KorAP: Find »[drukola/base=matrice & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...184 185 186 ...257 >

6,409 matches

Corola-website/Law/214623_a_215952

Alocarea riscurilor pe întreaga durată a contactului: Contractul de concesiune trebuie să conțină prevederi specifice referitoare la distribuirea riscurilor între cele două părți pe toată durata Concesiunii. Toate riscurile aferente Concesiunii trebuie definite și transferate conform prevederilor contractuale în urma definitivării Matricei de repartiție a riscurilor. - Identificarea bunurilor ce fac obiectul Contractului de concesiune: contractul trebuie să stabilească distincția dintre bunurile de retur și bunurile proprii, precum și regimul juridic al acestora. Bunurile de retur reprezintă acele bunuri publice transmise cu titlu gratuit

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
duratei de viață a unui proiect, riscurile relevante aferente proiectului trebuie identificate, evaluate și incluse în CCR. Procesul este cunoscut drept analiza riscurilor. Paragraful 3.2.4.1 Identificarea riscurilor Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea riscurilor. Aceasta poate fi reprezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
4.1 Identificarea riscurilor Cea mai frecvent utilizată metodologie de identificare a riscurilor este Matricea riscurilor. Aceasta poate fi reprezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr.

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
riscurilor. Aceasta poate fi reprezentată ca o enumerare a tuturor riscurilor posibile aferente proiectului în ceea ce privește cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
cheltuielile, veniturile și planificarea. Legislația română conține și prevederi privind Matricea riscurilor Mai jos, se explică în detaliu modul în care se poate dezvolta o Matrice a riscurilor. Cu toate acestea, Autoritatea contractantă poate folosi, drept cadru de referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
referință, și Matricea preliminară pentru alocarea riscurilor care este detaliată în Anexa nr. 1 la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie să fie elaborată conform caracteristicilor specifice fiecărui proiect. În general, o Matrice a riscurilor este împărțită pe categorii în funcție de tipul de riscuri, de ex. riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
la HG nr. 71/2007 , atașată ca Anexă la prezentul Ghid. Totuși, dat fiind faptul că fiecare proiect este diferit, aceasta poate fi utilizată ca referință. Matricea riscurilor trebuie să fie elaborată conform caracteristicilor specifice fiecărui proiect. În general, o Matrice a riscurilor este împărțită pe categorii în funcție de tipul de riscuri, de ex. riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr de riscuri interdependente, de exemplu întârzieri în construcții și depășiri de costuri, în care

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
riscuri de construcție, riscuri tehnologice, riscuri financiare. Fiecare categorie va conține, însă, un număr de riscuri interdependente, de exemplu întârzieri în construcții și depășiri de costuri, în care un astfel de risc are impact asupra altuia și viceversa. La elaborarea Matricei Riscurilor, se recomandă ca riscurile să fie grupate în categorii pe baza ordinii cronologice a evenimentelor din cadrul proiectului pentru a evita cuantificarea de două ori a aceluiași risc. Odată lista completată, ea trebuie revizuită și cele mai importante riscuri trebuie

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
evenimentelor din cadrul proiectului pentru a evita cuantificarea de două ori a aceluiași risc. Odată lista completată, ea trebuie revizuită și cele mai importante riscuri trebuie selectate, respectiv acelea care pot avea cel mai mare impact asupra proiectului. În practică, o Matrice a riscurilor poate conține de la 60 până la 120 de riscuri distincte. Anexa 1 conține o listă a riscurilor care pot fi utilizate ca referință pentru identificarea riscurilor pentru un proiect. Cu toate acestea, fiecare proiect poate avea riscuri specifice care

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
juridică și tehnică care au fost implicați în proiecte similare. În plus, este recomandabil să fie utilizate liste de verificare precum și experiența rezultată din proiecte de referință. Paragraful 3.2.4.2 Împărțirea riscurilor pe categorii și alocarea riscurilor În Matricea riscurilor, sunt alese în mod obișnuit următoarele categorii de riscuri: Riscuri de planificare și de proiectare Riscurile de proiectare sunt acele riscuri care ar putea apărea în cursul fazei de planificare și de proiectare a proiectului. De exemplu, poate exista

