7,150 matches
-
în legătură cu inepuizabilul joc de forțe dintre prezență și diferență 3. Cu alte cuvinte, mimesis-ul platonic ni se prezintă - în urma unui lung șir de permutări - ca o tentativă (utopică) de a acoperi intervalul unei ezitări: totalitatea ca aspirație sau totalitatea ca nostalgie. 1.2 Pentru o arheologie a conceptului aristotelic de mimesistc "1.2 Pentru o arheologie a conceptului aristotelic de mimesis" Despre Poetica lui Aristotel s-a spus adeseori că încearcă să reabiliteze mimesis-ul, după denigrarea platonică. În realitate, nici ea
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
VERDE ȘI NEGRU PE DRUMUL CARBONIZĂRII”. Putem decripta în acest elogiu indirect al procesualității, al stărilor intermediare (care comportă încă „O FAPTĂ EPICĂ, ADICĂ EROAREA, PASUL GREȘIT ȘI TOATE NEÎNȚELEGERILE POSIBILE”) nu numai aplecarea către deconstruirea opozițiilor ireconciliabile, ci și nostalgia totalității, concepută ca o fuziune, deopotrivă ontologică și practică, a contrariilor. Din această perspectivă, fiecare poem al lui Ponge poate fi socotit un fel de punere în abis a „metodei sale de creație”. Cu alte cuvinte, folosind mijloace diferite de
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
de fapt decât intuirea totalității și, în același timp, conștientizarea nostalgică a imposibilității de a o atinge (sau, mai curând, de a o păstra). Din această perspectivă, opera lui Ponge constituie, într-adevăr, o tentativă magistrală de ilustrare a acelei nostalgii cratyliste, socratice, adamice, despre care Roger Little afirma că ar constitui, deopotrivă, „forța și slăbiciunea”254 acestui tip de poezie. O asemenea atitudine readuce, inevitabil, în discuție vechea problematică a adevărului în poezie și, implicit, a adecvării cuvântului la realitate
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
să favorizeze accesul către ceea ce este vag, contingent, neformat, incomplet în limbaj sau în experiență. Către ceea ce este, cu alte cuvinte, foarte uman. Mai mult chiar, aceste nuclee narative - rotindu-se în jurul unor imagini disparate - trădează, în cele mai multe cazuri, o nostalgie mai abil sau mai stângaci disimulată, a esențelor primordiale și a tiparelor atemporale. Pentru a vedea prin ce mijloace poate fi depășită o atare viziune, ne vom opri deocamdată - nu înainte de a preciza că din spațiul poeziei (meta)tranzitive de peste
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
Editura Paralela 45, Pitești, 2003. 126. Lewis, D. Truth in Fiction, în Philosophical Papers, vol.I, Oxford, 1983. 127. Liiceanu, Gabriel, Încercare în politropia omului și a culturii, Editura Cartea Românească, București, 1981. 128. Little, Roger, Francis Ponge et la nostalgie cratylienne în Europe, revue littéraire mensuelle, n. 775, mars, 1992. 129. Lyotard, Jean François, Discours, figure, Éditions Klincksieck, Paris, 1974. 130. Lyotard, Jean François, Condiția postmodernă, Idea Design & Print, trad.de Ciprian Mihali, București, 2003. 131. Mallarmé, Stéphane, Divagații. Igitur
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
conducere autoritară este capabilă să creeze omogenitate socială 37. Comunitarismul este văzut și ca un pericol pentru feminism, din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
din cauza potențialului conservator al acestuia 38. Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții, cum mai pot să fie promovate politici pentru femei de culoare, lesbiene sau alte grupuri pe care „tradițiaxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Comunitarienii au o perspectivă romantică despre comunitatea tradițională; or, femeile nu au de ce să aibă asemenea nostalgii pentru o comunitate în care ele aveau foarte puține drepturi și erau relativ închise în gineceuxe "„gineceu". Nostalgia pentru tradiție înseamnă, în privința femeilor, nostalgia pentru „paradisul patriarhalxe "„patriarhal"”. Comunitarismul cere unitate, solidaritatexe "„solidaritate" și estomparea diferențelor. Dar în aceste condiții, cum mai pot să fie promovate politici pentru femei de culoare, lesbiene sau alte grupuri pe care „tradițiaxe "„tradiție"” le-a marginalizat? În plus
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tipul: - complexele de inferioritate - copilul cu cerințe educaționale speciale le are nu numai față de copiii din familie, ci și față de alți copii din școală, care au o situație mai bună ca a lor; - complexul de proveniență - se manifestă fie prin nostalgie, dor de părinți, tristețe, dorința reîntoarcerii În familie, preocuparea obsedantă de identificare a părinților (pentru cei care nu i-au cunoscut), fie prin acceptarea jenantă a apartenenței la o familie umbrită de vicii grave sau evitarea și respingerea părinților; - comportament
