18,249 matches
-
a lor și acest lucru m-a dezavantajat. Primeam deseori bătăi și blesteme iar tradiția cerșitului era la ea acasă. După câțiva ani petrecuți astfel, “fratele” meu mai mare a încercat să mă ademenească treptat cu gesturi și vorbe mai omenești. Inima mea însă a citit intențiile din mintea lui. Tot el mi-a mărturisit că nu făceam parte din neamul lor și că, datorită unui accident petrecut cu mulți ani în urmă, devenisem amnezică. Eu, Narcisa, cum îmi spuneau țiganii
MĂRTURISIREA de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360592_a_361921]
-
de râs este total diferit de celelalte spectacole pe care le-am realizat, în primul rând datorită faptului că am adus un plus de entertainment prin muzică și dans. Despre spectacol va mai pot spune că vom râde despre slăbiciunile omenești și că Spumă de râs va fi ultimul spectacol pe care îl voi susține. Mă voi retrage pentru o perioadă, așa că este o ocazie bună să vină la spetcacol atât fanii mei, cei care îl iubesc pe Doru Octavian Dumitru
“SPUMA DE RÂS” UN SPECTACOL EXTRAORDINAR CU DORU OCTAVIAN DUMITRU de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360612_a_361941]
-
este adresat în egală măsură lui HOMER, dar și răposatului colonel de geniu Donciulescu. Am făcut această în semn de recunoștință, fiindcă a creat-o și a pus-o lângă destinul meu, pe fiica Sa - MIHAELA. Mi se pare firesc, omenesc. - Dintre poemele pe care le-ați scris, există unul preferat? - Nu am doar un poem preferat, ci o mulțime. Îmi plac poemele de dragoste și cele autobiografice. De ce ? Fiindcă pe mine nu m-a alintat nimeni, niciodată. Așa că eu sunt
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
pe-aci să le vadă... ...O fi rău, o fi bine? Nu am cum să-nțeleg Rostul nostru de-a fi, însă vreau trăiesc... Vreau pământul să fie curat și întreg. Nu-i prea mult ce doresc ! E... un dor omenesc. Și de-aceea, n-am timp flori să privesc, Și mă doare zăpada în amintire. Când neaua curată, n-o regăsesc Îmi-e frică de-un mâine fără iubire... Și vreau să găsesc o salvare acum, Să rămânem în viață pe
VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360655_a_361984]
-
dar de o colorație infantilă, în care vorbeam despre natură, colege, sentimente, etc, Mult mai târziu, la capătul celălalt al vieții - mărturisește cu aceeași modestie poetul -, scrierile mele au căpătat un alt contur. Calculatorul a facilitat contactul cu universul nostru omenesc, cu confrații scriitori și poeți, fiind membru activ în mai multe comunități literare online: Esențe, Cleopatra, Cititor de proză, Rețeua literară și altele.” Poeziile sale au apărut în trei antologii: două dintre ele online („Esențe de primăvară” - pe site-ul
VISUL LICORNULUI (1) de ION VANGHELE în ediţia nr. 393 din 28 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360673_a_362002]
-
îndurase o cruntă dezamăgire față de toți și toate. În piesa mea, cel care pică, adică eu dezamăgitul de școală, de toată lumea, de România, de părinți, fuge în Occident unde descoperă siderat o realitate la fel de distructivă la care se adaugă răceală omenească pe care nu o poate îndura... Mă documentasem și aflasem informații de la unul care fusese pe acolo... Un schimb de scrisori între prietenul care a intrat la facultate și prietenul care nu a intrat și a fugit se înjgheabă pe
POET, ESEIST, DRAMATURG de GEORGE ROCA în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360577_a_361906]
-
tristelor gândiri, Durerii, ne-mbrăcată în cuvânt, Al lacrimii, uscată-n amintiri Și-s huiduit că sunt...cea ce sunt!... În genunchi, vă rog - păreri personale - versuri Dați-mi înapoi visele ce mi-ați furat Să bat câmpii, e... dreptul meu omenesc... Lăsați-mă să mai cred într-un lucru curat, Să cred că-s iubit și să vreau să iubesc... Lăsați-mă să mă mint... Așa e normal, Ca să pot să pășesc înc-un pas mai departe... Să mă-mbăt cu nectarul
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
la mine se-ncruntă Doar dacă gândesc să doresc altceva... Mă lovește mai crud, s-o știu că-i aproape... Mă obligă să joc și să fac cum vrea ea Și-mi dă suferință câtă... nu-ncape Într-un trup omenesc! Să știu ce e chinul... Și știu! Mult prea mult! Dar mă pune mereu Ca și ultimul strop să-nghit din veninul Trudirii de suflet și morții de ’’eu’’! Eu?! N-am drept la nimic, din... ce vreau eu să
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
mit Ce cheamă la speranță cu-a sa toacă... Și n-ai nicicând o clipă de hodină, Și leagăn ești dorinței și visării De te oprești, din dor rămâne tină Iar doru-i un nimic în largul zării... Ești temnița durerii omenești Și colivia păsării măiastre Ce-și cântă cântecul pe corzi cerești În adâncimea peșterii sihastre... Dorul pierdut - păreri personale - versuri Pe aripa gândului, dorul îmi zboară Pribeag pelerin de iluzii pierdute Ce-și cântă speranța pe-o spartă vioară Și-
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
