8,430 matches
-
inovative conținute, derivând din necesitatea compatibilizării lor cu legislația europeană în materie. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2007-2013 reprezintă instrumentul de punere în aplicare a Strategiei Naționale de Cercetare, Dezvoltare, Inovare. Din conținutul Planului anterior transpare o schimbare de paradigmă, în sensul în care cheltuielile publice în sectorul cercetare-dezvoltare, inovare nu mai sunt văzute cu titlul de "cheltuieli", ci de investiții în același sector. Din păcate, observând ulterior politica din acest sector, rezultă că, în realitate această modificare este una
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
multe locuri de muncă necesită cel puțin o diplomă de licență în domeniu, iar altele (în special pentru funcții de conducere sau de coordonare a unei activități) au drept cerință minimală studii post-universitare. Asistăm în prezent la o schimbare de paradigmă, în sensul că studiile universitare de licență nu mai sunt percepute ca educând și formând elite, ci pregătind absolvenți având diverse specializări; elitele încep să se localizeze pe nivelul superior al studiilor universitare de masterat, doctorale și postdoctorale. Această modificare
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
moderați State Membre U.E. inovatori moderați Cota parte PIB pentru CDI Măsuri de ameliorare / Caracteristici ale sectorului cercetare-dezvoltare-inovare Portugalia 1,59% - dezvoltarea insuficientă a învățământului terțiar este suplinită prin existența întreprinderilor mici și mijlocii, inovative. Cehia 1,56% - schimbări de paradigmă în sistemul de învățământ, prin promovarea intensivă a cercetării și prin dezvoltarea rețelei învățământului particular. Spania 1,39% - reformarea sistemului de învățământ, corelată cu restructurarea instituțiilor cu atribuții în sectorul cercetare-dezvoltare-inovare. Italia 1,26% - crearea unor veritabile districte tehnologice; - promovarea
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
nici partenerii anteriori anului 1989 ai României, respectiv statele cuprinse în Comunitatea Statelor Independente. Închierea unor acorduri bi- sau multilaterale este imperativă. Pentru intensificarea participării României la comerțul internațional cu drepturi de proprietate intelectuală, este necesară, așadar, o schimbare de paradigmă în ceea ce privește creșterea performanțelor românești în sectorul de cercetare-dezvoltare-inovare. Capitolul 5 Performanțele în cercetare-dezvoltare-inovare și creșterea economică în România În contextul instituirii unei europiețe a cercetării-dezvoltării-inovării, după douăzeci și patru de ani de democrație, din care cinci petrecuți sub umbrela Uniunii Europene, România
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
în totalul exportului industriei prelucrătoare românești, alături de cele având un nivel tehnologic mediu (peste 70%). O soluție potențială pentru sporirea activității inovative a întreprinderilor românești vizează orientarea lor către activități inovative și de cercetare proprii, printr-o schimbare profundă de paradigmă: prin reorientarea dinspre strategia achizițiior de tehnologii noi pri importuri, spre dezvoltarea unor departamente proprii de cercetare și inovare, capabile să inducă un comportament inovativ propriu. Așadar, întreprinderile mici și mijlocii din România au potențialul necesar pentru a deveni inovative
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
unei cercetări și pentru a asigura ușurința înțelegerii cercetării"232. Practic, interdisciplinaritatea semnifică un grad de complexitate mai ridicat al unei cercetări întreprinse. Dezvoltarea societății, trecerea spre societatea informațională, reglementarea nouă adusă prin declarația de la Bologna reclamă o modificare de paradigmă și, pe cale de consecință, o trecere dinspre un registru monodisciplinar spre unul pluri- sau interdisciplinar. Cercetarea ar avea numai de câștigat din cooptarea în echipa de cercetare a unor experți din diverse domenii; aceasta deoarece, în mod conștient sau, poate
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
drept pentru a se dezvolta din punct de vedere economic. La nivel european, o europiață a cercetării-dezvoltării-inovării există, dar in nuce. Continuarea eforturilor de coordonare și de cooperare a guvernelor Statelor Membre ale Uniunii Europene, dar și o schimbare de paradigmă a cetățenilor europeni, prin deschiderea către nou și către produse inovative sunt esențiale pentru dezvoltarea acestei europiețe. Politica europeană în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării trebuie înțeleasă în sensul unei politici de regenerare și de revigorare europeană, bazată pe o resursă inepuizabilă cunoștințele
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
Iorga, spirit aplecat spre rigoare și exactitate analitică, dar asta nu înseamnă că el renunță la anumită prudență în aplicarea metodei, lucru de observat chiar în studiul despre Creangă, unde surprinde încă de la început includerea "scriitorului energic și vioi" în paradigma temperamentelor senzaționale. Spre deosebire de "imaginativi" sau "sentimentali", care pornesc de la idei abstracte în rodirea imaginației, memoria lui Creangă îl înserează unei categorii "de ordine senzațională" în creativitate, datorită crede Iorga unei sanguinități cu totul deosebite în sfera cerebrală, aceasta fiind cea