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
am purtat Însumi, pînă să-l naști d-a doua Spre o viață mistică și fără chin, durere, În sînul tău, o mater, depui pe al meu filiu!” Invocarea aerului, focului divin, a vieții mistice sugerează În planul imaginarului o nostalgie de armoniile cerești, un dor de ascensiune pe care Heliade, printr-un transfer ușor de priceput, le pune la temeliile creației poetice. A scrie Înseamnă a urca spre starea adamiană a limbii, a face să vorbească lumina și a pune
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În vis toate imaginile sînt euforice, atunci, mai ales, cînd visul se asociază cu zborul. Visul lui Heliade, pornit din tîmpla rațiunii indignate, naște „iazme”, multe iazme care trag imaginația În jos, o materializează. Însă În orice cădere este o nostalgie de Înălțare. La Heliade căderile și Înălțările alternează și adesea (ca În poemul de firitisire de Anul nou, La Maria) se Împacă pe teren moral. Poetul e din nou bătrîn, adică Înțelept, Părinte. Laudă prieteșugul, pacea, paternitatea și rememorează „delirul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o supunere progresivă a lucrurilor. Nici o bruscare, nici un act de violentare nu se Întrevede În poemele lui Alecsandri, chiar și acolo unde e vorba de spații și de simboluri străine de imaginația lui potolită. Există, În mitologia poetică alecsandriană, o „nostalgie de lin”, un „dor gingaș de lumină” care exclud formele mai aspre ale reprezentării. Poemul se deschide totdeauna cu o viziune calmă. Nici vorbă de viol, de un efort de stăpînire a materiei verbale sau de bruscare a lucrurilor din
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În pace, aștept din cer să vie O zînă drăgălașă, cu glasul aurit. Pe jilțu-mi, lîngă masă, avînd condeiul-n mînă, CÎnd scriu o strofă dulce pe care-o prind din zbor, .......................................................................... O! farmec, dulce farmec a vieții călătoare, Profundă nostalgie de lin, albastru cer! Dor gingaș de lumină, amor de dulce soare, Voi mă răpiți cînd vine În țară asprul ger!... Așa-n singurătate, pe cînd afară ninge, GÎndirea mea se primblă pe mîndri curcubei, PÎn’ce se stinge focul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
expresionistă. De la Strindberg la Zografi, Miruna Bostan • Gînduri despre Nae Ionescu, Dan Ciachir • Incertitudinile prezentului, Gustave Le Bon • Însem(i)nările magistrului din Cajvana, Luca Pițu • Jurnal (1931 1937), Petru Comarnescu • Jurnal în căutarea lui Dumnezeu, Arșavir Acterian • Luciditate și nostalgie, Dan Ciachir • Mărturisiri din exil, Pavel Chihaia • Moartea care mă apasă, Katherine Mansfield • Monolog pe mai multe voci, Ion Deaconescu • Noi și ceilalți, Tzvetan Todorov • O.k. Pentru America!, Gheorghe Stan • Picătura de cucută, Paul Eugen Banciu • Privilegiați și năpăstuiți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
-i nostim ! râse Cosmina. Să vezi ce-o să mai râdă Pantelimon când o să audă așa ceva ! Apoi, dintr-odată serioasă : Spune-mi, dacă viața e și într-o parte, și în cealaltă, cum știi când e moartea ? El privi departe, cu nostalgie. — Mai multă lumină... spuse. Toți vii. Fără moarte, fără morți. — Cu atât mai mult nu trebuia să faci asta, spuse Cosmina. N-are niciun rost să te grăbești, ei te așteaptă oricum. Să nu mai faci asta, promiți ? — Nu eu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că portretele lui vor fi totdeauna mai bătrâne decât modelele lor, căci moartea e ceva care va să vie. Acum desenase chipul unor ființe pentru care moartea rămăsese în urmă. Pentru care moartea nu era o presimțire înspăimântată, ci o nostalgie. Dar nu putea spune asta nimănui, căci nimeni nu l-ar fi crezut. Și atunci pictorul, urcând, împleticit, treptele în spirală spre atelierul său, se hotărî să- și folosească ultimele puteri pe care le mai avea asupra morții. Își așeză
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
un bătrân că unii negustori, de frică, trăseseră obloanele și stinghiile de fier. O răzmeriță nu-i lucru ușor pentru negustor, poți pierde tot și poți câștiga vânzând unele lucruri scump, când lipsesc. În timp ce Saferian trecea prin aceste neliniști și nostalgii, Suflețel suferi și el un atac acut de fobie. Frica era starea lui normală de la o vreme, dar de data asta se părea a fi un șoc mai grav. Suflețel ieșise de două-trei ori în oraș, mai ales spre a
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
fi sursă legitimă de informare, o alternativă viabilă? Cine o să ne asigure că informațiile existente pe internet sunt legitime? Cine le filtrează de balastul erorii și al neadevărului? Aici nu intră în discuție suportul material al informației, nu se frizează nostalgii legate de ce înseamnă să ții o carte în mănă, ce înseamnă să asculți muzică de pe un disc vinil etc. Selectarea informației ține nu doar de o cultură specifică, ci și de experiență. Curiozitatea pentru cunoaștere nu trebuie înlocuită cu naivitatea