de logică sunt scheme și forme în care sunt și pot fi structurate rațional conținuturile de cunoaștere. Logică studiază, deci, gândirea umană într-un mod diferit de cel al psihologiei, care o consideră un proces psihic, o proprietate a creierului omenesc, studiază modalitățile prin care ne ordonam rațional cunoașterea. Termenul logică derivă din grecescul ,,� οςος'', desemnând cuvânt, discurs, rațiune, raționalitate. Etimologic deci înseamnă știință raționării corecte., a corelării informațiilor, a punerii în relație a doua sau mai multe judecați pentru a
CONTRIBUŢIA GÂNDIRII MEDIEVALE LA DEZVOLTAREA LOGICII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360693_a_362022]
-
9 seara și de apus apune când vrei tu, când nervii sau buzunarul cedează, când saturația !? - cuvânt nepotrivit și rar pronunțat și ca atare auzit în acest loc - este pe cale de a se instala, rareori sau nicidată, pentru că și poftele omenești, nevoia de joc, de detensionare are mereu un curs ascendant. Din ce vrei din ce-ai mai vrea, din ce joci sau câștigi din ce-ai face-o în continuare - este greu de prins între niște baremuri, altfel decât cele
TENTAŢIE ŞI ABSTINENŢĂ ÎN LAS VEGAS ! (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360724_a_362053]
-
obiceiuri de la noi, dar și din State. Cartea conturează modele și întâmplări, inclusiv raportul autorului cu lumea cu care a tangențiat, - afirmă soluții, implicându-și cititorul într-un act de lectură instructiv și informativ. Miezul acestui volum fiind receptarea societății omenești, cu întregul evantai de reverberații asupra lumii cu mentalitățile, obiceiurile și evenimentele ei. Autorul are suficientă înzestrare pentru speculația și analiza unor termene și comportamente, cum ar fi: fița și mai ales când explică semnificația cocalarului ce a devenit un
VIOREL VINTILĂ – ROMÂNAŞ LA SAN FRANCISCO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360742_a_362071]
-
dinamica, cu spirit întreprinzător, echivalentul unei “business woman” din zilele noastre, o vedem ca pe un amestec complex de avariție abstractă și pasiune filiala-tot ceea ce face Mara este dictat din dorința de a asigura viitorul copiilor. Fin observator al sufletului omenesc, Slavici conturează prin Mara un personaj realist, de o vigoare surprinzătoare, care-și da seama că singura cale de a izbuti în viață este puterea banului. Înrudită cu un alt personaj literar de excepție din literature română, Vitoria Lipan-eroina lui
SARACA FATA BOGATA ... de MARA CIRCIU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360745_a_362074]
-
până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea a rămas o așezare slab populată, cu specificul ei agro-pastoral, cu o populație rară și așezări răzlețe pe văile și munții înconjurători. Cercetările arheologice de până acum nu au identificat așezări omenești, ci numai urme care au fost castrele romane din Munții Șureanu pe Vârful lui Pătru, de pe Comărnicel și Jigurelu, la nord de Petrila, care par să fi fost construite cu prilejul războaielor duse împotriva Daciei, fiind părăsite după aceea. Așezările
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
în acele vremuri era similară cu a fraților lor din Transilvania. Școli populare nu existau, interesul statului austro-ungar era să țină tineretul român în întunericul neștiinței, ca nu cumva să se deștepte în el simțul de libertate și de demnitate omenească, așa cum sublinia în operele sale Gheorghe Barițiu. Preoții și diecii lor aveau și ei carte puțină, ceea ce învățaseră pe la mânăstiri se referea în mare măsură numai la cele necesare ținerii slujbelor. Din dorința de a lumina acest urgisit popor, pe lângă
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
rostiri de-a dreptul aforistice, de profunzime și de săpat în piatră n-a lăsat Iorga despre Eminescu! Iată câteva, dezarmant de puține din cele multe, aproape imposibil de adunat din marea de text scris de Iorga, ce depășete măsura omenească și poate de aceea oamenii au cam obosit să-l mai frecventeze și să-l cerceteze, unele ce aveau să prefigureze revelări notorii de mai târziu: „Poetul acesta n-a fost numai poet ... care să fii vânat tablouri, senzații, sunete
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
a exercitat-o Eminescu asupra lui Iorga, el fiind în mare măsură cel ce i-a însuflat foarte devreme adolescentului Iorga, ceea ce avea să fie enorma sa energie luminată fără de care nu se poate realiza nici o întemeiere benefică în societatea omenească. Asa cum am încercat să relev în această cartela care m-am referit, în care am căutat să surprind monografia unei stări de spirit, aceea a entuziasmului si energiei luminate ce a dus la realizarea statului național, o vreme diametral
EMINESCU MENTOR SPIRITUAL AL LUI NICOLAE IORGA de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 897 din 15 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359958_a_361287]