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
câteva linii distincte, care să compună pentru fiecare o imagine concisă și cât de cât captivantă pentru un cititor amator de pitoresc și exotisme. Pentru prima oară aici, în prefață, Iorga îl situează pe Creangă alături de Rabelais, incluzându-l în paradigma marilor inițiați în gurmanderie, eroi de ospețe abundente, devoratori nu numai de mâncăruri grele, ci și de vocabule conviviale, sympozionale, cărnoase, gustoase, mirosind a primitivitate și arome ascunse din grădina edenică a deliciilor. Istoria europeană a râsului începe cu Rabelais
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
servesc" în fond meleagul de baștină din care provin, cu înclinație spre genul memorialistic, amintiri folosite atât ca nuvelă sau roman, cât și ca "tablou de moravuri" sau studii psihologice, adică "o impresie integrală asupra mediului"). Creangă apare aici în paradigma "realiștilor patriarhali", care s-a impus ca "un suflu de pace socială și morală", o literatură "fără conflicte dramatice", dominată de "pace, calm și senin", "absolut sănătoasă" și de aceea "superioară". Dar autorul lui Dănilă Prepeleac se remarcă prin câteva
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
noilor forme pe care le îmbracă. Hermeneutica lui Eliade pornește de la ideea că semnificația "sacră" se naște prin opoziție cu cea "profană", printr-un act de semnificare reciprocă. Acest tip de opoziție are un caracter de model. El constituie o paradigmă hermeneutică. Oricât de relativă ar fi dialectica sacru profan, ea pune în lumină un număr enorm de fenomene spirituale semnificative, ea descifrează și scoate în evidență o cantitate nebănuită de semnificații esențiale. Aceasta este și ,,contribuția hermeneutică cea mai importantă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Astăzi pare deseori neconvingător să explici un fapt cultural prin altul economic, sau unul religios prin "paricidul primordial", de exemplu. Le poți expune și argumenta interconexiunea, influențarea reciprocă, ceea ce este cu totul altceva. Paul Diel rămîne însă unul dintre fanii paradigmei psihologice de înțelegere și explicare a vieții spiritului uman. Faptul acesta cred că se poate argumenta cu cel puțin două teme ale cărții de față: mitul șarpelui și epistolele pauline. Secvențele veterotestamentare care-l au ca protagonist pe șarpele ispititor
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
ale mișcărilor în curs ale gîndirii economice". Textul de față reia bună parte a temelor preferate de autor: critica derivei existențiale generalizate, obsesia bunăstării consumeriste, disoluția principiilor, risipa epistemică, necesitatea regîndirii propriilor temeiuri ontologice dublată de imperativul configurării unei noi paradigme culturale și economice, vizînd omul concret, "situat în lume", dar și proiecția spirituală a acestuia. Putem vorbi despre un fundament metafizic al economiei ca știință? Autorul răspunde afirmativ, reclamînd nevoia de a redescoperi "sensul" Ființei, adică esența pro-fundă a lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a regîndi economia este necesar a se reînnoda legăturile cu tradiția sa inițială, profund filosofică și profund umană. "Cu toate schimbările ce au intervenit în contextul social, principiile de bază rămîn aceleași"6. Multe fracturi ale gîndirii economice, schimbări de paradigmă au trecut și poate mai trec încă nepercepute sau neapreciate la justa lor valoare. Știința noastră nu poate fi plenar obiectivă, nici în metodele sale, care implică cunoștințe anterioare, nici în rezultate, care presupun un punct de vedere asupra lumii
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
continuare se va căuta a se ști dacă ordinea în relațiile dintre indivizi nu provine direct din aceste relații și din grija față de Celălalt (Emmanuel Levinas). Care tot la Dumnezeu ne duce... Multe fracturi arheologice ale gîndirii economice, schimbări de paradigmă au trecut și poate mai trec încă nepercepute sau neapreciate la justa lor valoare. Știința noastră nu poate fi plenar obiectivă, nici în metodele sale (implicînd cunoștințele anterioare), nici în rezultate (care presupun un punct de vedere asupra lumii). Subiectivitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ale statelor, făcînd caduc chiar principiul suveranității. Trăim una din acele perioade de fractură în istoria omenirii, în istoria gîndirii umane, în care totul se reconsideră după noi criterii, se reașază pe făgașe noi. Se caută alte concepte, o altă paradigmă, noi valori și noi certitudini. Trăim în post-modernitate. Falimentul regimurilor comuniste pare a consacra victoria sistemului bazat pe piață, capitalismul. În majoritatea țărilor însă, politicile de dezvoltare tradiționale, bazate pe cantitativism și consum suplimentar de resur-se, ilustrate mai ales prin
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
