13,778 matches
-
referă la eliminarea din cântecul gregorian a tuturor acelor elemente muzicale străine, necaracteristice, care au intrat de-a lungul secolelor în interiorul lui, încercând readucerea lui la puritatea originară. Astfel, s-a decis abolirea tuturor tropilor și aproape a tuturor secvențelor. Papa Grigore al XIII-lea, prin decretul din 25 octombrie 1577, a încredințat responsabilitatea de a realiza o nouă ediție a cărților liturgice muzicale în cânt gregorian celui mai autoritar compozitor care lucra atunci la Roma, G.P. da Palestrina, ajutat de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sfârșit, Conciliul din Trento a insistat asupra inteligibilității cuvintelor: intercalările și întrepătrunderile polifonice trebuiau simplificate, astfel încât să se respecte, ca o prioritate absolută, dicția clară și corectă a textului liturgic; în fond, era aceeași exigență care l-a determinat pe Papa Ioan al XXII-lea, cu mai mult de două secole în urmă, să elaboreze bula Docta sanctorum patrum. În secolul al XV-lea, cererile de reformă ecleziastică includeau o reîntoarcere la simplitatea cântecului gregorian, în opoziție cu artificiile luxoase ale
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
din cadrul cântului bisericesc. Aflând de acest lucru, G.P. da Palestrina a compus imediat o misă (Missa Papae Marcelli) pentru părinții conciliari. Misa a plăcut așa de mult și textul sacru a fost tratat într-o manieră așa de respectuoasă, încât papa și episcopii și-au schimbat părerea. Chiar dacă Missa Papae Marcelli nu a fost compusă cu ocazia conciliului (a fost scrisă în jurul anului 1562 și coincide cu sfârșitul conciliului), ea cuprinde în mod exemplar calitatea inteligibilității textului invocată de comisia de
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
special în sinoadele locale și cele ale unor personalități culturale, cum ar fi franciscanul G.B. Martini în Storia della musica (1757) și în Esemplare o sia Saggio ... di Contrappunto (1774). Însă vocea oficială cea mai autoritară a fost aceea a Papei Benedict al XIV-lea. În apropierea anului jubiliar 1750, preocupat de situația liturgică a principalelor bazilici romane în care răsuna o muzică profană, și pentru a nu-i scandaliza pe pelerinii ce urmau să sosească în orașul papal, pontiful a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ceciliană”, care avea drept finalitate reînnoirea statutului muzicii sacre. Originile „mișcării ceciliene” datează din jurul anului 1820. Prima adunare a Asociației germane „Santa Cecilia” a avut loc în anul 1868, iar mișcarea a fost oficializată doi ani mai târziu, prin opera Papei Leon al XIII-lea. Această asociație a cunoscut o largă răspândire și a interesat întreaga Europă catolică, reușind să influențeze și muzicieni care nu se recunoșteau în mod direct în ideologia și sensibilitatea mișcării. Activitatea acestei mișcări, care în acțiunea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și numeroși compozitori români, printre care D.G. Kiriac, Cucu, Brânzeu, Chirescu și I.D. Petrescu. 6.2 „Inter sollicitudines”, de Pius al X-lea Opera reformatoare a mișcării ceciliene a avut drept rezultat promulgarea documentului Inter sollicitudines, în anul 1903, de către papa Pius al X-lea. Acest document constituie magna carta în materie de muzică, din partea magisteriului Bisericii de la începutul secolului al XX-lea, asupra căreia s-au oprit și succesorii lui Pius al X-lea. Principiile care stau la baza acestui
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
tot zelul aceste înțelepte reforme, de mult timp dorite și invocate în mod unanim, pentru ca să nu cadă în dispreț însăși autoritatea Bisericii, care, deseori, le-a propus și acum din nou le impune”. 6.3 Conciliul Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
propus și acum din nou le impune”. 6.3 Conciliul Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
Vatican II Între documentul Papei Pius al X-lea și Conciliul Vatican al II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al VI-lea din constituția Sacrosanctum Concilium, din cadrul ultimului conciliu ecumenic
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
