5,657 matches
-
situație și datorită stării de înapoiere a populației, a inculturii și a sărăciei. De pe la 8-9 ani de când au început concentrările și cât a ținut acest cataclism pe capul omenirii, până prin 1945,iar pentru alții și mai mult, apoi o altă nenorocire venită cu seceta din 1946, eu am fost sprijnul de bază al mamei, să o ajut în toate problemele, care nu au fost nici puține și nici ușoare pentru noi. Am iubit istoria din clasele primare, istoria care sădește în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
statului și de către conducerea armatei din acea vreme. De parcă ar fi săvârșit mari fapte eroice în interesul națiunii române! Am văzut cu toții, la televizor, cum s-au desfășurat evenimentele. Cercetările efectuate și povestirile celor care au trăi pe viu aceste nenorociri, au fost comentate pe larg de toată mass media noastră, subliniindu-se cauzele și vinovații acestui act criminal. Cum se explică faptul că vinovații au fost promovați și avansați în grade și funcții, iar cei nevinovați, au intrat la închisoare
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
este un cotidian național în care și exprimă nemulțumirea toți neîmpliniții din timpul domniei "odiosului" regim comunist, în timpul căruia a fost distrusă arhitectura orașelor și în special a Bucureștiului. Auzim același slogan: "Ceaușescu cu buldozerele lui", el este autorul acestei " nenorociri" după aprecierile unor pseudo-pricepuți. Am rămas uimit, când am citit că aceste acuzații nu aparțin unor persoane oarecare, ci unor profesori cu renume, unor arhitecți, doctoranți și academicieni precum Răzvan Teodorescu, Constantin Bălăceanu Stolnici, Gh. Leahu, Dinu Giurăscu și alții
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
demolarea "Stadionului Republicii". Până în 1950, începând cu 8 iunie, acolo începeau serbările străjerilor cu ocazia omagierilor urcării pe tron a regelui Carol II-lea. Acesta a fost stadionul cel mai mare pe care l-au demolat comuniștii. Auzi,popor român nenorocire? Apoi a fost contruit stadionul 23 August (Lia Manoliu) care există și va fi reamenajat. Nu ne spune însă nici d-nul Giurăscu și nici autoarea articolului, Anca Alexe, dacă pe acest loc s-a construit ceva și ce anume
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
numai lacrimi și suferințe,pentru unii și speranța de viață. Văzusem la Tv. și scrisese și-n ziare despre necazurile acelor locuitori; și nu numai la Tecuci au fost aceste catastrofe, ci aproape în toate zonele țării au căzut aceste nenorociri, peste tot unde s-au abătut aceste cataclisme au lăsat în urmă mlaștini de noroi cu cadavre de animale și chiar de oameni care nu au mai putut să se apere,să se salveze. Din unele statistici făcute de specialiști
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
descriere topografică și hidrografică al acestui făt frumos Transilvan, benefic pentru oameni în existența lui,dar sălbatic și deosebit de vicios când e supărat sau scos din albia lui. Dar nu aceste date vreau eu să le scot în evidență, ci nenorocirile pe care le-a produs când s-a supărat că l-au scos din leagănul lui acele ploi care nu se mai terminau. Aceasta este perioada în care l-am văzut eu, sălbatic și fioros, distrugând totul în calea lui
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
A fost salvat bietul om care nu știa nimic de restul familiei, de soție, de mama și de cei doi copii. Era unul din cei care nu au vrut să fie evacuați din calea apelor, crezând că poate evita acea nenorocire în care au căzut pradă mulți săteni. Cred că mulți dintre cei care au trăit acele momente groaznice din 1970 și 75 nu au uitat și nu vor uita până la moarte acele vremuri. Alți eroi care-și pusesera viața în
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
ale neamului nostru de-a lungul istoriei de peste două mii de ani.Am suportat prea multe tragedii în timp, iar aceasta ne dă o mare încredere în noi,pentru a rezista spiritelor și neamurilor străine care sunt gata să profite de nenorocirea altora, respectiv a neamului nostru. Nu am părăsit aceste locuri ispititoare, pline de belșug și frumuse, scrie marele istoric N.Iorga. Chiar la răscrucea furtunilor care bat și vor mai bate în fiecare veac, pentru că suntem la poarta trecătorilor oștilor
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
