5,204 matches
-
luptători ieșiți din rândurile țărănimii, și Întrupând rezerva revoluționară a clasei muncitoare. Toate acestea sunt calități remarcabile. Datorită lor, cartea Oameni sub patrafir aduce o contribuție serioasă la cunoașterea și condamnarea dușmanilor poporului și Întărește conștiința de clasă a țărănimii muncitoare”. PROZA ACTUALITĂȚII Vânarea elementelor naturaliste se va domoli Începând cu partea a doua a anului. Se pun acum În discuție două romane inspirate din actualitate, publicate În serial În prima parte a anului În Viața românească, unul despre problemele industriei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ceva din materialul de viață cu care romancierul a luat contact a pătruns În literatură. Și aici stă principalul lui merit. (Ă). În Oțel și pâine faptele și oamenii sunt privite mai adânc; la baza interpretării realității stă concepția clasei muncitoare. Aceasta lărgește viziunea artistului și o limpezește structural. Ion Călugării reușește să situeze istoric păturile sociale de care s-a ocupat și altădată, iar aceasta constituie un alt succes al artei sale. (Ă). Romancierul se desprinde În bună măsură de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Călugăru. Nu se poate spune ca autorul nu Înfățișează acțiunea comuniștilor, că nu concepe pe noul director - ca activist de partid - ca omul care trebuie să-l strivească pe Zmeu cu hotărârea și calmul date de Încrederea În forțele clasei muncitoare. (Ă). Dar toate acestea sunt relatate mai mult din afară, vlăguite parcă de pulsația vieții. Și În centrul lipsurilor stau tocmai rămășițele mic burgheze, această șovăială care-l Împiedică pe autor să trăiască - zbuciumul din sufletul lui Pavel Ilie (Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cu prilejul numirii sale ca ministru al Industriei și Comerțului: «Preiau Ministerul Economiei Naționale Într-o situație atât de grea, cum poate n-a mai existat În trecut». (Ă). Începutul romanului oglindește sugestiv tocmai acest moment al pătrunderii reprezentanților clasei muncitoare În viața și mecanismul economic al țării, În primul rând În sectorul industriei de stat, și În special În siderurgie și mine. (Ă). Începutul trebuia făcut cu o Întreagă industrie care tânjea și pe care capitaliștii din conducerea ministerului o
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
primul rând, romanul e lipsit de o coloană vertebrală, care să-i dea unitate și echilibru. Ținta romanului a fost aceea de a arăta creșterea uzinei și a oamenilor ei, ca o consecință a luptei și a succeselor regimului clasei muncitoare din țara noastră, iar pe plan local, ca o consecință a Întăririi muncii de partid din uzină și a gospodăririi chibzuite, bolșevice, a uzinei. (Ă). Romanul n-are, așadar, un miez epic distinct, În care să se cuprindă problemele esențiale
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
falsitatea teoriei burgheze a necesității unei Îndelungi gestații pentru realizarea operei de artă, a «perspectivei» căpătată prin trecerea deceniilor, pentru a putea «zugrăvi» cu meșteșug evenimentele istoriei. Scriitorii noștri care și-au Închinat activitatea În Întregime cauzei mărețe a clasei muncitoare - urmând exemplul luminos al scriitorilor sovietici, au lichidat această presuspusă piedică a timpului, au făcut din timp un aliat al lor și nu un potrivnic Întârziind la infinit realizarea mesajului artistic. Eusebiu Camilar dovedește cu Temelia că scriitorul militant poate
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de seamă a Temeliei este oglindirea artistică a trăsăturilor morale ale acestui țăran renăscut În condițiile socialismului. Tendința justă a cărții lui Eusebiu Camilar este prezentarea legăturii indisolubile care există Între construcția socialistă a agriculturii și transformarea morală a țărănimii muncitoare. (Ă). Camilar redă În mod just această dramă morală deosebit de puternică pe care o generează ideea despărțirii de pământul avut din străbuni, a despărțirii, de fapt, de vechea cale trudnică dar bătătorită din strămoși a vieții izolate și chinuite pe
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin eroii săi cei mai buni și printr-o serie de fapte care traduc În concret această capacitate. Dar cu aceasta autorul nu a atins esențialul adevărului vieții. Mai mult decât atât prin neadâncirea adevărului vieții pe baza Învățăturii clasei muncitoare (Ă) izvoresc marile lipsuri ale romanului. (Ă). Neadâncind Îndeajuns adevărul vieții, Eusebiu Camilar a lipsit romanul său de o figură centrală care există În viața concretă a oricărei gospodării agricole colective (Ă). Această figură este organizatorul de partid trimis de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ar fi trebuit să realizeze Camilar? Să redea În mod concret activitatea organizației de partid, să redea În mod concret activitatea lui Ion Butnaru ca secretar al organizației, să dovedească În mod concret și convingător că forța conducătoare a țărănimii muncitoare pe drumul socialismului, al vieții fericite este partidul. Este vizibil faptul că Eusebiu Camilar nu a Înțeles În ce constă măreția Pământului desțelenit a lui Șolohov, În ce constă Înalta sa valoare artistică. (Ă). În centrul romanului lui Șolohov se
