5,724 matches
-
se ia măsuri...”, dar nu puteau avea încredere într-un șofer de Goskino. „În actualele condiții, se poate spune că au făcut un act de prietenie față de noi” - conchise Vali, cu un glas îmbunat de o sinceră îngrijorare. Încremenit sub pătură, i-am cerut să se așeze pe marginea patului și să mă asculte, căci îi voi vorbi de la suflet la suflet, ca unuia despre care știu cum și de ce a ajuns de la Rabat la București. Îi respect prea mult nivelul
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
în fața lui, iar tinerii îl urmează fascinați. Joi, 18 noiembrie În zilele de doliu după Brejnev, s-au dat la televizor minuni de concerte, cu orchestre și soliști de prima mână. Am stat fermecați ore întregi în fața ecranului, înfășurați în pături și bând ceaiuri fierbinți. Acum programul s-a tâmpit la loc, nu mai deschidem decât la desene animate, pentru Tomi, sau sâmbăta seara, la serial. De citit însă, slavă Domnului, avem tot timpul ce: pe filiere oculte, probabil aduse de
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
cineva aflat la capătul unui lanț salvator ne rezolvase (în acei ani, verbul a rezolva se conjuga, într-un mod bizar care îmi zgârâia urechile, cu reflexivul). Îmi amintesc cât de greu procurasem cămășuțele de pânză, căciulițele de bumbac și păturile (urâte, dar, în sfârșit, de dimensiuni potrivite pentru un nou-născut). Soacra mea obținuse o sticlă cu biberon ușoară, din plastic, cu mici desene viu colorate, care nu semăna mai deloc cu surata ei din sticlă groasă (asemănătoare cu cea în
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
degetelor era crudă și lacrimile au început după aceea să țâșnească, odată cu țipetele ascuțite. Tot cer înnegurat cu urme rozalii era și în noaptea aceea a cutremurului, în ’77. Copiii eram toți adunați pe o bancă în fața blocului, acoperiți cu pături apucate în grabă de părinți când a început urgia. Abia venisem dintr-o vizită și tata meșterea ceva la televizor, când a și zburat de-acolo, n-am mai apucat să văd când a prins-o și pe aia mică
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
facă mișto de mine. De fapt, ieri ne-am distrat la culme: mama ne-a culcat iar împreună - era groaznic de frig - și a zis că pune reșoul într-o singură cameră (a mea, că-i mai mică) și toate păturile pe noi, „să ne încălzim ca animalele în grajd“ - iar o durea capul, cred că din cauză că se încălzește cu aragazul aprins toată noaptea, iar tata se teme să nu se ia gazul și apoi să-i dea ăia drumul înapoi
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
o plimba prin saloane notând împrumuturi și returnări. Cred că nu era deloc igienic, dar era unul dintre rarele momente ce te împăcau cu spitalul. Am citit destule dintre fasciculele soioase de pe masa chirurgicală, mai ales noaptea, cu lanterna sub pătura ce puțea a clor. După ce-am ieșit din spital, le-am căutat (și, desigur, nu le-am găsit) într-o bibliotecă de cartier pe care începusem s-o frecventez cu febrilitate, până când, după câțiva ani, bibliotecara m-a înțărcat
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
un amorez atât de înflăcărat, încât coborâse noaptea pe burlanul foarte solid până la noi în cameră, unde colega pe care o atacasem îi deschisese. A trebuit să se mulțumească să mă contemple complet adormită, înfofolită în pijama, trening, capot gros, pături, cu căciula înfundată pe urechi și cu șosete de lână în picioare, pentru că nopțile erau deja geroase, dar căldură nu se furniza decât două ore pe noapte. Departe de a se lăsa descurajat, admiratorul (cred că-l chema Daniel) a
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
încercat să mă apăr într-un fel, și în condiții artizanale mi-am montat un fel de ecran din plăcuțe de plumb pe tavan. N-a avut nici un efect. Apoi îmi schimbam locul și dormeam fie în bucătărie jos pe pătură, fie în sufragerie pe un pat pliant. Și cu acest prilej am remarcat un amănunt. Noaptea mă culcam într-un loc, începeam să nu mă simt bine, și fără să fac nici un zgomot mă mutam în cealaltă parte. După câteva
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