gară, dădeau telefon acasă să-și anunțau familia că sunt pe drum. Eu, băiat credul, naiv, consideram că acest lucru e o prostie, ba dimpotrivă venirea mea acasă trebuia să constituie o surpriză. Acum însă, după ce mi s-a întâmplat nenorocirea, pot să dau un sfat înțelept, oricui are nevoie de el. Când vii acasă de pe meleaguri străine, anunță-ți sosirea, pentru a nu avea surprize. Râdeam de felul în care procedau colegii. Dar după experiența pe care am avut-o
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
peste om dă un necaz, acesta atrage după el mai multe și mai mari păcate. Când am sosit dintr o delegație mi-am găsit nevasta internată în spital, cu picioarele amputate de la genunchi, în urma unui accident de mașină. Din cauza acestei nenorociri, nu mi-a mai răspuns nimeni la apelul meu telefonic de la aeroport. Copii erau duși la mama ei, bătrână și bolnavă, atăt de neputincioasă, încât abia se putea mișca dintr-un loc în altul. Nici nu am putut afla prea
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
tragică pentru poporul român. Marele nostru istoric Nicolae Iorga, în scrierile dânsului,face referire la toate perioadele zbuciumate ale neamului românesc de alungul istoriei de peste două mii de ani. Trebuie să rezistăm atacurilor națiilor străine, care sunt gata să triumfe în urma nenorocirilor noastre, dacă nu le-au produs chiar ei. Dacă vom consulta datele istorice de la Burebista, Decebal și până în zilele noastre, vom constata că toate generațiile, de când se cunosc însemnările istorice ale neamului nostru, au avut de suportat tot felul de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
făcute "putoare și pacat grecesc pripășit în țara noastră spre paguba vistieriei...". La pagina 52 (ediția întâia, 1892) găsesc: "VIZANTI. Greci, mai multe neamuri (...) s-au poreclit așa, fiind veniți de la Vizantia din Constantinopol. Un neam din aceștia am avut nenorocire a se rudi și cu mine, luând un comisu Costache Vizanti ce-i la Galați pe o nepoată de vară a doua a mea, fata comisului Anghelache Climente din Botoșani". Ehe! Dacă erau, la începutul veacului al XIX-lea, înrudiți
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
matematică („moș“ Litan), geografie (Tătaru), desen (Capidan). Petruca avea totdeauna să-mi reproșeze câte ceva; în clasa a doua, ducând cu mine, ca de obicei, o carte de acasă, plăcându-mi s-o țin pe bancă, la vedere, mi-a confiscat Nenorocirile Sofiei de contesa de Ségur, frumos tipărită, cu ilustrații - sub pretext, după ce a răsfoit-o, că e imorală. Degeaba l-am rugat pe tata să intervină spre a o redobândi; el era pururea de partea profesorilor: „Ai greșit tu desigur
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
avea să devină pe termen lung o rotiță a statului, mai curând decât un corp politic autonom. Înmulțirea spontană a societăților populare fusese, astfel, efemeră. Distrugerea lor de către puterea revoluționară fusese prevestită de dispariția politicii care anunță, după Hannah Arendt, nenorocirile timpurilor noastre. Dar Revoluția franceză a inaugurat, în aceeași măsură, și "tradiția ascunsă" a sfaturilor, în care oamenii se asociau pentru a acționa. Dacă Revoluția franceză nu a reușit să instaureze un spațiu politic stabil, ea a făcut din Franța
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ale antreprenorilor de clădiri"2. Curentul municipalist, în fața neintervenției statului în materie de amenajare și echipare a comunelor, a încercat să gestioneze într-un mod cât mai puțin dăunător dezvoltarea urbană, dar toate eforturile sale dispersate nu au putut contracara nenorocirile urbanizării sălbatice, din ce în ce mai dezaprobată totuși. Dacă primele tentative de planificare urbană în Franța aparțin inițiativei municipalității mai curând decât statului, decepționanta aplicare a legii Cornudet a reușit să pună în discuție și insuficienta voință politică a aleșilor locali. Aceștia se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fie în stare să-și ia destinul în propriile mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mâini"61. Astfel, la Toulouse, atunci când municipalitatea socialistă a lui Étienne Billières decidea să ajute Oficiul public pentru locuințele ieftine (HBM), o făcea pentru "a seconda eforturile igieniștilor de luptă împotriva nenorocirii care lovește puternic generația noastră, tuberculoza [...], cauza acestei nenorociri fiind în mod indubitabil locuințele obscure, care nu au suficient aer"62. Urbanizarea chestiunii sociale căuta să ascundă faptul că populația muncitorească găsea tocmai în oraș mijloacele de a rezista condițiilor grele impuse de o muncă stresantă, supusă normelor raționalizării
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