II-lea au mai existat și alte intervenții magisteriale. Acestea au fost: constituția apostolică Divini cultus, de Papa Pius al XI-lea (1928); enciclica Mediator Dei, de Papa Pius al XII-lea (1947) și enciclica Musicae sacrae disciplina, de același papă Pius al XII-lea (1955). Toate aceste reflecții au confluat și au fost sintetizate în capitolul al VI-lea din constituția Sacrosanctum Concilium, din cadrul ultimului conciliu ecumenic, Vatican al II-lea (1962-1965). Acesta reafirmă toate conținuturile și prescripțiile precedente, dar
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
este mai înalt și mai sfânt, a forței spirituale care aprinde flăcările în toată natura, se exprimă prin intermediul notelor; astfel, muzica devine expresia celei mai înalte împliniri a existenței”. La sfârșitul acestei sintetice incursiuni în istoria muzicii sacre, reproducem cuvintele Papei Benedict al XVI-lea: „Sunt sigur că Institutul Pontifical de Muzică Sacră nu va înceta să ofere contribuția sa pentru o „actualizare” adaptată la timpurile noastre a prețioaselor tradiții pe care muzica sacră le posedă. Vouă, deci, dragi profesori și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
la poporul geto-dac acea ocârmuire originală, care își găsește asemănarea tocmai în veacul de mijloc la sultanii Seldjucizi care stăteau pe tron alături cu califii arabi, și mai bine poate la împărații germani, care conduceau destinele lumii de mână cu papa din Roma. Poate că și la vechii Geto-Daci, regele își împrumuta puterea de la pontifici, precum «luna împrumuta lumina ei de la soare »; poate că și la ei ar fi îmbrăcat ocârmuirea acea formă teocratică, pe care Europa o lua pe timpul lui
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
vorbind, cred că eu semăn mai mult cu proasta de Amelia, și-o să iubesc toată viața cine știe ce ticălos. Azi n-am avut noroc cu cititul. Mai întâi pentru că-mi înghețau mâinile. Apoi, de cum ne-am suit în trăsură, mama și papa l-au tocat mărunt-mărunt, cum toacă bucătăreasa noastră pătrunjelul, pe necunoscutul cules de Petre din zăpadă, azi-dimineață, aproape de pădurea Băneasa, în câmp, la lacuri. A fost dus în arest la Prefectura de Poliție. Mama, care e la zi cu absolut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la zi cu absolut totul, zice că-i scăpat de la balamuc, că sigur a înnebunit de prea multă învățătură. Și s-a uitat amenințător la mine: „Așa o să pățești și tu dacă citești toată ziua!“ Apoi s-a uitat la papa: „E timpul ca Iulia să se gândească la un bărbat cumsecade cu care să se mărite!“ Papa l-a consultat pe străin la rugămintea lui Costache, prietenul nostru de la Poliție, și zice că nu-i vagabond, chiar dacă e îmbrăcat cu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
multă învățătură. Și s-a uitat amenințător la mine: „Așa o să pățești și tu dacă citești toată ziua!“ Apoi s-a uitat la papa: „E timpul ca Iulia să se gândească la un bărbat cumsecade cu care să se mărite!“ Papa l-a consultat pe străin la rugămintea lui Costache, prietenul nostru de la Poliție, și zice că nu-i vagabond, chiar dacă e îmbrăcat cu niște haine neînchipuit de ciudate. O fi clovn, la circ. Altfel curat, nici un cusur „fiziologic“, în afară de faptul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
chiar dacă e îmbrăcat cu niște haine neînchipuit de ciudate. O fi clovn, la circ. Altfel curat, nici un cusur „fiziologic“, în afară de faptul că, într-adevăr, vorbește uneori în dodii. Dar, dacă-i nebun, e unul cultivat, „rotunjește frumos vorbele“. Însă când papa l-a întrebat dacă n are tuberculoză omul s-a uitat la el batjocoritor, părea scos din fire, și i-a răspuns jignitor: „Ești un actor de două parale!“ Papa a replicat, serios, cum e el în orice situație: „Domnule
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-i nebun, e unul cultivat, „rotunjește frumos vorbele“. Însă când papa l-a întrebat dacă n are tuberculoză omul s-a uitat la el batjocoritor, părea scos din fire, și i-a răspuns jignitor: „Ești un actor de două parale!“ Papa a replicat, serios, cum e el în orice situație: „Domnule, vă rog, nu sunt actor, ci medic!“ A adăugat că plămânii îi sună puțin înfundat, e foarte palid, dar boală serioasă nu-i găsește. Atunci bărbatul s-a calmat și
