6,179 matches
-
aceea s-a aflat că această tovarășă va fi noua magazioneră. Și ea? Ea, Magdalena Ursu, ce să facă? Păi, să se califice la vreo unealtă. Căldăraș o asigură părintește că totul o să se aranjeze și, pe urmă, se făcu nevăzut. După zece minute dispăru și viitoarea magazioneră. Începu să-și caute de lucru. Orice slujbă își găsi - și n-au fost chiar multe - era în trei schimburi. Păi, asta nu se poate! Ea are doi copii mici. Mai există legi
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
muncitori, cu un polițist și cîțiva școlari. Era o dimineață în care se deschideau flori carnivore. Arborii scăpau pe dale fructele lor parfumate. Șoferul autobuzului intrase în intersecție și încercase să vireze la dreapta. Luase curba încet și se făcuse nevăzut. De parcă ar fi intrat într-un tunel transparent. Rămaseră-n urmă vălătucii de fum și cîinii lătrînd. și urmele scrîșnite ale pneurilor. Martoră a fost doar o indiancă bătrînă. Tremurînd sub primele raze de soare, femeia își făcu cruce și-
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
de parcă ar fi devenit de jad. Palmele, încetul cu încetul, i se făcuseră străvezii. Bărbatul, încremenit, își zise că vinul îl amețise. Mai bine să plece. Mulțumi și vru să se ridice. Dar gazda lui, în clipa aceea, se făcu nevăzută. Mai apucă să audă numai atît: Dacă atunci nu m-ai fi ajutat, groapa ar fi fost pentru tine. Omenia ta a fost însă mai tare ca soarta. Bărbatul se uită speriat împrejur și se văzu singur pe cîmp. În
O pasăre pe sîrmă -fragmente- by Ioana Nicolaie () [Corola-journal/Imaginative/8146_a_9471]
-
din Perugia, și Cati și Anca și Pigu, în aripa de lângă fereastră Gabriela (Melinescu) a îngerilor își retezase părul într-abație și cum ne-a implorat Gabriela și cât de mult ne-a promis însoțirea cu îngerii văzul feței lor nevăzute Am fost în Chelsea Hotel no 2... ...și mărturisesc am stat la o masă cu târfa lui Leonard Cohen am fumat iarbă până la ziuă âLady, unfold me> repeta acel frate virgin printre înjurături și bancuri obscene veneau spre urechile noastre
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/8647_a_9972]
-
cele trebuincioase ca să nu putem pleca vreodată de pe-acest pămînt. întunericul e doar o neputință a ochiului, nu a luminii. în treizeci de ore, dacă lași storurile și rămîi în pat, ai să începi să vezi chiar petice de nevăzut. să nu te aștepți însă la revelații, cel mai adesea ele vin doar cu anii sau nu vin deloc, dar stăruiește asupra a ceea ce poți întrezări cînd nu vezi. vor fi lucruri pe care altminteri nu le vei mai vedea
Poezii by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/8860_a_10185]
-
prețios! El mă ține legat de pământ, de mare, de cer, de vânt, de lumină și în clipele neasemuite când fac dragoste se produce minunata alchimie și toate legăturile invizibile ajung deodată la vedere, devin deodată vizibile toate cablurile acestea nevăzute prin care mă încarc cu suprema, cosmica electricitate de natură subtilă. Mă dezbrac, mă privesc în oglindă. Se mai poate îndrăgosti o femeie frumoasă de mine? Am albit pe la tâmple, am riduri, dantura mi-e proastă, am făcut burtă, pielea
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
mici proze publicate de Ambrose Bierce 40 și intitulate The Damned Thing (1894; prezentă în volumul In the Midst of Life: Tales of Soldiers and Civilians, din 1898, o ediție revizuită a celei din 1891), având în centru o făptură nevăzută, care terorizează o altfel banală partidă de vânătoare. Bierce este privit de mulți drept unul dintre cei mai buni scriitori satirici din literatura americană, despre care Robert L. Gale scrie că "este un stilist absolut" (2001: X), care "utilizează un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
văzuse fața postelnicului". Descoperirea are efecte salutare pentru cel terorizat: "Ce va face? se înșelase: nu era postelnicul acela ce căuta. Ea retrase mâna repede, se scoală, se depărtează; crede că postelnicul o preurmă; iese din cameră și se face nevăzută". În urma apariției, rămâne un brâu alb: devine clar pentru cititor (dar nu și pentru nefericitul George) că totul fusese o nereușită escapadă amoroasă din partea tinerei Zoe, rivala în dragoste a Elenei, care crezuse că, în iatac, îl va descoperi pe
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
alb, eroul își uită promisiunea inițială, aceea de a n-o atinge, și, întocmai precum Orfeu, nerăbdător să atingă trupul moartei Euridice, o sărută. Cum însă nu există nici un Hermes care să-i întoarcă umbra în Hades, necunoscuta se face nevăzută, iar boierul, nemaisusținut de vraja sa, se prăbușește din înalt, într-un climax al terifiantului, descris în epitete antifrastice: "în căderea mea nesfârșită, dar scurtă ca o clipă, întrevăzui ca prin vis curtea lui Neagu, și când atinsei pământul între
