Shakespeare, Eminescu și cititorii lui, La Ipotești, Documente de biografie intelectuală, Coincidențe și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ermetism consacrat”. Demonstrația criticului - cu citate din poezii arhicunoscute - este perfect convingătoare. Semnificative sunt de asemenea rândurile consacrate celebrului poem Luceafărul (Legenda Luceafăruluiă, care alături de nu mai puțin vestitele „legende” Miorița și Mănăstirea Curtea de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității. Luceafărul este creația fundamentală a unui mare poet cunoscut ce îmbogățește covârșitor spiritualitatea românească. Având un cadru anecdotic și izvoare comune, poemul este în chip esențial al lui Eminescu prin „complexitatea, semnificația și armonia care au dat existență și circulație acestei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
măsură, fixarea notelor estetice caracteristice pentru prozator, îndreptarea unor erori de informație sau de interpretare reprezintă contribuții eminente de istorie și critică literară, pe care clasicul Hogaș le binemerită. Despre Octavian Goga, Vladimir Streinu a scris două articole substanțiale în „Luceafărul” (Poetul, 2 aprilie 1966, Ciucea, 7 octombrie 1967Ă, incluse de George Muntean în volumul al IVlea al ediției Pagini de critică literară. În viziunea criticului, Goga este un „Whitman al conștiinței românești”: „El scrie să fie auzit nu de o
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
poetului: simplitatea savantă, farmecul inefabil, muzicalitatea, rigoarea formală, factura livrescă, influența baladiștilor germani (Mistrețul cu colți de argint este comparat, deși prudent, cu celebra baladă a lui Goethe Erl Konigă, asumarea experienței neoclasice, articularea exactă a versului, luminozitatea elină. În „Luceafărul” din 11 decembrie 1965, Vladimir Streinu scrie un cald articol evocator despre Nicolae Labiș: „El a licărit scurt între două nopți: anonimatul și moartea fizică. Abia a avut timp să-și compună o fizionomie de adolescent fascinat de maturitatea pe
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
melancolic, o întreagă orchestrație a gesturilor de o aleasă distincție dar și puțin academică, drapând nu știu ce avânturi patetice, la un mod prevenitor și aulic. Parcă-l văd urcând pe scările clădirii din Ana Ipătescu, până ajungea la mansarda gălăgioasă a „Luceafărului” (ediția Eugen Barbuă, făcând, cuminte ca un școlar, corecturile tipografice la rubrica „Distinguo”, iar apoi, abandonându-se, cu o vădită satisfacție, conciliabulelor cu prietenii mai tineri. Și trebuie spus că era un vorbitor fermecător, refuzându-se unor „truvaiuri” ieftine, păstrând
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
lui manuscrisul unui romană și condamnat în 1959 la șapte ani de detenție, eliberarea petrecânduse în 1962. După punerea în libertate e reangajat la Institutul lui Călinescu, fără obligații normate; noul naționalism îl consideră util și i se oferă în Luceafărul rubrica Distinguo; este profesor cu statut de invitat la Facultatea de Limba și Literatura Română; satisfacții în plus înaintea morții sunt directoratul Editurii Univers, promovarea în teatru și film a frumoasei sale fiice netalentate și apariția unui roman al soției
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Mișcarea literară”, „Gazeta”, „A.B.C.”, „Gândirea”, „Cugetul românesc”, „Contimporanul”, „Spre ziuă”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Preocupări literare”, „Săptămâna muncii intelectuale și artistice”, „Semnalul”, „Timpul”, „Vitrina literară”, „Viața românească”, „România literară”, „Dreptatea”, „Caiete critice”, „Contemporanul”, „Familia”, „Gazeta literară”, „Glasul patriei”, „Amfiteatru”, „Astra”, „Luceafărul”, „Limba română”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Secolul XX”, „Scânteia”, „Tomis”, „Tribuna”, „Viața studențească” ș.a., precum și la o serie de periodice străine. A susținut numeroase conferințe și comunicări la diverse întruniri cultural-artistice, la reuniuni și festivități științifice naționale și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]