alegerea dintre teorii și nu atît de verificarea gradului lor de scientificitate. Orice om de știință poate să creadă că teoria X este mai bună și oferă mai multe posibilități decît teoria Y. Iar Kuhn mai introduce și termenul de paradigmă, adică un cadru teoretic general la care un autor poate să adere și în interiorul său să aleagă între mai multe teorii. O paradigmă poate fi schimbată printr-o revoluție științifică. Consensul asupra noii căi de urmat nu s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
mai bună și oferă mai multe posibilități decît teoria Y. Iar Kuhn mai introduce și termenul de paradigmă, adică un cadru teoretic general la care un autor poate să adere și în interiorul său să aleagă între mai multe teorii. O paradigmă poate fi schimbată printr-o revoluție științifică. Consensul asupra noii căi de urmat nu s-ar putea realiza decît prin "persuasiune non-rațională". Pe linia lui Kuhn se înscrie și Mark Blaug. Deși teoria lor privind revoluțiile științifice a avut un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
numitele "programe de cercetare" și ea progresează mai repede atunci cînd nu domină un anumit pro-gram de cercetare. Un program de cercetare este un șir de teorii corelate, avînd un "miez tare" ce trebuie păstrat indiferent de modificări. Seamănă cu "paradigma" lui Kuhn. Accentul principal cade pe elementele de progres. Deocamdată, filosofia științei în general și a celei economice în particular nu e capabilă să ofere reguli și criterii precise pentru practica economică, să ofere un soi de algoritm care să
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
terenul propice pentru așa ceva, dar putem realmente afla încă multe lucruri despre natura teoriilor economice, despre compararea și evaluarea lor, despre relația teorie-politică economică și bineînțeles despre posibilitățile de îmbunătățire a tuturor acestor preocupări. 1.4.1. Idee, teorie, doctrină, paradigmă economică Cursul de față încearcă, asumîndu-și conștiința propriilor limite, să vă prezinte evoluția și analiza (studiul) ideilor, teoriilor și doctrinelor economice. Se impune mai întîi clarificarea acestor noțiuni. Nu am găsit un mod mai fericit de a defini ideea decît
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
care se grefează, cît și perceperea politicilor economice prin care se verifică. De aici, calitatea sintetică și vocația integratoare ale disciplinei noastre. În Structura revoluțiilor științifice, lucrare scrisă în 1962, Thomas Kuhn a introdus și un alt concept: cel de paradigmă. Aceasta se definește ca un ansamblu de teorii, tehnici și valori împărtășite de comunitatea oamenilor de știință, o matrice a științei ce furnizează armătura conceptuală a cercetării. Ea conține generalizări simbolice, care permit construcția de rafinamente logice și matematice și
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
o matrice a științei ce furnizează armătura conceptuală a cercetării. Ea conține generalizări simbolice, care permit construcția de rafinamente logice și matematice și joacă rolul de legi sau definiții. După autorul menționat, progresul științific se prezintă ca o succesiune de paradigme, o schimbare a uneia însemnînd, de fapt, o revoluție în știință. Evoluția unei științe ar comporta patru etape succesive: știința normală, criza, revoluția științifică și întoarcerea la o nouă știință normală. Așa cum arată Mark Blaug, "drept consecință, istoria economiei nu
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
6. Istoria științelor și criteriilor de evaluare la Kuhn Se remarcă faptul că întreaga concepție a lui Kuhn nu constituie numai un atac contra raționalității în dezvoltarea cunoașterii; ea este, de asemenea, dirijată împotriva realismului științific. Căci, dacă schimbarea de paradigmă antrenează o schimbare a viziunii noastre des-pre lume, nu există numaidecît un progres spre adevăr, un drum spre o imagine adevărată a lumii, căci o astfel de imagine nu există. Kuhn a elaborat cinci caracteristici ale unei bune teorii științifice
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de-a face, mai întîi cu indivizi capabili de a optimiza în mod rațional satisfacerea intereselor lor individuale. Un om este un univers. De aceea, oricîte obiecțiuni se pot aduce demersului individualist, acesta ridică, totuși, o chestiune esențială și ineluctabilă. Paradigma individualistă a devenit larg dominantă în sînul științelor sociale, începînd cu anii '70, sub numele de "teoria alegerilor raționale". Este vorba de o generalizare a analizei economice, a normativității utilitariste, ce afectează nu numai economia politică ci, în egală măsură
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
ea nu a reușit să definească in mod clar și limpede alte premise decît cele individualiste. Ea încearcă diferite abordări socializante, pe care le opune în principiu economiștilor, fără a ști însă prea bine căror valori slujesc. Acest conflict dintre paradigma individualistă și cea holistă este atît unul de ordin teoretic și explicativ, cît și în egală măsură unul de ordin normativ. Oricum, în vreme ce prima consideră că indivizii acționează în primul rînd ca indivizi, holiștii susțin că acțiunea acestora nu capătă
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]