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
orice situație: „Domnule, vă rog, nu sunt actor, ci medic!“ A adăugat că plămânii îi sună puțin înfundat, e foarte palid, dar boală serioasă nu-i găsește. Atunci bărbatul s-a calmat și i-a spus că vrea să fumeze, papa, care e contra acestui obicei, i-a adus totuși tutun fin și foiță de pe masa lui Costache, dar zice că, după o căutătură sălbatică, arestatul i-a întors pur și simplu spatele. Nu-i un om bine crescut! I-au
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
că minte, nu-i dau mai mult de 30-35. Zice că-i gazetar și că-i născut aici. Dan Kretzu. M-a mirat că se poartă ras complect, cum vezi doar la actorii care joacă rol de muiere. Hm! Și papa și-a mângâiat fuiorul firav de barbă blonzie ca mătasea porumbului, suferința lui de-o viață. — O să aflăm mai multe mâine, la cină, că l-am invitat pe conu Costache. Papa a observat că sunt aprinsă la față și mi-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la actorii care joacă rol de muiere. Hm! Și papa și-a mângâiat fuiorul firav de barbă blonzie ca mătasea porumbului, suferința lui de-o viață. — O să aflăm mai multe mâine, la cină, că l-am invitat pe conu Costache. Papa a observat că sunt aprinsă la față și mi-a pus imediat mâna pe frunte, să vadă dacă n-am febră. Pentru el totul are cauze concrete, trupești, să n audă de suflet. Cu toate că mama l-a mai descusut o
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o fi auzit și nu cred c-o să vină, am văzut ieri că-i e frică de conu Costache. Jacques și cu mine ieșim zilnic o oră, dimineața, pe cheiul gârlei, să ne uităm la pescăruși - distracția lui principală -iar papa citește Universul, distracția lui principală. Azi-dimineață a tresărit când a găsit la rubrica Întâmplări din Capitală o știre despre subiectul nostru de conversație de ieri și mai ales când a văzut - dragul de papa! - că e pomenit și el, de
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
la pescăruși - distracția lui principală -iar papa citește Universul, distracția lui principală. Azi-dimineață a tresărit când a găsit la rubrica Întâmplări din Capitală o știre despre subiectul nostru de conversație de ieri și mai ales când a văzut - dragul de papa! - că e pomenit și el, de altminteri doar într-o mică paranteză. Când ne-am întors, ne-a citit de două ori știrea și la paranteză a coborât tonul: „Arestatul găsit ieri leșinat și aproape înghețat în apropiere de Pădurea
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
doctor Leon Margulius - mi-au greșit numele, dobitocii! - a avut amabilitatea să-l consulte). Cercetările sunt în curs.“ Eu am râs când am auzit că „e gazetar și nu e răufăcător“. Cred că este o precizare bine-venită, în zilele noastre. Papa m-a repezit. Cu caietul început ieri, am început o nouă viață. Viața mea începe, așadar, vineri. Cu cartea am ajuns la capitolul XXV, „în care toate personajele principale se pregătesc să plece din Brighton“. Cât despre noi, cei din
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-n mână. Alteori nu, iar la sfârșit, păpușile de porțelan stau răsucite și se uită în depărtare. Jacques jură că-și schimbă expresia chipului, când se uită în depărtare. Mama abia își ține firea, în clipe din astea, dar nici papa nu-i mai brav, și doar e doctor și bărbat. Așa că ne-a prins bine venirea polițaiului nostru, cu vești din târg. Ne-a împuiat capul cu duelul bietului Lahovary, cu acuzațiile de omor intenționat ale celor de la Indépendance Roumaine
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
ca să-mi facă talie îngustă și șira spinării dreaptă. Iar acum, când am voie și ar trebui să-l port... Adevărul e că vinovatul că nu-mi mai place e numai și numai domnul doctor Gerota. Eram la cabinetul lui papa, acum două luni, când a venit și dumnealui. Îl știam după faimă: treizeci de ani, talentat, studii la Paris, abia întors, pus pe schimbat lumea din temelii, conferințe despre tot ce e mai nou în medicină. Din octombrie, mi-a
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]