6,924 matches
-
ca o mătură, eliminând tot felul de deșeuri toxice odată cu fecalele. Odată ce fibrele sunt gătite, ele nu mai acționează ca o mătură: fibrele gătite își pierd textura și devin ca un mop ud, împingând deșeurile afară, dar lăsând și multă mizerie în urmă. Abordarea elixirului intern Taoiștii, desigur, iau ca atare abordarea elixirului extern, implicând dietă și ierburi, acesta fiind modul „normal” de viață. De aceea, dau mai multă atenției cultivării elixirelor interne mai subtile, dar mai puternice. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
de inspector. Respectă ierarhia masonică. — Asta spunem cu toții, se burzuluiește Gus. Bulangii ăștia nu-și fac nici cât Îi hău ziua cum vor, astai la fel de sigur ca căcatu de pe pantof. La sfârșitul programului arată de parc-ar fi mânjiți cu mizerie, ca două curve după tura de noapte, nu vă mint. La sfârșitul cursului remarc că Ray Lennox se distrează făcând mișto cu Gus. Puțoii ăștia par apropiați ca curu. Însă o să-i aranjez eu. Mă gândesc iarăși la afișele electorale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ieri ai fost absent nemotivat Bruce, mă ceartă Bladesey. Ai cunoscut doamne interesante? — Da, de fapt. Am cunoscut o gagică scoțiană Într-un bar. Era chiar drăguță. — Era, ăă... știi tu... o doamnă a nopții? Mă uit, extrem de iritat, la mizeria asta hidoasă care s-a insinuat cumva În viața mea. Nu. Nu era. Crezi că nu pot cunoaște decât prostituate? Asta crezi tu? — Nu... deloc... se bâlbâie el scuzându-se. Îmi Îndrept spatele pe scaun. Mai bine-l pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de dedesubt. Încap vreo cincizeci de discuri, zâmbește el. Puțoi chior. — Bine, zic eu, iar vocea Îmi sună sumbru ca la serviciu. Mergem Înăuntru, iar eu am lăsat din greșeală intenționat televizorul deschis. Micul nemernic se uită primprejur disprețuitor la mizerie, dar știe că-i mai bine să nu spună nimic. Trec la atac ca să previn orice Întrebare despre Carole și copilul. — Și cum stau lucrurile cu Bunty... Încercai să-mi zici aseară, dar eram mangă. Nu prea bine Bruce, Bladesey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de pulă. Să mor io dacă puțoiu nu vrea una! Păi, dacă treci pe lângă Brattisani’s, iau și eu un pește, se decide Ray. 00000mănâncă000mănâncă00000poți să-i — ’Nțeles. Ascusimți gustul Bruce? Poți să simți gustulân alimentele pentru cuptorul cu microjegului, mizeriei, negreala aia uleioasănd. Pizzele astea mici sunt numde combustibil fosil din gura ta pe cândmbalate În pachete de câte zete Îneci de parcă ai avea gura astupată cu un căluș — Mda, și scuipi? Încă Îi mai auzi În mintea ta vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
de reacționau diferit. Indulgenți față și lăsându-l pe idiotul buimăcit de el, enervați de tine. Acasă și la Deși uneori, când Îțică n-o să mai dorm deloc până când se face păstrai stăpânirea de sine, păreai să ajungi jegul și mizeria și jocurile. să fii tratat și tu cam ca Stevie. Dar tu și cu el erați de nedespărțit. Tatăl tău Îl iubea pe Stevie și nu-i plăcea ca el să se joace cu tine. Credea că Stevie ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
În Australia am fost cel mai bun... familia mea nu vorbește cu mine... din cauza grevei... sunt o familie de mineri... Newtongrange.... Monktonhall... nu vorbesc cu mine. Nu ne lasă să intrăm n casă. Tatăl meu. Din cauza fratelui meu. Din cauza cărbunelui, mizeriei, jegului. Întuneric. Pe toate le urăsc. Nu ne lasă să intrăm n casă. Propria noastră casă de rahat. Am Încercat. Chiar am Încercat ca curu... numi făceam decât jobu... polițai eee. Doar din cauza grevei. Se răsucește spre mine, cu dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
răspundem. Mi-au luat acum slujba după care tânjeam, cea care era de drept a noastră, dar sentimentul că am suferit o pierdere e, Într-un mod ciudat, insignifiant. Toal se uită-n jurul lui prin casă cu dezgust. E mizerie: cutii de aluminiu cu mâncare la pachet, pungi de cartofii prăjiți, cutii de bere (mov? da, până la urmă au ajuns și la noi!), farfurii cu resturi putrezite de mâncare, chiar și o grămadă de vomă uscată Într-un colț. — Ascultă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
și, chiar dacă se poate bucura de pomana pe care sîntem dispuși să i-o aruncăm expeditiv În mîna Întinsă, nu se poate spune că starea lui ne Îngrijorează În asemenea măsură Încît să ne gîndim la a-l scoate din mizerie. Nici nu-i vom oferi adăpost, nici nu-l vom primi la masa noastră. Ne e rușine să-l vedem, ne e rușine că situația noastră-i mai bună, dar la fel de rușine ne-ar fi și să ne Însoțim cu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Într-o pălărie, ci sînt dominante trăirile și gîndurile legate de intenții de ameliorare pe termen lung și sînt preferate donațiile către proiecte și instituții caritabile care să ofere soluții realmente serioase, mai sistematice și de durată celor aflați În mizerie. Compasiunea noastră nu merge pînă acolo Încît să ne asumăm cu adevărat ameliorarea condiției celor loviți de soartă. Iar cu mentalitatea de astăzi, ne vine greu să Înțelegem că În alte vremuri cerșetoria nu era deloc nedemnă. Așa cum nu era