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ori foarte iute și apoi rămaseră mari privind țintă, peste înfățișarea aceea, în depărtări neînchipuite; mânile voiră să se ridice, dar căzură țepene de-a lungul trupului, care se-ntinse-n sus, nălțându-și gâtul afară din umeri, ca și cum o putere nevăzută l-ar fi tras de păr vrând să-l desprindă de la pământ, unde parcă era înșurupat". Are loc, paradoxal, o mișcare de compresie fizică; brațele sunt străbătute de spasme; trupul hangiului se zăvorăște în sine ca într-o închisoare a
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
într-o închisoare a minții, un Tartar pe care nici măcar lucida conștiință auctorială nu-l poate cuprinde în integralitate: "Dar după acest moment dintâi, trupul se înfundă repede chiar mai jos decât fusese, apăsându-și gâtul în umeri, ca și cum puterea nevăzută îl scăpase de păr; mâinile se ridicară și-ncepură să frământe-n sec din degete; ochii-și întoarseră privirile din adânci depărtări de-afară afundându-le treptat înăuntrul bolții capului, în alte depărtări mai adânci poate; gura se-nchise și
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
raptului glaciar: Deschise apoi larg și păși, iar Frigul o cuprinse în brațe și o sărută pe buze. Ea surâse biruită amantului infinit, care o aștepta de atâta vreme. Și cu un avânt fără seamăn i se aruncă în brațele nevăzute". Celestul exultă la împlinirea unui destin îndelung pregătit: "toți ochii de diamant ai cerului clipiră atunci de fericire". Faptul cel mai neobișnuit este că notațiile auctoriale din finalul propriu-zis al nuvelei, scrise în cheie metaforic-analitică, par să anticipeze aserțiunile, selectate
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei alterități ontologice radicale, aptă de a adăposti teroarea pură tocmai grație indeterminării, a vagului, a carenței de atribute, precum în Le Horla de Maupassant: "Egor începu să simtă ceva, nevăzut și necunoscut, în preajma lui. Nu era prezența domnișoarei Christina. Se simțea privit de altcineva (subl. în text), a cărui groază nu o mai încercase. Frica i se lămurea acum cu totul altfel; ca și cum s-ar fi trezit deodată într-un
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
survenită ca simplu gest unificator al unei chemări mesianice, al unei priviri aruncate lucrurilor și al unei deconstrucții a ideologiei progresului istoric. Flaneurul este o modalitate de fixare a unei lumi (cea a marelui oraș) în mo mentul unei disoluții nevăzute, dar mereu prezente. Fenome nologia acestui personaj, în felul care va fi ea încercată mai jos, reprezintă o modalitate prin care ea poate fi surprinsă tocmai în momentul în care ea se constituie ca un precipitat al experienței în tripla
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
am gândit imediat la bucătăria germană, supliciul la care eram supus de aproape zece luni -, a persecuțiilor. Pe scurt, împotriva a tot ceea ce face parte din necurăția lumii de azi și care ori răzbate la suprafața ei, ori o zdruncină nevăzut. Când le am cerut voie să îi fotografiez, reacțiile lor m-au făcut să mă rușinez. Serioși, s-au aliniat, fără să schițeze un gest, să zâmbească sau să spună vreun cuvânt. Unul dintre copii și-a dat jos căciulița
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
precum și în faptul că, discretă, nu grăbește pe nimeni și nu deranjează, mișcarea se dovedește atotcuprinzătoare, decisivă pentru constituția orașului. Pe de altă parte însă, ca neînțelegerea să fie completă, ea nu poate urma nici schema de personaj a dictatorului nevăzut și atotputernic, maestru al disimulării și al controlului, un ninja între categoriile ontologice. Compania de transport în comun - pe numele ei BVB, Berlin Verkersbetrieb -, este venerată în cadrul unui cult ce conține reviste, cupoane pentru reduceri la magazine și concerte, întâlniri
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
feminine ale lui Pallady și ambiguitatea care o însoțește. Un animism în cheie simbolistă definește deopotrivă tabloul ca obiect animat și subiectul lui: Tablourile sale sunt ființe întregi înzestrate cu suprasimțuri rafinate. Domnul Pallady tot visând, gândește însă și răscolește nevăzute simboluri"372. În spațiul visului, al transei, al extazului, au loc sublimările alchimiei estetice simboliste, prin care venerica femme fatale, curtezana, se transformă în eterica femme fragile. Dacă Arghezi optează pentru o direcție a procesului alchimiei simbolisto-decadente, acest fapt nu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mai alese decât cele din Tracia „ ca unul ce trăiește printre eleni și mai ales alături de omul cel mai Înțelept al Eladei, lângă Pitagora (..., pusese să i se facă o locuință sub pământ. Când locuința Îi fu gata se făcu nevăzut din mijlocul tracilor coborând În adâncul Încăperilor subterane unde stătu ascuns vreme de trei ani. În al patrulea se ivi Însă iarăși În fața tracilor și așa Îi făcu Zamolxis să creadă În toate spusele lui.” 1 Pentru unii dintre cercetători