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
unui Contract de concesiune pentru proiectarea, construirea, operarea și întreținerea unei autostrăzi Proprietate Finanțare Etapa de planificare Etapa de proiectare Nivelul taxelor va trebui aprobat de către Autoritatea contractantă. Etapa de transfer │La sfârșitul perioadei de Concesiune, Secțiunea 3.3.1 Matricea riscurilor Concesiunii În cadrul CCR, au fost identificate (a se vedea Paragraful 3.2.4.1) și alocate riscurile proiectului. După cum s-a precizat mai sus, în cadrul unei Concesiuni, Concesionarul preia diferite responsabilități pentru realizarea și operarea proiectului. Multe dintre riscuri

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
gestioneze cel mai bine. Studiul de fundamentare a deciziei de concesionare cuprinde definirea și cuantificarea riscurilor aferente proiectului, în termeni economici și financiari, luând în considerare alternativele identificate de distribuție a riscurilor între părțile contractuale. Pentru a defini structura Concesiunii, Matricea riscurilor trebuie actualizată. Această acțiune se poate realiza în următoarele două etape: 1. Realocarea fiecărui risc Matricea riscurilor ar trebui, pentru fiecare risc, să identifice partea care îl va prelua: Autoritatea contractantă, Concesionarul sau ambele părți. În cadrul unei Concesiuni, alocarea

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
proiectului, în termeni economici și financiari, luând în considerare alternativele identificate de distribuție a riscurilor între părțile contractuale. Pentru a defini structura Concesiunii, Matricea riscurilor trebuie actualizată. Această acțiune se poate realiza în următoarele două etape: 1. Realocarea fiecărui risc Matricea riscurilor ar trebui, pentru fiecare risc, să identifice partea care îl va prelua: Autoritatea contractantă, Concesionarul sau ambele părți. În cadrul unei Concesiuni, alocarea riscurilor poate fi foarte diferită de cea dezvoltată pentru un proiect atribuit în mod tradițional prin achiziție

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
a deciziei de concesionare, nu este statică. Trebuie să se bazeze pe scopul și constrângerile Autorității contractante și trebuie să țină seama dacă alocarea riscurilor este acceptabilă pentru investitori și finanțatori. Pe parcursul derulării procedurilor de atribuire a Contractului de concesiune, Matricea riscurilor este adesea actualizată ca urmare a negocierilor/dialogului cu Ofertanții. Tabelul 6: Capitolul 3.4 Aspecte specifice Întrucât structura unei Concesiuni diferă în mod semnificativ de cea a unei achiziții publice tradiționale, pot exista aspecte specifice care nu sunt

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
urmare a negocierilor/dialogului cu Ofertanții. Tabelul 6: Capitolul 3.4 Aspecte specifice Întrucât structura unei Concesiuni diferă în mod semnificativ de cea a unei achiziții publice tradiționale, pot exista aspecte specifice care nu sunt acoperite de CCR și de Matricea riscurilor. Aceste aspecte pot fi, însă, relevante pentru Analiza economico-financiară (Value for Money). Secțiunea 3.4.1 Taxa pe valoarea adăugată (TVA) În general, costurile cuprinse în CCR nu includ TVA. Pe de altă parte, există anumite cazuri în care

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214623_a_215952]
Corola-website/Law/214904_a_216233

național intersectorial de prevenire și intervenție în cazul pandemiei de gripă - Planul-cadru intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1: Anexa nr. 1: Structura-cadru a planului de asigurare a continuității activității în cazul unei pandemii Anexa nr. 2: Matricea de resurse aparținând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătății, precum și cele aparținând structurilor sanitare ale autorităților publice locale Anexa nr. 3: Matricea de forțe și mijloace aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SVSU, care pot fi