amprenta asupra ei, modelând-o și organizând-o"188; înlăturând vechiul tip de stradă, urbaniștii marilor ansambluri au distrus aerul de sărbătoare care învăluia orașul de altădată. O altă direcție de atac a urbanismului progresist și funcțional se focaliza asupra nenorocirilor zoning-ului. Acesta era considerat un important factor de segregare, care aducea atingere rațiunii de a fi a orașului. "Orașul încetează să fie un loc de întâlnire, pentru a deveni o suită de segregări"189. Separarea între muncă și habitat devine
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
problemelor puse de complexitatea schimbărilor lumii moderne este făcută responsabilă de lipsa spiritului cetățenesc care invadase viața publică. Adunarea Națională nu mai asigura decât o comunicare foarte defectuoasă între guvernanți și guvernați. Nathan Leites a întocmit un tablou detaliat "al nenorocirilor politice ale Franței"214 care au dus la agonia celei de-a IV-a Republici. Se guvernează prin absurd, urmând o politică opusă față de ceea ce se dorește a face, există riscul eșecului și demonstrației că ceea ce se propune nu se
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o conjunctură obnubilată de schimbare. Societatea este în același timp fascinată și îngrijorată de evoluția științei și tehnicii (puterea nucleară și informatica). Ea se îngrijora de ritmul amețitor al transformărilor (în special, accelerarea urbanizării). Euforia economică mergea în paralel cu nenorocirea sociologică. Prospectiva își datora audiența capacității sale de a integra într-o manieră pozitivă tema "accelerării istoriei", devenită banală și recurentă în privința argumentelor. Devenea inutil să autorizezi clarviziunea cu extrase din lecțiile de istorie, să prevezi viitorul plecând de la certitudinile
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
claselor mijlocii în societate părea să le fi dărâmat. Soliditatea acestor bariere se poate măsura prin amploarea crizei urbane, din moment ce, așa cum spune Jacques Donzelot, se face mai puțin pentru înțelegerea cauzelor decât pentru explicarea efectelor 524. Fiind vorba de originile "nenorocirii periferiilor" și ale "violențelor urbane", problema e de la sine înțeleasă, motivele fiind esențialmente economice și relevând declinul societății industriale 525, dispariția marilor fabrici, promovarea noilor moduri de organizare a muncii, care destabilizează "condiția salarială" și generează "insecuritatea socială"526. Clasele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
corect, dar astfel răul proliferează, nu i se opune rezistență. Un ticălos, atunci când nu e pedepsit și vede „că-i merge”, devine și mai ticălos, i se pare că i se și cuvine. Care crezi că-i cea mai mare nenorocire pe capul unui emigrant român? Un alt emigrant român la care trebuie să stea în gazdă. Majoritatea sunt șmecherași „de București”! Ăia de mahala, care cred că omul bun e cea mai bună pradă, ăia care sunt gata „s-o
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
veniți de la muncă, țipă și amenință dacă ceva nu-i la locul lui. Cei care acceptă sunt, de regulă, cei necă jiți, care nu au prieteni unde ar putea sta, nu au bani să închi rieze ceva mai bun... O nenorocire nu vine niciodată singură... După ce că e necăjit, mai trebuie să suporte și bădărăniile celui care vorbește limba română, dar nu e român. Pentru că românii sunt educați și cu bun-simț, își văd de treaba lor și sunt cu gândul la familiile
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
mi-a spus: — La cât te plătesc, vreau și eu puțină afecțiune! Eu eram înmărmurită. A înțeles din tăcerea mea că ceea ce voia ea nu se cumpără la kilogram. Scrisoarea 48 Se discută mult zilele astea despre emigranți și despre nenorocirile pe care le-au adus. Dar se generalizează. Să luăm de exem plu românii. Muncesc cu toată suferința, departe, îndură foame, frig, jigniri, reușesc să se adapteze... În țară ar fi câștigat 200 de euro, aici câștigă 1 000 (în
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
Ar fi greu de găsit un text în care să se exprime cu mai multă energie drama lucidității, a acelei stări extreme la care ajunge desfrâul inteligenței, și unde ești rupt de tot, unde încetezi să mai fii natură. Iar nenorocirea este că, odată lucid, devii mereu tot mai lucid; nu mai e chip să tri șezi sau să dai înapoi. Iar acest progres are loc pe socoteala vitalității, a instinctului. „Nici aventură, nici bună cum pă nire“, spunea marchiza despre
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]