5,945 matches
-
pentru ca elementele fondului intim străin să-și piardă forța negativă. Doar democrația în fața morții și a lui Dumnezeu (acest punct suprem de anulare a diferențelor) îmi aduce aminte de hotarul finitudinii și al faptului de a fi om, pe care orgoliul închiderii în determinațiile mele mă face la tot pasul să îl dau uitării. Dar ce loc ocupă, în constelația elementelor fondului intim-străin, libertatea? Am văzut că libertatea este singura dintre limitele primite (ea mi-a fost conferită și vine, ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
calul biciuit. Cu toate acestea, mă recunosc mai lesne în lucrul pe care eu l-am făcut. Și cu cât mă recunosc mai lesne, cu cât spațiul pe care el îl ocupă devine mai vast, cu cât este mai mare orgoliul meu în raport cu el ca acela de mine făcut - cu atât mă desprind mai mult de ordinea mea originară, cu atât mă izolez mai mult și mă ridic, cu cealaltă ordine a mea, împotriva ordinii din care fac parte laolaltă cu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
desparte de ființa sa, de limita vieții sale. Orice destin stă sub ne-însoțire și ignoranță. Istoria este singurătatea indivizilor și a popoarelor care se îndreaptă, fără să o cunoască, spre limita vieții lor, spre propriul lor destin. <contents> Umilitatea, orgoliul și umilința . Libertatea ca preluare în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . 49 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA SA (A SE HOTĂRÎ) . Secvența „de depășit-de atins“ . . . . . . . . 72 Maladiile de destin. Lenea, ratarea și bovarismul . . . . . . 87 Prostia ca încremenire în proiect . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 A HOTĂRÎ ÎN PRIVINȚA A CEVA. RAPORTUL
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
independenței lor. Ca și autoritarii, părinții autorizați formulează limite clare ale conduitei, reguli ce trebuie respectate cu fermitate, chiar dacă acestea îi induc copilului un anumit nivel de frustrare. Dar, disciplinarea nu este redusă la pedepsire, iar blamarea, jignirile sau rănirea orgoliului copilului sunt inacceptabile. Disciplinarea înseamnă ghidare competentă în rezolvarea problemelor, încurajarea copilului să încerce noi activități, dezvoltarea responsabilității sale. De aceea, consecințele acestui stil parental sunt preponderent pozitive. Următoarele două stiluri parentale sunt, de fapt, variantele stilului autorizat deoarece combină
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
Sanda, Literatura între revoluție și reacțiune, Editura Apostrof, Cluj- Napoca, 2002. Cosma, Anton, Romanul românesc contemporan, volumul I, Editura Eminescu, București, 1988. Crary, Jonathan, "Techniques of the Observer", în October, volumul 45/1988 (vară), pp. 3-35. Cristea, Valeriu, Modestie și orgoliu, Editura Eminescu, București, 1984. Dällenbach, Lucien, Le récit spéculair - Essai sur la mise en abyme, Éditions du Seuil, Paris, 1977. Danto, Arthur, "Depiction and Description", în Philosophy and Phenomenological Research, nr.1/1982. De Armas, Frederick A., "To see what
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
astăzi", Sergiu Adam, "Pagini dintr-un jurnal posibil", în revista Familia, nr. 5/1999, p. 64. 3 Cristian Livescu, Scene din viața imaginară, capitolul " Dezarticularea fantastică a realului", Editura Cartea Românească, București, 1982, p. 178. 4 Valeriu Cristea, Modestie și orgoliu, Editura Eminescu, București, 1984, p. 174. 5 Zoe Dumitrescu-Bușulenga, "Un portret", în volumul Lumea în două zile, ediția a II-a, București, 1985, p. 446. 6 Monica Spiridon, "Antipa în lumea oglinzii", în volumul Melancolia descendenței. Figuri și forme ale
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
dogmelor dupa moda aggiornamento și a valabilității canoanelor, Nae Ionescu declanșează adevărate campanii de presă pentru îndreptarea unor nereguli care începeau să-și facă loc în viața Bisericii. Acțiunile sale au fost de multe ori percepute ca expresii ale unor orgolii și interese personale, mentalitatea modernă neînțelegând rostul unor asemenea campanii care aduceau aminte de timpurile fertile ale patristicii în care dezbaterile teologice dețineau un rol major. Prima campanie începe în momentul constituirii Consiliului de regență, în urma decesului regelui Ferdinand, la
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Ortodoxiei (L'Orthodoxie dans son essence), oferind o solidă argumentare istorică menită să elimine toate neînțelegerile (mal-entendus) cu care era privită Ortodoxia, în Occident. Teologul rus formulează esența Ortodoxiei din perspectiva neopatristicii: Ortodoxia nu se ridică deasupra celorlalte confesiuni prin orgoliul dominării, ci prin faptul că ea reprezintă un tot unitar în raport cu alte fracțiuni. Ortodoxia îi invită pe toți să se unească cu ea, în numele unirii cu Hristos în Adevărul Revelat, păstrat pe calea succesiunii, fără modificări și acționând în numele grației