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să ofere o rezolvare Întrucâtva idilică, neverosimilă a luptei de clasă. (Ă). Dar și hiperbolizarea neveridică a șovăielilor sărăcimii satului și rapida convingere a mijlocașilor poate să ofere cititorului o imagine răsturnată a Însemnătății politice a păturilor cuprinse În țărănimea muncitoare, poate sugera că țărănimea mijlocașă este forța principală politică pe care se sprijină clasa muncitoare la sate, nu cea săracă”. Vera CĂLIN 43: „Întrerupându-și Negura, trilogia războiului, pentru a scrie un roman al realității imediate, al realității revoluționare, Camilar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
neveridică a șovăielilor sărăcimii satului și rapida convingere a mijlocașilor poate să ofere cititorului o imagine răsturnată a Însemnătății politice a păturilor cuprinse În țărănimea muncitoare, poate sugera că țărănimea mijlocașă este forța principală politică pe care se sprijină clasa muncitoare la sate, nu cea săracă”. Vera CĂLIN 43: „Întrerupându-și Negura, trilogia războiului, pentru a scrie un roman al realității imediate, al realității revoluționare, Camilar ne arată În Temelia și realizarea visului: Începutul vieții noi În gospodăria colectivă. Într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ni-l Înfățișează romancierul trăiește Înfrigurarea, frământările ce preced Întemeierea unei gospodării colective. (Ă). Această Înfrigurare se desprinde din paginile - foarte multe - Închinate ședinței furtunoase cu care Începe cartea, când trimisul C.C. Iordache, rostind cuvântul partidului, le arată țăranilor muncitori - singura cale. (Ă). Din romanul lui Camilar, participarea țărănimii mijlocașe alături de cea săracă la Înfăptuirea colectivizării, se desprinde ca un adevăr rupt de viață. (Ă). Galeria eroilor pozitivi să se Îmbogățească cu o serie de tipuri reprezentative - Onufrie, Cocoran, Clip
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
galeria eroilor pozitivi ai literaturii de azi cu figurile lui Onufrie Ochi de Vulpe și Cocoran. (Ă). Onufrie Ochi de Vulpe, țăran sărac, legat până În fibrele cele mai adânci ale ființei sale de partid, gata de sacrificiu pentru cauza țărănimii muncitoare. (Ă). Cocoran este alt erou pozitiv. Țăran sărac având o sapă și un petec de pământ drept unic avut, el participă cu toată ființa lui la toate etapele care duc la Înfăptuirea gospodăriei colective. (Ă)”. Nici alt roman cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
materialului de fapt care stă la baza Grâului Înfrățit. Aceasta se vede În primul rând În faptul că el nu a știut să Închege Într-o imagine artistică pe deplin realistă munca de lămurire dusă de partid În rândurile țărănimii muncitoare În anii 1945-1947, În reprezentarea adesea greșită, superficială pe care ne-o dă despre activiștii comuniști de la sate. (Ă). În Grâu Înfrățit țăranii săraci și mijlocași apar la Început nelămuriți, șovăitori. Ei nu Înțeleg de ce interesele lor Îi cheamă alături de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
reprezentarea adesea greșită, superficială pe care ne-o dă despre activiștii comuniști de la sate. (Ă). În Grâu Înfrățit țăranii săraci și mijlocași apar la Început nelămuriți, șovăitori. Ei nu Înțeleg de ce interesele lor Îi cheamă alături de comuniști și de clasa muncitoare, răbufnirile lor de mânie Împotriva chiaburilor și moșierilor sunt Încă departe de o luptă organizată. (Ă). Grâu Înfrățit ne arată Însă totodată că atunci când nu sunt călăuzite În permanență de Învățătura partidului, talentul cel mai viguros și cea mai bogată
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
satelor a constituit și constituie o sursă de inspirație pentru scriitorii noștri. (Ă). Scriitorii Al. Raicu, Într-o nuvelă publicată În Editura Cartea poporului, Vâltoarea, și Petre Vintilă În Președinta Cooperativei, apărută la Editura Tineretului, zugrăvesc chipurile a două țărănci muncitoare, asuprite pe vremuri de moșieri sau de uneltele lor, care ajung acum să conducă treburile cooperativelor din satul lor, demascând uneltirile hoțești ale chiaburilor. (Ă). Cu fața spre viitor: Tot astfel, cu ajutorul partidului, dobândește biruința Constantin I.Constantin, eroul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să părăsească școala S.M.T.-ului, ca și studentul Andrei, eroul nuvelei Armă vicleană de Mircea Slavu, care demască fără cruțare elementele dușmănoase strecurate În sânul colegilor săi, ca și Zota Păcălitul din povestea cu același titlu a tov. Mihail Botez, muncitor lăcătuș la atelierele CFR-Buzău, care fiind membru Într-o gospodărie colectivă, dă pe față Încercările tâlhărești ale chiaburilor. (Ă). Privirea sumară pe care am aruncat-o aici asupra ultimelor nuvele apărute, arată că, odată cu Îmbogățirea «speciilor scurte», scriitorii noștri au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
