8,364 matches
-
sunt exprimate în câteva studii intitulate Pedagogia generală dedusă din scopul educației (1806), Despre aplicarea psihologiei în pedagogie (1831), Prelegeri pedagogice (1835). Demersul de educare și formare a tinerilor, în opinia sa, trebuie să debuteze printr-o prezentare exhaustivă a pedagogiei generale, momente în care să fie elaborate noțiunile principale referitoare la teoria educației. Asemenea momente (etape în devenirea educogenă a copilului și tânărului) conform pedagogiei herbartiene sunt: guvernarea (conducerea), învățământul (didactica), educația morală, toate acestea laolaltă constituie ceea ce denumim noi
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și formare a tinerilor, în opinia sa, trebuie să debuteze printr-o prezentare exhaustivă a pedagogiei generale, momente în care să fie elaborate noțiunile principale referitoare la teoria educației. Asemenea momente (etape în devenirea educogenă a copilului și tânărului) conform pedagogiei herbartiene sunt: guvernarea (conducerea), învățământul (didactica), educația morală, toate acestea laolaltă constituie ceea ce denumim noi educația. Prima etapă a educației, guvernarea (conducerea), reprezintă educația fără instrucție, referindu-se la acele constrângeri pe care copilul trebuie să le simtă încă înainte de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dar și prin cunoașterea socială, cea din urmă furnizată prin intermediul filosofiei și a științelor istorice. Herbart a fundamentat o teorie psiho-pedagogică, rămasă definitiv în tezaurul gândirii universale, teoria treptelor psihologice. Educația morală reprezintă cea de-a treia noțiune fundamentală a pedagogiei generale, prin ea împlinindu-se scopul fundamental al educației, cel de cultivare a virtuții și, în final, cel de asigurare a unui comportament moral - ,,tăria de caracter a moralității”. Reducând aproape în întregime educația morală la procesul formării deprinderilor de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
unor cunoștințe minimale de fiziologie și igienă, învățarea scris-cititului, învățarea socotitului, însușirea unor cunoștințe generale din diverse științe particulare. Trebuie afirmat că, pentru acea perioadă istorică, în legătură cu activitatea de educare a copiilor, Spencer formula o idee absolut novatoare în domeniul pedagogiei: necesitatea însușirii de către părinți a unui minim de cunoștințe de psihologie și pedagogie în direcția atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cunoștințe generale din diverse științe particulare. Trebuie afirmat că, pentru acea perioadă istorică, în legătură cu activitatea de educare a copiilor, Spencer formula o idee absolut novatoare în domeniul pedagogiei: necesitatea însușirii de către părinți a unui minim de cunoștințe de psihologie și pedagogie în direcția atingerii scopului educogen al familiei. La temelia întregii educații, filosoful englez statua studiul riguros al științelor, prin care să se creeze o bază informativă sănătoasă, cât și una formativă pentru educație. Luând în considerație o serie de idei
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
să dirijeze viața: Idealul educațional era o invenție a celor slabi, iar cultivarea lui duce la dezorganizarea socială. Viața socială este călăuzită de propriile ei legi, legile aspre ale luptei pentru existență și de selecția celor mai puternici. Astfel concepută, pedagogia existenței devenea o pedagogie a luptei pentru viață.” Prin intermediul opțiunii pedagogice inspirată din filosofia bergsoniană a evoluției, ne găsim în fața unei opțiuni despre viață privită ca un ,,elan vital”, o concepție despre dezvoltare care consideră creația drept un act demiurgic
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educațional era o invenție a celor slabi, iar cultivarea lui duce la dezorganizarea socială. Viața socială este călăuzită de propriile ei legi, legile aspre ale luptei pentru existență și de selecția celor mai puternici. Astfel concepută, pedagogia existenței devenea o pedagogie a luptei pentru viață.” Prin intermediul opțiunii pedagogice inspirată din filosofia bergsoniană a evoluției, ne găsim în fața unei opțiuni despre viață privită ca un ,,elan vital”, o concepție despre dezvoltare care consideră creația drept un act demiurgic lăuntric, ce izvorăște din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ai educației se schimbă și-și modelează necontenit metodele de predare, iar subiecții educogeni își remodelează și își schimbă permanent orizontul cunoașterii. DIMENSIUNI PEDAGOGICE ROMÂNEȘTI ÎN SECOLUL XIX După evenimentele de la 1848, mai precis în preajma și în timpul domniei lui Cuza, pedagogia în spațiul românesc a încercat și a reușit să se insereze în circuitul pedagogic universal și să satisfacă cerințele educative ale timpului respectiv. Trebuie precizat că pedagogii români nu i-au cunoscut direct pe iluștrii pedagogi ai Europei, respectiv Comenius
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
amintim pe Simion Bărnuțiu, Anton Velini, Gheorghe Costaforu, Vasile Alexandrescu-Urechia etc. Simion Bărnuțiu (1808-1864), revoluționar pașoptist, specialist în filosofia dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru pedagog român. Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
