4,801 matches
-
o asemenea mutație va putea afecta fie activitatea enzimatică, deci desfășurarea unor anumite căi metabolice cu consecințele ce decurg din ele, fie direct structurile. Experiențe pe Drosophila, de pildă, au arătat că mutațiile genice pot afecta cele mai diferite caractere morfologice (dimensiuni, culori, chetotaxia, forma organelor etc), fiziologice, de dezvoltare, de rezistență la diferiți factori etc. Mutațiile genice reprezintă cea mai importantă sursă de noi caractere. Efectul lor genetic constă, de fapt, în adăugarea de noi alele (noi expresii) ale unui
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
pildă, la Silene ciliata (2n=24) se cunosc forme tetraploide (2n = 48), octo-ploide (2n=96), 16-ploide (2n=192) care nu diferă de specia diploidă; la fel la cruciferul Cardamine pratensis. La Phleum pratense alpinum forma tetraploidă (2n=28) nu diferă morfologic de diploid (2n=14) și adesea este mai puțin viguroasă. Campanula rotundijolia — forma diploidă (2n = 34) este arctică, pe când forma tetraploidă (2n=48) este subarctică și central europeană. La plante adesea se produce poliploidia somatică-constând în multiplicarea garniturii cromozomice din
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
duce la transmiterea ereditară a dimensiunilor reduse (caracter fenotipic). Aceasta arată că aparatul nuclear este normal. Mutația respectivă este legată de mitocrondrii unde sunt localizați fermenții respectivi. Studiul acestor organite la mutanta „petite" nu a scos la iveală vreo deosebire morfologică față de drojdia normală. Deoarece se știe că o parte din fermenții mitocondriali sunt controlați de sistemul genetic nuclear, se poate conchide că aparatul fermentativ al mitocondriilor este supus atât controlului genelor din cromozomi cât și al unor gene extracromozomiale. Nu
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
latine, numite și „vulgare”, au intrat în Antichitatea târzie și în Evul mediu timpuriu în contact cu slava și greaca, de unde au intrat un anumit număr - relativ redus - de cuvinte, mai ales pe filieră ecleziastică. Cu toate acestea, sintactic si morfologic, protoromâna era esențial latina care s-a vorbit o perioadă de timp îndelungată pe teritoriul Imperiului Bizantin. După încheierea cuceririi romane a circa 60-65% din teritoriul total al Daciei, în 106, și până la retragerea trupelor imperiale romane la sud de
Limba protoromână () [Corola-website/Science/305812_a_307141]
-
frecvent întâlnite, dar nu într-atât de rare încât sa fie ignorate: disgeneziile gonadale (cu una din gonade rămasă nedezvoltată, în stadiu de „mugur”), intersexualizările prin tumori secretante de hormoni de la nivelul creierului, ficatului etc., transsexualismul, unde nu există anomalii morfologice la nivelul corpului, dar există nevoia imperioasă la nivel comportamental de a aparține celuilalt sex, parțial explicată printr-o impregnare precoce cu hormoni tipici acestuia, la nivelul sistemului nervos central. Este important de știut că intersexualitatea nu are nicio legătură
Intersexualitate () [Corola-website/Science/305935_a_307264]
-
Boala (sinonime latină: "morbus", greacă: νόσος, "nosos") este o stare particulară a organismului condiționată de acțiunea nocivă a diverși factori determinanți din mediu și, caracterizată printr-un complex de modificări morfologice și funcționale - locale și generale, cu caracter reactiv și lezional, ce tulbură regalarea și activitatea la diferite niveluri funcționale. Prin acestea se realizează limitarea capacităților de adaptare, respectiv reducerea capacității de muncă, printr-un proces ce afectează organismul în ansamblul
Boală () [Corola-website/Science/305450_a_306779]
-
În gramatică, acordul este manifestarea relației sintactice dintre două (sau mai multe) cuvinte prin modificări morfologice ale unuia din cuvintele implicate. Cuvîntul care își impune caracteristicile gramaticale — adesea un substantiv sau un pronume — se numește "donorul" sau "sursa" acordului, iar cel care își schimbă forma în urma acordului este "receptorul" sau "ținta". În general donorul este cuvîntul
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
o anumită sintaxă, atunci apare în toate construcțiile de același fel. De exemplu în limba română adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care îl determină, dar adverbul nu se acordă în nici un fel cu verbul determinat. Totuși, uneori manifestarea morfologică a acordului poate fi aparent absentă, în cazul cuvintelor a căror paradigmă de flexionare unele forme se repetă. De exemplu, în construcțiile "brad verde" și "iarbă verde" adjectivul are aceeași formă, deși substantivele determinate au genuri diferite. Aceasta nu înseamnă
Acord (gramatică) () [Corola-website/Science/313056_a_314385]
-