38)• Se trezesc sondele la viață (Aurora Cornu, În nr. 39), etc. etc. Ce aflăm din Contemporanul? Ioana a fost aleasă În Comitetul pentru Pace (Petru Vintilă, În nr. 178)• Răvaș tovarășului miner A. Baltag, În nr. 176)• Armata țărănimii muncitoare (Vasile Nicorovici, nr. 180)• Cântecul de dor de țară al iugoslavului fugit de sub jugul lui Tito (Victor Tulbure, nr. 181)• Cu steaguri purpurii, imense fluvii. (Mihai Beniuc, În nr. 188)• Cântecul larg ce ne-nfășoară (Maria Banuș, În nr. 192
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
baza poeziei decadente, subscrie la această pseudo-teorie, se situează pe pozițiile ideologice ale dușmanului de clasă. În realitate, poezia noastră tânără, progresistă nu s-a format la școala decadentismului poetic burghez ci În spiritul tradiției vechilor poeți militanți ai clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și a marilor noștri clasici (Eminescu, Coșbuc). Poezia noastră progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei decadente, reacționare, ermetice
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
vechilor poeți militanți ai clasei muncitoare (Ion Păun-Pincio, Beldiman, Traian Demetrescu, Neculuță, etc.), la școala poeziei noastre populare și a marilor noștri clasici (Eminescu, Coșbuc). Poezia noastră progresistă s-a făurit În luptă, cu sprijinul de neprețuit al partidului, clasei muncitoare, Împotriva poeziei decadente, reacționare, ermetice și mistice a lui Arghezi, Blaga, Barbu. Dar Radu Petrescu nu se mărginește la atât. El insinuează că poezia aceasta, care oglindește lupta poporului muncitor, cară mobilizează și dinamizează masele populare, care cântă victoriile oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar cu Încetul». Pentru aceasta e «nevoie de un foc». Autorul recenziei vorbește Însă de un foc misterios, anonim. Armele poeziei noastre, care nu sunt deloc delicate, se făuresc și se călesc Într-adevăr În foc, În focul luptei clasei muncitoare, care sub conducerea partidului ei, construiește socialismul; În focul luptei popoarelor Împotriva ațâțătorilor și organizatorilor unor noi războaie, Împotriva imperialiștilor anglo-americani, prin participarea activă a poeților la această luptă. De aceea poezia noastră «e combativă și mobilizatorică cu excese» spre
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ne-am ocupat constituie un exemplu evident de atitudine dușmănoasă Împotriva poeziei noi, de minimalizare a acestei poezii, de ploconire În fața decadentismului, de bagatelizare a celor mai valoroase opere poetice ai căror autori, sub Îndrumarea partidului, servesc cauza clasei muncitoare”. După acest articol, În următoarele două numere, revista Contemporanul propune „o discuție asupra problemelor poeziei noastre actuale” În serialul lui N. Tertulian. Acesta Începe prin a ataca Flacăra pentru lipsă de vigilență atunci când a favorizat publicarea opiniilor deformatoare privind noua
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În Scânteia, și-a făcut loc și În Flacăra, În articolul despre poezie iscălit de George Dan. Ori, În afara comentariilor marginale ale lui N. Tertulian din discuția asupra poeziei, critica noastră nu a demascat caracterul profund reacționar, dușmănos față de clasa muncitoare și a realizărilor ei, pe care Îl conținea articolul lui George Dan. Faptul e cu atât mai grav, cu cât el venea după ce aceste probleme fuseseră clarificate, după ce partidul atrăsese atenția asupra lor. Nu s-a semnalat cu promptitudine această
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale Vieții românești, nu a luat poziție față de aceasta și a trebuit ca Lupta de clasă să arate cum poezia lui Ion Caraion despre Canalul Dunăre-Marea Neagră și altele asemenea ei, nu au nimic de a face cu cauza clasei muncitoare, cu arta realismului socialist. Există Încă, În parte, o tendință a criticilor spre interpretarea mecanică, Îngustă a sarcinilor trasate de partid. De cele mai multe ori, critica literară se mărginește a fi comentatoarea și informatoarea asupra operei literare. Critica noastră, deci, ieșind
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aceste lipsuri (sau nu le-au biruit) Într-una din direcțiile sale cele mai fecunde: zugrăvirea omului nou, ne informează Aurel MARTIN 54: „În literatura noastră actuală, omul nou s-a conturat la Început În linii vagi. Apoi, pe măsură ce clasa muncitoare se afirmă În acțiunile de transformare revoluționară a societății noastre, noul tip de om, comunistul, constructorul socialismului ajunge unul dintre eroii principali ai beletristicii românești. (Ă). Vom nota, În primul rând, că și la noi ca În Uniunea Sovietică, tema
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]