-
de îndrăzneală, efort continuu, chiar și un strop de umilință care să îngăduie exigenței puterea de a anula multe rânduri în favoarea limpezimii și luminii. El îți cere strădania continuă să dezlegi câte ceva din sensurile mai adânci, ori din imperfecțiile rânduielilor omenești, să descoperi mereu unghiuri noi din care să privești lumea, să dezlegi noi înțelesuri, să surprinzi esența, nota particulară. Scrisul îți cere să proiectezi lumini în colțurile obscure ale sufletului, să surprinzi fapte de tot felul și mai mari și
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
dezlegi noi înțelesuri, să surprinzi esența, nota particulară. Scrisul îți cere să proiectezi lumini în colțurile obscure ale sufletului, să surprinzi fapte de tot felul și mai mari și mai mici, nuanțele lor ascunse și ignorate relevând multitudinea diversă a omenescului. Scrisul îți cere să ai puterea de a ocoli locurile bătătorite, stereotipiile verbale și multe altele mai cere scrisul și nu le poți avea întotdeauna gata să te slujească. Nu de puține ori simt cum se strecoară pe lângă mine acele
NICIODATĂ NU E PREA TÂRZIU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360068_a_361397]
-
nesatisfacătoare se datorează faptului ca până acum antropologii, lingviștii, istoricii, psihologii nu și-au conjugat cunoștințele, metodele și punctele de vedere“ (TLG, B., 1971, P. 298). E cert că originea limbajului este intim legată de apariția omului și a societății omenești. Există două teorii cu privire la apariția omului însuși: mai întâi cea religioasă care afirmă că Dumnezeu l-a creat pe om din lut (pământ) și teoria evoluționistă după care omul s-a desprins dintr-un soi de maimuțe și anume din
ORIGINEA LIMBAJULUI SI FILOSOFIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360061_a_361390]
-
distribuite apoi la scară mică în relațiile zilnice ale fiecăruia dintre noi. Bieții de noi, am săpat vârtos în minereul diamantin al înțelepciunii strămoșești pentru a scoate la iveală denominațiuni care acoperă toată gama exprimării malverse „in vitro” a manifestărilor omenești, ba chiar și alte câteva pe deasupra ... O oportunitate neîndoielnică de exprimare a acestor năsărâmburi o reprezintă alegerile. Aproape toți oamenii așteptau cu sufletul la gură reacțiile, comportamentul aleșilor. Dar mai ales al „alesului”. Și onorarea promisiunilor, cu care cel din
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
felicite” pentru îndeplinirea baremului de trageri cu rachete sol-aer. Ce mi-am zis, ia să bag nasul puțin pe ușa cantinei, prea miroase frumos, probabil că se gândiseră ca măcar o masă după atât amar și chin să fie mai omenească. Eram curios să văd ce mai fac „hazaicile” care nu erau deloc indiferente când mă vedeau. La drept vorbind și eu pusesem ochii pe o zvăpăiată de mândruță, care îmi căuse cu tronc, pe nume Xenia, o georgiancă brunetă al
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
Câmpulung, am cunoscut oarecum și viața din afara școlii. Sigur, păstrând proporțiile uriașelor transformări de tot felul, dar mai ales în planul tehnologiilor informației și prelucrării și transmiterii ei, a celor din educație cu deosebire, a conținutului diferitelor domenii de activitate omenească, știință, artă, cultură, ceea ce am să spun în continuare pare insignifiant, la o treaptă încă primitivă de evoluție a formelor și instrumentelor culturale pe care le-am experimentat, le-am trăit. Cu riscul de a fi, a câta oară? inabil
CÂTE CEVA DESPRE ACTIVITATEA EXTRAŞCOLARĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360117_a_361446]
-
sufletul împovărat de griji și nevoi acasă la Maica Domnului. Ce altceva ar putea să-i țină pe credincioși în ploaie și frig, câteva zile, decât o mare dragoste de adevăr și cele sfinte, un dor nebun de Maica neamului omenesc - Fecioara Maria, un strigăt de jale și dor după ajutorul dumnezeiesc. În tradiția mănăstirii, există obiceiul de a înconjura bisericuța din curtea așezământului monahal cel puțin de trei ori, pentru iertarea păcatelor. Organizatorii pelerinajului de la Mănăstirea Nicula vor pregăti, miercuri
DOR DE MAICA DOMNULUI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360131_a_361460]
-
pentru a vedea reperele critice ale altora: Evgheni Evtușenko, Rusia: „Cristina Dascălu e o scriitoare talentată... Opera ei e plină de melancolie amară, dar printre rînduri strălucește speranța. Ea dovedește că scriitorii pot apropia națiuni și culture diferite, izbăvind sufletul omenesc divizat de apartenențe politice... Ea scrie cu atingeri delicate, cu sensibilitate, o carte convingătoare, inteligentă, pătrunzătoare, scrisă clar, nuanțat”. Anamaria Beligan, Australia: „Pline de elemente voit satirice, dar în egală măsură metafizice, dispassionate (!), dar intense, senzuale, inteligente, poeziile Cristinei Dascălu
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]