La începutul secolului al XX-lea, metoda experimentală în biologie a căpătat o puternică amploare. Descoperiri ca mecanismul eredității și cel al metabolismului au reliefat clar importanța experimentului, în defavoarea metodelor de studiu ale științelor naturii, care puneau accentul pe analiza morfologică și filogenetică. Ecologia a apărut ca o combinație între biogeografie și studiul ciclului biogeochimic al materiei. Necesitatea creșterii acurateței cunoașterii biologice a mutat centrele de efectuare a experimentelor și analizelor din laboratoare în mijlocul naturii. Institute, precum "Carnegie Station for Experimental
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
depresiunii subcarpatice de contact sau este o întrerupere completă a lanțului depresiunilor de sub poala sudică a Carpaților Meridionali, cu repercusiuni asupra posibilității de fixare a limitei. Trecerea nu se face printr-un uluc depresionar unitar care să urmărească fidel contactul morfologic și structural dintre aria carpatică și cea a Depresiunii Getice. Aici apar mici depresiuni de contact la ieșirea văilor din munte, alternând cu sectoare în care dealurile subcarpatice se sudează direct de cea mai joasă treaptă montana, nivel de 800
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
care dealurile subcarpatice se sudează direct de cea mai joasă treaptă montana, nivel de 800 - 1000 m. Această situație poate fi urmărită constant intre Bistrița Vâlcii și Valea Olăneștilor, constituind o trăsătură specifică contactului regiunii subcarpatice cu Munții Căpățânii. Limita morfologică corespunde parțial unei limite geologice. La est de Bistrița Vâlcii sedimentarul Depresiunii Getice înaintează mult spre nord, intrând în alcătuirea treptei inferioare a munților, iar contactul se menține în general în lungul fâșiei de formațiuni eocene diferențiate litologic și se
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
de la o unitate la cealaltă făcându-se treptat, fără diferențieri evidente. În general, de-a lungul fâșiei de trecere dintre cele două unități, formațiunile sedimentare au dispunere monoclinală, fără a fi afectate de accidente tectonice importante care să determine schimbări morfologice și apariția unor denivelări. Între Topolog și Olt, contactul dintre dealurile subcarpatice cutate și formațiunile piemontane se înscrie în lungul Văii Sâmnicului și al afluentului său de pe stânga, Valea Gibei. Astfel depresiunea de contact între Topolog și Olt se concretizează
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
hidrotehnice lunca și terasele inferioare sunt acoperite de lacurile de acumulare. Indiferent de dimensiunile și de stadiul de evoluție, depresiunile sunt acelea care prin rolul jucat definesc particularitățile geografice- fizice, economice- umane, al întregului ținut deluros subcarpatic. În funcție de trăsăturile lor morfologice locale s-a desfășurat modelarea tuturor dealurilor din jur și în cuprinsul lor s-au păstrat urmele schimbărilor petrecute în decursul evoluției reliefului acestei regiuni. Teritoriul se desfășoară în zona climatului temperat continental, iar prin poziția geografică într-un climat
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
globală a regiunii este apreciată între 110 și 122 kcal/cm2, iar durata de strălucire a Soarelui este de 2100 - 2200 ore în această regiune subcarpatica ( 2047 de ore la Râmnicu Vâlcea). Între aceste valori radiația globală variază în raport cu particularitățile morfologice, gradul de înclinare a versanților și de fragmentare a reliefului. La acestea se adaugă modificările produse local de activitățile antropice generate de noxe ( cum este Platforma industrială Râmnicu Vâlcea), care reduc vizibilitatea și determină apariția cețurilor de radiație și a
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
drept consecință sedentarizarea. Nu au fost atestate însă irigațiile. La recoltare, smulgeau su adunau snopii, fie cu ajutorul secerilor primitive. Procesul de domesticire a fost lent și complex (aprox. 6500 i.en.-Carcea Gura Baciului). Animalele supuse procesului au suferit modificări morfologice, comportamentale, speciile fiind riguros selectate. Primul animal domesticit ar fi fost câinele, probabil chiar din mezolitic, acum 10 000 de ani în Europa. Evident, strămoșii câinilor erau sălbatici, aceștia fiind lupii. A urmat oaia, prin 9000 i.en., al cărui
Preistoria pe teritoriul României () [Corola-website/Science/314605_a_315934]
-
în dezvoltarea ei, morfologia regiunii subcarpatice din cadrul comunei Vărbilău, poartă amprenta îndeosebi a agentului fluviatil a cărei forme rezultate au servit drept câmp de desfășurare a altor procese. Dezvoltarea ritmică a reliefului a avut drept consecință apariția a trei trepte morfologice principale: suprafețe de eroziune, terasele și luncile actuale. La acestea se adaugă morfologia minoră rezultată din acțiunea proceselor de pantă care în anumite condiții fizico-geografice se desfășoară cu o intesitate deosebită, ajungând în unele sectoare să fie procesul predominant. Din
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