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
infinită și n-ai de apărat numai opera sau persoana, ci și apocalipsa lor. Nu dai ca să scapi: cinstea noțiunii se păstrează la inventar. Datoria cere originalitate, nivel, vigoare, acurateță și exemplară onestitate, satisfăcând ceva mai mult decât necazul sau mizeria morală a unui autor. Polemica de rând rămâne când i-a trecut ziua sau i s-a terminat săptămâna, o vociferare fără caz și o insultă fără conținut: o ploaie de semne de exclamație"80. Vorbim de o secvență cu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
și n-ai de apărat numai opera s-au persoana, ci și apocalipsa lor. Nu dai ca să scapi: cinstea noțiunii se păstrează la inventar. Datoria cere originalitate, nivel, vigoare, acuratețe și exemplară onestitate, satisfăcând ceva mai mult decât necazul sau mizeria morală a unui autor. Polemica de rând rămâne când i-a trecut ziua sau i s-a terminat săptămâna, o vociferare fără caz și o insultă fără conținut: o ploaie de semne de exclamație"230. Autorul Spinilor de hârtie nu
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
surse de informații 160 pentru a constata că lumea se schimbă, iar îmbogățirea ei este însoțită de sărăcire (FAO numește "foame extremă" faptul că milioane de oameni consumă zilnic mai puțin de 300 calorii, că circa două miliarde trăiesc în "mizerie", nu au loc de muncă, nu au venit fix, adăpost, apă potabilă, medicamente, acces la educație...). Globalizarea ar trebui înțeleasă ca o poartă deschisă săracilor și bogaților spre piața mondială, ca toți să se poată înscrie cu șanse în "cursa
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fi urmărite problemele celor din cartierele cu blocuri vechi, în "cvartale" muncitorești cu blocuri degradate, cu fațade afumate, apartamente devastate, fără ferestre, fără uși, blocuri înnegrite de fum și mucegai, cu "burlane" pentru a face foc în sobe, cu o mizerie de nedescris în jur, în "cartierele" ilegal improvizate pe marginea unor pâraie, în apropierea unor gropi de gunoi... Statul a luat măsuri de subvenționare a chiriilor, de acoperire a cheltuielilor cu încălzirea locuinței pe perioada iernii etc., dar rămân de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
au fost deconcentrate competențe, fonduri "focusate" pe "publicuri în pericol de excludere". S-a subliniat importanța participării locuitorilor și dezvoltarea unei noi cetățenii, obiectivul global fiind acela de ameliorare a "cadrului de viață urban" care să pună capăt urâțeniei urbane, mizeriei clădirilor și periferiilor... Politicile orașului După 1990, politicile orașului au fost marcate de reevaluarea Statului Providență și de accentul pe drepturile omului 250. A început să se vorbească mai mult de dezvoltarea socială urbană, de teritorializarea acțiunilor, de contractualizare, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
domnească în el? Vrem un oraș închis, ori unul plural, intercultural? Scriem planuri, vorbim de "reînnoire urbană", de "orașe reînnoite" etc., dar nu luăm seama la calitatea reală a vieții oamenilor care le locuiesc, la efectele pe care le au mizeria insuportabilă, violența fără perspectivă, mediatizările crimelor și furturilor, discursurile demagogice, promisiunile fără acoperire... La finalul Forumului Mondial al Orașelor (Paris, 2006) se spunea că este necesară o politică economică, socială, culturală care să satisfacă exigențele de demnitate ale tuturor locuitorilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
pe cei sensibili în special femeile și poeții (febra care însoțea boala fiind expresia focului ce le ardea în suflet ...). De fapt, statisticile arătau încă de pe atunci că tuberculoza lovea mai ales ... săracii, proletarii mahalalelor, fiind boala sărăciei și a mizeriei, a lipsei de igienă, boala ce reflecta degradarea și imoralitatea... Tuberculoza nu era însă ca marile epidemii ale trecutului. Bolnavii erau diferiți, în funcție de ... condițiile socio-economice și de stilul de viață: bogații puteau merge să se trateze în țări însorite, în
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
IX-X, în PSB, vol. 7, p. 114-115) „Poate fi ore vreo pierdere mai grea și vreo nenorocire mai mare decât aceea ca în contemplarea frumuseții și a ordinii din lume să nu poți recunoaște pe Creatorul ei? Ar exista vreo mizerie mai adâncă decât să fii orb sufletește și să nu vezi pe Creatorul și Părintele oricărei ființe cugetătoare?” (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XXXVIII, în PSB, vol. 9, p. 535) „Dacă nu este cineva care să