s-a bazat de la început pe o ...dictatură. ,,Dictatura proletară”. În teorie puterea a fost dată celor săraci care nu prea știau ce să facă cu ea, dar în realitate ea a fost acaparată de o mână de oameni (din pătura săracă) care sub pretextul apărării drepturilor poporului, au început ei înșiși să huzurească pe spinarea celorlalți. În scurt timp indivizii care ajungeau la putere, își dădeau seama că noua ,,orânduire” le oferea posibilitatea să aibă multe avantaje și să nu
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
arhivele bisericii reformate de aci. Din aceste arhive aflăm destul de multe lucruri bune despre locul, edificiul și imunitatea școlii românești, despre condiția riguroasă ce se cerea magistrului (dascălului), despre plata atrăgătoare oferită acestuia, despre avantajele oferite elevilor merituoși, proveniți din pătura mai săracă a populației, cărora li se oferă chiar gratuitate în învățământ. Școala Susanei Lorantfy dispare din vederile cercetătorilor mult prea curând, în 1662, fără să se găsească o explicație referitoare la aceeastă dispariție, în contrast cu atâtea elemente care ar fi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
patul ?“. Era vreo cinci după-amiaza și nici măcar nu se înserase. Tipa a încuviințat și eu am scos așter nuturile apretate (avusesem grijă să le schimb de dinainte), am desfăcut canapeaua, am întins cear șaful cu migală, am pus pernele și pătura. în timp ce făceam patul și stăteam cu spatele la ea, Ioana s-a dezbrăcat și, cînd am terminat, a zbughit-o sub pătură doar în cămașă și chiloți. Era cam penibilă situația. Tot timpul ăla mort, în care ne pregăteam în tăcere pentru
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
avusesem grijă să le schimb de dinainte), am desfăcut canapeaua, am întins cear șaful cu migală, am pus pernele și pătura. în timp ce făceam patul și stăteam cu spatele la ea, Ioana s-a dezbrăcat și, cînd am terminat, a zbughit-o sub pătură doar în cămașă și chiloți. Era cam penibilă situația. Tot timpul ăla mort, în care ne pregăteam în tăcere pentru marea chestie... M-am dezbrăcat și eu la chilot și m-am vîrît lîngă ea. Înainte de a mă sui în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
tăcere pentru marea chestie... M-am dezbrăcat și eu la chilot și m-am vîrît lîngă ea. Înainte de a mă sui în pat - tipa se uita la mine - avusesem grijă să-mi sug burta și să-mi bombez pieptul. (Sub pătură n-am mai avut grija asta.) Am început să ne sărutăm și, la un mo ment dat, am simțit picioarele ei atingîndu-le pe ale mele. Chestia m-a înnebunit. Pentru prima dată niște picioare delicate, cu pielea fină, se încolăceau
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
foarte păroase (deși, în realitate, nu erau așa), și treaba asta mă făcea să mă consider foarte bărbat. I-am descheiat nasturii de la cămașa ei încadrilată, iar ea și-a dat-o jos. Tot ea și-a dat jos, pe sub pătură, și chiloții. La fel am făcut și eu. N-a fost mare filozofie să intru în ea, dar, o dată ajuns acolo, am rămas nemișcat, neștiind ce mai trebuia făcut. / Ce expresie idioată, „să intru în ea“, de parcă aș fi intrat
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
pîrîit - dacă nu l-am auzit, cel puțin l-am simțit. Nu m-a durut deloc, dar, deși eram în brațele extazului, treaba m-a cam îngrijorat. După ce am terminat, mi-am tras repede chiloții pe mine, am ieșit de sub pătură și m-am dus țintă la toaletă. Acolo mi-am văzut puța însîngerată și m-a cam luat cu rău de la stomac. În plus, cînd am făcut pipi m-a usturat îngrozitor. Nu mai vorbesc de usturimile suportate cînd am
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
cutie pe care grijuliu a strecurat-o în buzunar. Îmi amintesc că în anul acela nu aveam porc, deci, casa porcului, ”cocina”, era amenajată pentru joacă. Pe podea, erau ghijele de porumb scoase din saltele, peste care era pusă o pătură. Peidy scoate cutia de chibrituri și până să mă dumiresc ce face cocina a luat foc. Deasupra și lateral erau cotețele pentru iepuri. Spiritul și curajul surorii mele, care cu aptitudine de adevărat pompier, ne-a scăpat de necazuri. Iepurii
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cunoștea prețul mărfurilor și nici limba în care se vorbea. În cameră nu mai era disponibil nici un pat de dormit, doar un fotoliu în care Carlina se așeză cu sfială, apoi se afundă cât mai adânc, încolăcindu-se sub o pătură căutând ași feri privirea de celelalte persoane sub pretextul că era frântă de oboseala acumulată din timpul călătoriei. Părul care era pieptănat într-un coc, strâns, îl desfăcu din strânsoarea lui, iar acum se simțea mai lejeră. Foamea o chinuia