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
la școală, înregistrând un randament școlar scăzut. Din această cauză el poate să ajungă la un fel de agitație continuă, are permanent senzația că este supraîncărcat, suprasolicitat. Alteori, preocuparea părinților pentru situația strălucitoare a copilului la școală, este alimentată de orgoliul lor fără de margini. Aceștia sunt copiii care se remarcă la grădiniță: recită, cântă, se anunță la răspuns. Cu timpul, devin mici vedete, imaginea prinde contur: „Copilul începe să fie considerat foarte capabil în general. Dar, la școală, copilul care a
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
creat o lume divină, prin siguranță, talent și pasiune, o viață de om dedicată brăilenilor.” (Lidia Munteanu) „Asimilarea expoziției se face fără efort, aceasta pentru că raporturile pictorului cu imprevizibilul model care este natura, sunt construite firesc și concordant. Ferită de orgolii excesive, pictura aceasta crește în spiritul respectului față de datele imediate ale naturalului. În imaginile cu obiecte, fructe și flori, preferințele merg spre viața vegetală. Apar astfel uneori inconsecvente de tratare plastică, discontinuități, dar ni se pare că tocmai ele, ca
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Ion Popescu Sirețeanu, prof. C. Turculeț și Dr. V. Bejan. Cu această ocazie sărbătoritului i-a fost înmânată Diploma de membru de Onoare a societății noastre. CAPITOLUL VIII 1996 Românii din Federația Rusă Fatalitatea vecinătății teritoriale, furtunile istoriei, ostilitatea ideologică, orgolii imperiale au dislocat mase de români spre interiorul Rusiei țariste și mai târziu a Uniunii Sovietice. Menționând elementul românesc răspândit în Federația Rusă trebuie să ne referim la motivația individului, grupului sau comunității de a părăsi mediul natal. Sunt două
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
fie interpreatată ca o piedică. Imediat ce a primit autorizarea plecat spre Ostia. Din Ostia a plecat pe țărmurile Campaniei și de aici spre Rhodos. După plecarea lui Tiberius, Augustus s-a simțit eliberat de stinghereala pe care i-o provoca orgoliul său veșnic nemulțumit, în fața afecțiunii ce o arăta nepoților săi Caius și Lucius. Aceșia au crescut mari și au ajuns la strălucirea celor mai de seamă magistraturi. La Rhodos s-a stabilit într-o casă modestăde la marginea orașului, fără
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
personală a lui Aurel Brumă. Deși, călcătură de șarpe, timpul ne mușcă la fiecare trecere de an, deși rugina se încuibă tot mai adânc sub ostrețele timpului și în toate cele, continuăm să greșim frumos în întoarcerile noastre către datini, orgoliul de orășeni cumpărați aplecându-ne dinaintea viețuitorilor dintre luturi nedeslipiți de coaja casei strămoșești, de cântec și descântec, de semn, însemn și blestem, de respirația încă fragedă a veșniciei" (p. 123). Sub semnul veșniciei, Iorgu și Maria au pus nuci
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
dorim, la sintagma dihotomică a lui P. Evdochimov care situează omul între a “a avea” și “a fi”. Dorim să avem copii buni, dar dorim oare să fim și noi buni? Dorim să ne schimbăm fundamental din oameni mânați de orgolii mărunte, meschine, care ne urâtesc sufletește - și nu numai - și să redevenim buni așa cum ne-am născut. Faceți un exercițiu de memorie și reiterați pentru o clipă felul cum vă comportați de exemplu atunci când aveați nouă sau zece ani și
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
printr-o negație, dar nici nu vreau să întemeiez ceva pe incomprehensibil. Vreau să știu dacă pot trăi cu ceea ce știu și numai cu aceasta. Mi se mai spune și că inteligența trebuie, în cazul de față, să-și sacrifice orgoliul, iar rațiunea să îngenuncheze. Dar dacă recunosc limitele rațiunii, nu înseamnă că o și neg, căci îi recunosc puterile relative. Vreau doar să mă mențin pe această cale de mijloc, unde inteligența poate rămân e limpede. Dacă în aceasta constă
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
iar rațiunea să îngenuncheze. Dar dacă recunosc limitele rațiunii, nu înseamnă că o și neg, căci îi recunosc puterile relative. Vreau doar să mă mențin pe această cale de mijloc, unde inteligența poate rămân e limpede. Dacă în aceasta constă orgoliul său, nu văd rațiunea suficientă pentru a renunța la el. Nimic mai profund, de exemplu, decât afirmația lui Kierkegaard, după care disperarea nu e un fapt, ci o stare: însăși starea păcătosului. Căci păcatul este ceea ce-l îndepărtează pe om
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