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
a filosofiei anglo-saxone care refuză sistemismul specific filosofiei continentale (cea germană, prin excelență) -, Karl Popper creează un sistem de idei, astfel încât se poate susține că epistemologia din Logica cercetării se constituie într-un fundament pentru teoria sa socio-politică, dezvoltată în Mizeria istoricismului și Societatea deschisă și dușmanii ei. Nu am putea avea o perspectivă comprehensivă asupra criticii popperiene la adresa utopiilor istoriciste dacă am eluda datele sale fundamentale, anume cele epistemologice, prin care filosoful își argumentează concepția de mai târziu. Ceea ce face
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
realității sociale, ceea ce scoate în evidență, încă o dată, rolul său epistemologic. 3.2.2. Ideologia și ordinea democratică În subdomeniul teoriei politice a cărui preocupare centrală este democrația, și anume teoria democratică, există voci de o rezonanță deosebită care subliniază "mizeria ideologiei"424. Identificând ideologia, la modul fundamental, cu marxismul, teoreticieni ai democrației precum Giovanni Sartori contrapun prezenței acesteia în politică "mentalitatea pragmatică", iar prezenței sale în sfera cunoașterii "adevărul" sau "știința". O asemenea poziționare față de problematica ideologiei deține în subsidiar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Press, 1998. PETTIT, Philip, "Consecințialismul", în Peter Singer, Tratat de etică, Editura Polirom, Iași, 2006. POPPER, Karl, Logica cercetării, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981. POPPER, Karl, Societatea deschisă și dușmanii ei, volumul II, Editura Humanitas, București, 1993. POPPER, Karl, Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996. POPPER, Karl, În căutarea unei lumi mai bune, Editura Humanitas, București, 1998. POPPER, Karl, Mitul contextului. În apărarea științei și a raționalității, Editura Trei, 1998. POPESCU, Marius, "Postmodernitatea și epistemologia", în Symposion, revistă de științe
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
p. 186. 247 O astfel de poziție susține, bunăoară, Charles Turner, în op. cit., poziție ale cărei idei le punem în discuție în cele ce urmează. 248 Idem, p. 34. 249 Astfel de aprecieri pot fi regăsite atât la Karl Popper (Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996), cât și la Paul Ricoeur (Lectures on Ideology and Utopia, Columbia University Press, New York, 1986). 250 Charles Turner, op. cit., p. 30. 251 Sorin Antohi, op. cit., p. 46. 252 Karl Mannheim, "The democratization of culture", în
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
logic al schimbării inevitabile, pe parcurs, a concepției privind cetatea radioasă (de unde rezultă multă suferință inutilă și o traiectorie istorică mult mai sinuoasă decât apărea în start)" (op. cit., p. 53). 264 Paul Ricoeur, op. cit., pp. 284-285. 265 Cf. Karl Popper, Mizeria istoricismului, Editura All, București, 1996. Autorul realizează, de la bun început, distincția dintre școlile metodologice pronaturaliste ("care susțin aplicarea metodelor fizicii în științele sociale") și cele antinaturaliste ("care se opun utilizării acestor metode"). 266 Distincția dintre societatea închisă și societatea deschisă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Karl R. Popper, individualismul metodologic este "doctrina ce susține că trebuie să înțelegem toate fenomenele colective ca parte a acțiunilor, interacțiunilor, scopurilor, speranțelor și gândurilor tuturor oamenilor în mod individual și ca parte a tradițiilor create și păstrate de indivizi" (Mizeria istoricismului, Editura ALL, București, 1996, pp. 16-22). În teoria socială și politică, o astfel de perspectivă "susține că un sistem social nu este mai mult decât un ansamblu de indivizi. Pe scurt, întregul este suma părților sale și nimic mai
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
sub denumirea de principii de administrare fiscală. La rândul său, Adolph Wagner, refuzând să acorde credit concepției liberale care considera statul doar „producător și protector legal”, avea să afirme: „armonia legilor naturale este contrară faptelor și conduce la crizele și mizeria lucrătorilor. Statul trebuie să intervină, iar finanțele publice nu sunt decât un mijloc tehnic pentru realizarea scopurilor organice ale statului”41. În viziunea lui Wagner, statul devine garantul libertății personale și a proprietății, a dreptului de succesiune și a celui
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]