1440 m Cea mai mare parte a comunei este acoperită cu vegetație forestieră (43,8%) și pajiști secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
este situat în grupa Bucegi a Carpaților Meridionali, el separând Masivele Bucegi și Leaota de Munții Piatra Craiului și Munții Iezer-Păpușa. La origine este un culoar tectonic în care eroziunea diferențială s-a grefat puternic scoțând la iveală multe particularități morfologice. Culoarul este împărțit în trei sectoare: cel nordic situat între Bran și culmile din centru, sectorul central numit și sectorul gâlmelor calcaroase și sectorul sudic situat la sud de sectorul gâlmelor. Relieful carstic este bine definit prin prezența peșterilor, avenelor
Culoarul Rucăr-Bran () [Corola-website/Science/313580_a_314909]
-
margini netede, regulate se localizează la baza diverticulului, în zona de contact a mucoasei heterotopice (gastrice sau duodenale) cu mucoasa de tip intestinal. Diagnosticul este dificil, o colonoscopie executată corect putând fi relevantă. Uneori o masă tumorală periombilicală sau anomalii morfologice la nivelul ombilicului sugerează existența diverticulului Meckel. Ulcerul diverticular se poate complica cu hemoragii grave ce pot duce la șoc hemoragic, perforații. Extirpare chirurgicală (diverticulectomie sau enterectomie segmentară). Diverticulita este un proces inflamator cu caracter acut sau subacut, asemănător clinic
Diverticul Meckel () [Corola-website/Science/313754_a_315083]
-
regimurile de așchiere și timpii de prelucrare. Se elaborează programele de comandă numerică a mașinilor-unelte. Se întocmește documentația tehnologică de lansare și urmărire a execuției piesei. "Proiectarea proceselor tehnologice de grup" urmărește să valorifice avantajele proiectării și prelucrării pieselor similare morfologic și ca procedee de prelucrare. Termenul "tehnologie de grup" () a fost utilizat pentru prima dată în anul 1959. Pentru elaborarea tehnologiei de grup este necesară clasificarea și codificarea pieselor în "familii de piese" similare și înregistrarea lor în cataloage. Pentru
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
are picioare mai lungi. Lungimea corpului alcătuiește 90-135 cm, iar înălțimea — 40-65 cm și cântărește între 8 și 18 kg. Dimensiunile relative ale urechilor și picioarelor servalului sunt cele mai mari printre feline, în schimb capul este mic. După particularitățile morfologice, cele mai apropiate rude ale servalului sunt râsul și caracalul, cu toate că după colorit poate fi confundat cu ghepardul. Gâtul, burta și botul sunt albe. Urechile sunt negre în exterior, cu pete galbene sau albe. Coloritul servalului variază în funcție de zona geografică
Serval () [Corola-website/Science/314379_a_315708]
-
Dumbrăveanca ("Coracias garrulus") este o pasăre migratoare din familia "Coraciidae" care are doi reprezentați mai importanți „C. g. garrulus” și „C. g. semenowi”. După aspectul morfologic pasărea nu se poate confunda cu alte specii de păsări de talie mijlocie (31 cm). Capul partea superioară a aripilor ca și piepteul și abdomenul este acoperit de un penaj de culoare verde turcesc. Spatele sau partea dorsală a păsării
Dumbrăveancă () [Corola-website/Science/314452_a_315781]
-
depune 100-300 ouă. Ouăle sunt înconjurate de o masă spumoasă, care mai apoi devine consistentă formând o capsulă chitinoasă - ooteca. Larvele eclozează din ootecă în primăvara următoare și se deosebesc de adulți atât prin dimensiuni, cât și prin unele particularități morfologice. După patru năpârliri larva se transformă în insectă adultă. Atât adulții, cât și larvele sunt prădători specializați, consumând doar anumite specii de insecte. Speciei îi este caracteristic canibalismul (în majoritatea cazurilor, după fecundare, femela devorează masculul). Este răspândita în Europa
Mantis religiosa () [Corola-website/Science/313418_a_314747]
-
Egretele sunt păsări ce aparțin de familia „Ardeidae”, ordinul „Ciconiiformes”. Din această familie fac parte 62 de specii, caractere comune din punct de vedere al aspectului morfologic fiind gâtul și picioarele lungi, și ciocul lung și ascuțit. Arealul de răspândire al egretelor sunt în general ținuturile din apropierea apelor dulci. Egretele fac parte din familia stârcilor, având aspectul exterior asemănător, caracterizat prin gât, picioare și cioc lung. Gâtul
Egretă () [Corola-website/Science/314479_a_315808]
-
sare, înconjurat de gresii și șisturi argiloase. Prin dizolvarea sării de către apa infiltrată prin brecii au apărut goluri carstice, ceea ce în ultimă instanță a dus la prăbușirea stratului acoperitor. La nivelul arealului de la Meledic relieful este extrem de variat (petrografic, geologic, morfologic). Peștera „6S Meledic” aflată în partea nordică a platoului Meledic și Peștera cu 3 intrări sunt cele mai mari. "6S" se găsește cu intrarea în fundul unei doline, ce face parte dintr-o uvală în care au fost identificate alte 4
Platoul Meledic () [Corola-website/Science/320406_a_321735]