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
muzica încetează și nu se mai aude decât foșnetul de exterior al vântului și țipătul unui șoim, care sugerează înălțimea, pentru că șoimul este stăpânul său. Când muncitorii încep să coboare, este contrapuns un alt simbol sonor: clipocitul apei care curge nevăzută, undeva la câteva sute de metri mai jos. Sunetul respectiv sugerează adâncimea foarte mare a văii. În felul acesta se trece dincolo de simpla percepție directă a ceea ce vedem sau auzim. Se simbolizează înălțimea și adâncurile și, totodată, se subliniază contrastul
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
un cap, un creier, un centru, ci milioane de creiere și nenumărați centri. Așa cum un ecosistem ia naștere din inter-retro-acțiunile care îl țes, retro-acționează asupra componentelor sale și se regăsește în interiorul ființelor care îl alcătuiesc, tot așa Europa se regăsește nevăzută în interiorul a tot ceea ce este european. Lucrurile se desfășoară ca și cum în secolul al XV-lea ar fi apărut un vîrtej istoric care, ca orice vîrtej, s-a format și s-a menținut plecînd de la întîlnirea unor fluxuri contrare, în care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
știm însă că știința, capitalismul, Europa se supuneau în profunzime unor impulsuri ce respingeau finitul, credeau în nesfîrșit și aveau în cele din urmă să uite de principiul de realitate. Literatura europeană n-a încetat să poarte în sine negativul nevăzut, făcut din suferințe și eșecuri, al imaginii euforice a progresului nedefinit și a cuceririi lumii. În sfîrșit, nu exista oare vreo legătură secretă și permanentă între negativitatea proprie culturii europene și procesul în cele din urmă autodistructiv care a dus
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și verde, verde și aur, așteptam ca surghiunul nostru pe pămînt să ia sfîrșit. O lină cîntare de clopoței ne vestea că harul dumnezeiesc se pogorîse asupra-ne; răscumpărați prin trufie aveam să ne redobîndim înaltele locuri. Deasupra stranelor, scutarii nevăzuți coborîseră prapurele înstemate și una cîte una se stinseră cele șapte candele de la altar. Și plecam tustrei pe un pod aruncat spre soare-apune, peste bolți din ce în ce mai uriașe în gol." E, aici, mai mult decît rezultatul unei autosugestii a fabuloasei ascendențe
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
siguranță se va ocupa, în sensul de a trata duhovnicește problemele de natură spirituală, iar sub aspect organizatoric pe cele de natură tehnică. Am atins această problemă a clerului pentru că este punctul în care instituția Bisericii își îmbină, în chip nevăzut, partea umană cu cea divină. Clerul este un "administrator" al Tainelor. Este foarte adevărat că Dumnezeu își alege slujitorii Săi, însă în imaginarul religios al românului preotul este cel care trebuie să fie model de sfințenie pentru comunitatea lui, astfel
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
București, 1995. Evraghie, Monahul, "Cuvânt despre rugăciune", în Filocalia, vol. 1, Editura Harisma, ediția a V-a, București, 1993. Fugariu, Florea, Școala ardeleană, vol. I-III, ediție critică, Editura Albatros, București, 1970. Gheorghe, Virgiliu, Știința și războiul sfârșitului lumii fața nevăzută a televiziunii, Editura Prodromos, București, 2007. Gillet, Olivier, Religie și naționalism. Ideologia Bisericii Ortodoxe Române sub regimul comunist, Editura Compania, București, 2001. Gordon, Vasile, Introducere în Catehetica Ortodoxă, Editura Sophia, București, 2004. Grigorie, Sfântul de Nyssa, Scrieri exegetice, Editura IBMBOR
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
apud Ion Stavre, op. cit., p. 11. 10 Ibidem, p. 14. 11 Ibidem, p. 16. 12 James Lull, Mass-media, comunicare. Manipularea prin informație, Editura Antet, 2000, apud Ion Stavre, op. cit., p. 13. 13 Virgiliu Gheorghe, Știința și războiul sfârșitului lumii fața nevăzută a televiziunii, Editura Prodromos, București 2007, p. 136. 14 Într-un studiu publicat în revista Scientific American, numărul 2 din anul 2002, Kubey și Csikszentmihaly au raportat că subiecții care vizionau programe TV aveau electroencefalograme ce raportau o mică stimulare
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]