de profeți, chiar fără Dumnezeu. I se cere să facă saltul. El nu poate răspunde decât că nu înțelege bine, că lucrul nu este evident; căci nu vrea să facă decât ceea ce înțelege bine. I se spune că săvârșește păcatul orgoliului, dar omul absurd nu înțelege noțiunea de păcat; că la capătul drumului îl așteaptă poate Infernul, dar el nu are destulă imaginație spre a-și înfățișa acest ciudat viitor; că pierde nemurirea, dar aceasta îi pare fără însemnătate. I se
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
vieții întregul său preț. Manifestată de-a lungul unei întregi existențe, ea îi restituie măreția. Pentru un om care vrea să vadă, nu există spectacol mai frumos decât cel al inteligenței în luptă cu o realitate care o depășește. Spectacolul orgoliului uman este inegalabil. Toate încercările de a-l deprecia rămân zadarnice. Această disciplină pe care spiritul și-o dictează sie însuși, această voință pe care singur și-a făurit-o, această confruntare are în ea ceva puternic și ciudat. A
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
pentru acele spirite ce pot trăi înfruntând o asemenea imagine a propriei lor morți. Și totuși ele își trag tocmai de aici puterea, aflându-și astfel justificarea. Destinul nostru se află în fața noastră și noi îl înfruntăm. Mai puțin din orgoliu, cât pentru că avem conștiința condiției noastre fără de urmare. Și nouă ne e uneori milă de noi înșine. E singura compasiune ce ni se pare acceptabilă: un sentiment pe care poate nu-l înțelegeți și care nu vi se pare bărbătesc
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dar cum să nu văd în acest salt care caracterizează orice gândire existențialistă, în această încăpățânare de a străbate la nesfârșit o divinitate fără suprafață, semnul unei lucidități care se abandonează pe sine? Se susține că nu-i decât un orgoliu care abdică spre a se mântui. Această renunțare ar fi, mi se spune, fecundă. Dar o situație nu o schimbă întru nimic pe cealaltă. În ochii mei, valoarea morală a lucidității nu va fi micșorată numai pentru că mi se spune
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
se mântui. Această renunțare ar fi, mi se spune, fecundă. Dar o situație nu o schimbă întru nimic pe cealaltă. În ochii mei, valoarea morală a lucidității nu va fi micșorată numai pentru că mi se spune că e, ca orice orgoliu, sterilă. Căci orice adevăr, prin însăși definiția lui, e steril. Toate evidențele sunt sterile. Într-o lume în care totul e dat și nimic nu-i explicat, fecunditatea unei valori sau a unei metafizici e o noțiune goală de sens
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
descoperind cât de mult îl ura Lin Biao, înțelegând că nu mai are nici el mult până când să i se „alăture lui Marx*”, Mao se îmbolnăvește grav și este mai-mai să moară la începutul anului 1972. într-o zvâcnire de orgoliu, își revine și este chiar în stare să primească vizita președintelui american Nixon, în februarie. Dar un resort intim s-a rupt. Pentru a evita organizarea propriei succesiuni, se lasă, nu fără perfidie, în voia jocului facțiunilor: după ce-i cere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sisteme, socialismul tocmai ce și-a afirmat, o dată în plus și în mod strălucitor, superioritatea.” și a prevăzut că URSS va ajunge din urmă SUA, în mod inevitabil, în materie de producție pe cap de locuitor. în schimb, răniți în orgoliu, americanii își mobilizează tehnologia pentru a-i ajunge și întrece pe sovietici, ale căror carențe, în special informatice și cibernetice, sunt din ce în ce mai camuflate și compensate prin plagierea organizată în Occident, prin intermediul unor puternice rețele de spionaj. Există un alt teritoiu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de memoria ancestrală a acestor populații care au transmis din generație în generație ideea existenței pelasgilor ca popor originar civilizator, chiar dacă astăzi nici bulgarii, nici sârbii, nici grecii ori ungurii și nici alții n-o mai recunosc, fie din orgoliu, fie din alte interese. În timp, străinii au făcut totul ca să se piardă din conștiința umanității, cine sunt valahii, însă extraordinara varietate de denumiri, relativ apropiate date de acești străini valahilor, este dovada vechimii lor ca popor, dar și a
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
construită (prin politică și revoluție, În Franța) și națiunea moștenită (prin cultură și tradiție, În Germania). Iar istoria a acutizat o dilemă care nu era astfel prin natura ei. Filosofii germani ai culturii (Herder, În primul rând) reprezintă reacții de orgoliu și rezistențe politice Împotriva dominației franceze și a corolarului său (real sau imaginar): Luminile. Puterii politice a monarhiei Bourbonilor și apoi a Revoluției Franceze le corespund pregnanța culturii și a rasei, ca punct de vedere german. Evenimentele esențiale se produc
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]