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
fusese niciodată, iar luna era învăluită și ea într-un mister. Ajunsă acasă, își turnă o ceașcă aburindă de ceai. Adăugă în ea puțin rom, după care se întinse pe o saltea, rezemată pe o pernă și învelită cu o pătură din care își scoase picioarele goale afară. Își bău încet ceaiul, gândindu-se la ziua proastă pe care o trăise, iar romul ce-l puse în ceai parcă îi ardea încet stomacul. „Cred cam să mă-mbăt!”, spuse așa ca
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
sărbătoare... E, și dacă nu e, surîde ea, s-o facem. Bine? Bine, răspund. Am băut lichior de cireșe, cafea și am vorbit mult, despre orice. După miezul nopții, așezată pe salteaua patului, întinsă jos și acoperită cu cearșafuri și pătură, cu spatele lipit de calorifer, rotind între degete paharul cu lichior, o aud exclamînd: Doamne!... și cînd te gîndești că între deznădejde și fericire nu-i decît un pas... Da, un pas, murmură ea, privind adînc în pahar, un pas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
am un fotoliu foarte comod. Am și eu mai multe... Două le-am văzut: sînt de răchită împletită, pe marginea piscinei. Jaluzelele erau ridicate... Deseară, vor fi lăsate... La mine acasă, cînd vreau să fie întuneric, acopăr geamul cu o pătură, îi spun, ridicîndu-mă. Mi-ar plăcea să te ajut... Ba mai degrabă aș dori să fac eu orice treabă, ca ție să-ți rămînă tot timpul pentru pagina albă... Ar fi investiția cea mai rentabilă pe care ar putea-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
ăsta se întâmplă să fie fostul director al fabricii Steagul Roșu, de care depinde apartamentul nostru, ceea ce explică de ce am fost dată afară din birou fără să am voie să iau nimic, ba, mai mult, fiind obligată să-i dau pături și cearceafuri (fiindcă e un golan, un sărăntoc). Nu știa să folosească hârtia de W.C. și, cum se înfundase canalul, a făcut o grămadă de aproape 50 cm de ziare Scânteia, folosite. II Marți, 2 mai [1950] [...] Azi-dimineață am fost
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
piersici albe înăbușite cu mousse de fistic și biscotti de anason, pe o farfurie aurită, nu mi-am putut reprima micile împunsături de vină care răzbăteau prin starea de bine de la suprafață, ca luminițele care se joacă cineva printr-o pătură. Cred că am să fiu mult mai fericită când am să-i dau vestea lui mami. Vreau să spun că n-am nici un motiv, de fapt, să mă simt aiurea. Cum să-i anunț, dacă ei erau la Lake District
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
nimeni? După ce urc și cobor pe vreo șase scări rulante, în sfârșit îl găsesc și mă opresc, cu limba ieșită de un cot. Mă uit în jur, nedumerită, la toate lucrurile astea, de care n-am auzit în viața mea. Pătură de bun-venit? Suzete anti-colici? Of, la naiba. O să cumpăr de toate. Mă duc repede la cel mai apropiat raft și încep să adun tot ce-mi cade în mână. Costumașe întregi, șosețele, o căciuliță... un ursuleț de pluș, o păturică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
domină scena și În comediile dramaturgului sârb Branislav Nusic <endnote id=" (575, pp. 69-74)"/>. „Cultura română - scria sociologul Ștefan Zeletin În 1927 - e Îndreptată Împotriva burgheziei noastre actuale, a capitalismului, și cum deținătorii acestuia sunt liberalii și evreii, cele două pături de seamă ale burgheziei române, cultura română e deopotrivă antiliberală și antisemită. [...] Finanța liberală și evreiască au avut un dușman comun de Învins : agrarianismul român. Ele l-au Învins pe cale economică, nu Însă pe cale sufletească, culturală. Economia românilor le este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
clasei de mijloc. În Țările Române, de exemplu, societatea era structurată, În principal, În două clase extreme : boieri și țărani. Meseriașii, negustorii și Întreprinzătorii - care, având nevoie de capital, apelează de regulă la serviciile cămătarilor - formau În spațiul românesc o pătură mijlocie relativ subțire, compusă mai ales din străini <endnote id=" (362)"/>. În plus, așa cum a demonstrat Nicolae Iorga <endnote id="(416, II, pp. 30 și 133)"/>, adevărații „neguțitori de bani” În Țările Române, În secolele XVIII-XIX - care Împrumutau bani oamenilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]