Profesorul, interfaţă la un nonsens – apologii, frustrări şi nostalgii subiective. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Daniel Murăriţa () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2312]
-
raportul costuri venituri și trebuie să fii idealist rău (cum mulți dintre profesori încă mai sunt, hrănindu se doar cu pasiunea) ca să accepți eforturi imense la efecte infime. Și atunci să rămănă paradigma aceasta de școală incluzivă doar o dulce nostalgie paradisiacă și atăt? Altă paradigmă ispititoare este centrarea pe elev. De ani buni magistrocentrismul se anunță falimentar, cu metodele sale expozitive cu tot. Intrumentarul audiovideo a devenit pentru copiii noștri terminație a corpului lor, aproape că nu se mai pot
„Să fie sfȃrşitul? Sau abia atunci începi?” Constantin Noica Savuroase paradigme pedagogice în sos de pasiune. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2311]
-
general, piața și figura ei ilegitimă, "socialul", sunt obiectele unor ideologizări care se remarcă prin tentativele constante de reconstituire a unei bipolarizări obsesive a postùrilor intelectuale, în timp ce împărțirea politico-economică a lumii este de acum înainte desuetă. Totul se petrece ca și când nostalgia unui univers binar ar bântui spiritele în așa măsură încât ar fi necesară readucerea în scenă a unor eponime antagonice: frontul celor care rezistă mondializării și corpul susținătorilor ei. Rigidizarea antinomiilor sărăcește gândirea și reduce logici și procese la niște
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
polițiile", nu ezită să-i "amareze" (cuvânt vechi care desemna acțiunea de a lega ștreangul de gât) pe administrații lor pentru a-i preda administratorului. Mulți dintre acești șefi de la Congo-Ocean sunt, deși în vârstă, încă în post; ei păstrează nostalgia atotputerniciei lor de altădată. Cât despre CFHBC, aceasta a intrat în conflict deschis cu administrația: nu numai că a obținut ca salariații ei să fie scutiți de deportare, dar nu va ezita nici să-i primească pe fugari în posturile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
forma pe care o ia, este în acord cu realitatea satului; ea se integrează acesteia. Este vorba de un acord care poate clarifica reacțiile stranii ale oamenilor care, în prezent, afirmă că regretă acea epocă de coerciție, manifestând o adevărată nostalgie a sclaviei lor. Ne aflăm în prezența unei realități cu două fețe, dihotomice. Ce raport există între aceste două elemente? Este vorba de o contradicție, în sensul dialectic al termenului? Există vreun conflict intern între impactul străin și structura tradițională
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
miturile și de a-și reface unitatea interioară. CAPITOLUL I SACRUL ȘI PROFANUL Ceea ce dăinuie la Mircea Eliade până la sfârșit, este ideea-convingere, că prin tot ceea ce Întreprinde și creează omul culturilor mitice face să transpară „setea de real”, de ontic, nostalgia retrăirii Întregului, voința de centrare În miezul realității. Invers, irealul și semnificativul Îi provoacă oroare. Aceste două atitudini existențiale, fundamentale, constituie temeiul antropologic al opoziției sacru profan și al echivalării sacrului cu Ființa Însăși cu Realitatea. Sentimentul sacrului este un
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
M. Eliade are o certă contribuție originală atunci când face din arhetip un veritabil instrument operațional și cu precisă valoare explicativă În descifrarea universului creațiilor spirituale arhaice. De nenumărate ori, Eliade a remarcat În opera sa că năzuința spre arhetip trădează „nostalgia originilor” dorința repetării evenimentelor primordiale de către oamenii societăților tradiționale. Nu putem discuta despre arhetipuri fără a-l aminti pe C.G.Jung, autor al unei teorii de incontestabilă originalitate asupra inconștientului uman, În care arhetipul ocupă un loc de frunte. O
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
cât un om este mai religios, cu atât el dispune de modele exemplare pentru comportamentele și acțiunile sale” (/27). După propria mărturisire, autorul român a fost frapat de Îndârjirea cu care oamenii societății arhaice s-au revoltat Împotriva „timpului concret” nostalgia lor de reîntoarcere periodică la un timp mitic al originilor, „ostilitatea lor la orice Încercare de „istorie” autonomă, adică de istorie fără regula arhetipală” (). Astfel se justifică și subtitlul volumului Mitul eternei reîntoarceri: arhetipuri și repetare. În Încercarea labirintului, Eliade
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]