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
Anexa nr. 1: Structura-cadru a planului de asigurare a continuității activității în cazul unei pandemii Anexa nr. 2: Matricea de resurse aparținând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătății, precum și cele aparținând structurilor sanitare ale autorităților publice locale Anexa nr. 3: Matricea de forțe și mijloace aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SVSU, care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 4: Matricea de forțe și mijloace aparținând structurilor componente ale Sistemului

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
structurilor sanitare ale autorităților publice locale Anexa nr. 3: Matricea de forțe și mijloace aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SVSU, care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 4: Matricea de forțe și mijloace aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, altele decât cele ale Ministerului Sănătății și Ministerului Administrației și Internelor, care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
și mijloace aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, altele decât cele ale Ministerului Sănătății și Ministerului Administrației și Internelor, care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 5: Matricea de resurse materiale aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, altele decât cele ale Ministerului Sănătății, care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa nr. 6: Date ce trebuie raportate

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
măsurilor să fie mai ușoară. Explicațiile trebuie să sublinieze că acest plan asigură reacțiile pentru unele scenarii care nu sunt obligatorii și care sunt în unele privințe exagerate, dar a căror apariție nu poate fi exclusă. Anexa 2 ------- la planul-cadru --------------- MATRICEA DE RESURSE aparținând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătății, precum și cele aparținând structurilor sanitare ale autorităților publice locale Anexa 3 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
exagerate, dar a căror apariție nu poate fi exclusă. Anexa 2 ------- la planul-cadru --------------- MATRICEA DE RESURSE aparținând structurilor subordonate/coordonate de Ministerul Sănătății, precum și cele aparținând structurilor sanitare ale autorităților publice locale Anexa 3 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SVSU care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa 4 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL/INSTITUȚIA ............ MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
la planul-cadru --------------- MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor componente ale Ministerului Administrației și Internelor și ale SVSU care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa 4 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL/INSTITUȚIA ............ MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și ale SVSU care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa 5 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL/INSTITUȚIA .............. MATRICEA DE RESURSE

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
MINISTERUL/INSTITUȚIA ............ MATRICEA DE FORȚE ȘI MIJLOACE aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și ale SVSU care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa 5 ------- la planul-cadru --------------- MINISTERUL/INSTITUȚIA .............. MATRICEA DE RESURSE MATERIALE aparținând structurilor componente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și ale SVSU care pot fi alocate în sprijinul acțiunilor operative de combatere a pandemiei Anexa 6 ------- la planul-cadru --------------- DATE ce trebuie raportate în cadrul componentei

PLANUL-CADRU din 22 iulie 2009 intersectorial gradual pentru combaterea efectelor pandemiei cu virusul A/H1N1. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214904_a_216233]
Corola-website/Law/214242_a_215571

după cum urmează: a. Aspecte generale (a se vedea Secțiunea 1.4.3). b. Fezabilitate tehnică (a se vedea Secțiunea 1.4.4). c. Fezabilitate economică și financiară (a se vedea Secțiunea 1.4.6 și Secțiunea 1.4.7). d. Matricea preliminară de repartiție a riscurilor (a se vedea Secțiunea 3.3.1) e. Aspecte de mediu (a se vedea Secțiunea 1.4.9). f. Aspecte sociale și aspecte instituționale (a se vedea Secțiunea 1.4.10 și Secțiunea 1.4

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214242_a_215571]
specificații tehnice de calitate 3.3 Starea tehnică a facilităților existente (dacă este relevantă) 3.4 Utilități disponibile și necesare 4. Fezabilitatea economică a Concesiunii 4.1 Costurile și veniturile previzionate pe durata ciclului de viață a proiectului 4.2 Matricea riscurilor pentru Costul comparativ de referință (CCR) 4.3 Cuantificarea financiară a riscurilor 4.4 Costul comparativ de referință (CCR) 4.5 Prezentarea structurii concesiunii și a Mecanismelor de plată 4.6 Matricea riscurilor pentru Concesiune 4.7 Analiza economico-financiară

GHID din 16 iulie 2009 (**actualizat**) pentru implementarea proiectelor de concesiune de lucrări publice şi servicii în România*) - Ediţia I, 2009. In: EUR-Lex (2009) [Corola-website/Law/214242_a_215571]