dreptului, a rămas în istoria spiritualității naționale și ca un ilustru pedagog român. Ajuns la Iași, va preda primul curs de pedagogie în cadrul instituției academice, un curs care se dovedește a fi neoriginal, deoarece s-a inspirat din lucrarea Principiile pedagogiei a lui Niemayer. Cu toate acestea, interpretarea bărnuțiană rămâne una de inspirație kantiană. În opinia ilustrului pașoptist, educația are drept scop ,,de a cultiva umanitatea din fiecare om”, respectiv natura sa morală înnăscută, ,,totodată liberarea treptată a elevului de tot
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și întăririi acestei libertăți.” Anton Velini (1812-1873) rămâne unul dintre primii pedagogi români care a făcut din știința pedagogică principala sa preocupare teoretică și practică. Doctor în filozofie, titlu obținut la Viena, a profesat ca dascăl de filozofie, matematică și pedagogie în câteva instituții școlare ieșene, pentru ca în timpul domniei lui Cuza, odată cu reformarea învățământului, să fie numit inspector școlar în județul Covurlui. În calitate de director la Școala Preparandială de la Trei Ierarhi, pe lângă cursul de pedagogie pe care l-a susținut aici, a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
profesat ca dascăl de filozofie, matematică și pedagogie în câteva instituții școlare ieșene, pentru ca în timpul domniei lui Cuza, odată cu reformarea învățământului, să fie numit inspector școlar în județul Covurlui. În calitate de director la Școala Preparandială de la Trei Ierarhi, pe lângă cursul de pedagogie pe care l-a susținut aici, a organizat și mentorat practica pedagogică a elevilor săi sub bagheta unor învățători aleși personal, fiind considerat un precursor al școlilor de aplicație ce vor funcționa mai târziu pe lângă școlile normale. În opera sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
susținut aici, a organizat și mentorat practica pedagogică a elevilor săi sub bagheta unor învățători aleși personal, fiind considerat un precursor al școlilor de aplicație ce vor funcționa mai târziu pe lângă școlile normale. În opera sa Manual de metodică și pedagogie pentru profesorii școalelor primare (1860), formulează probleme practice de pedagogie școlară. Această lucrare, inspirată din preocupările lui Felbiger și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile învățătorului și
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
săi sub bagheta unor învățători aleși personal, fiind considerat un precursor al școlilor de aplicație ce vor funcționa mai târziu pe lângă școlile normale. În opera sa Manual de metodică și pedagogie pentru profesorii școalelor primare (1860), formulează probleme practice de pedagogie școlară. Această lucrare, inspirată din preocupările lui Felbiger și Niemayer, a rămas accesibilă oricărui inițiat, fiind structurată pe următoarele teme: educația intelectuală, educația morală, disciplina, educația fizică, datoriile învățătorului și calitățile bunului învățător. În viziunea sa, scopul educației rezidă în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
predare (în Principatele române metoda predominantă de predare fiind cea lancasteriană, profesorul român fiind în total dezacord cu acest instrument de lucru), metode de fixare ale cunoștințelor. Ioan P. Eliade, profesor și pedagog la Ploiești, autor a câtorva lucrări de pedagogie și studii pedagogice, precum și de manuale școlare de aritmetică, științe naturale și desen. Pedagogul român susținea pentru acel timp teza necesității educației: ,,Fără educațiune și fără instrucțiune, omul este incapabil a înțelege destinațiunea ca și raporturile ce urmează a avea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
al intuiției ca metodă de predare-învățare, inspirat fiind de concepția lui Pestalozzi. Pe aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de pregătire temeinică, teoretică și metodică, îndeosebi a învățătorului, cel din urmă trebuind să posede cunoștințe sistematice de istoria pedagogiei. În acest sens, Eliade a elaborat și un prim curs de Istoria pedagogiei. Vasile Alexandrescu-Urechia (1834-1901), profesor universitar la Universitatea din Iași și apoi din București, a fost în primul rând istoric, fiind autorul a șase volume privind istoria școlilor
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
aceeași linie, autorul ploieștean susținea cu insistență nevoia de pregătire temeinică, teoretică și metodică, îndeosebi a învățătorului, cel din urmă trebuind să posede cunoștințe sistematice de istoria pedagogiei. În acest sens, Eliade a elaborat și un prim curs de Istoria pedagogiei. Vasile Alexandrescu-Urechia (1834-1901), profesor universitar la Universitatea din Iași și apoi din București, a fost în primul rând istoric, fiind autorul a șase volume privind istoria școlilor românești rurale și urbane, cuprinzând perioada 1800-1868. Ilustrul pedagog poate fi considerat un
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
la Universitatea din Iași și apoi din București, a fost în primul rând istoric, fiind autorul a șase volume privind istoria școlilor românești rurale și urbane, cuprinzând perioada 1800-1868. Ilustrul pedagog poate fi considerat un precursor al metodei experimentale în pedagogie. O astfel de metodă viza în opinia sa trei câmpuri de acțiune: așa-numitele școli primare-model de implementare a ,,metodei mixte” (simultano-mutuală, așa cum o denumea autorul), organizarea unui tip de ,,școală nouă”, predarea pe obiecte la clasele mici. ,,Metoda mixtă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogului român, primul fiind cel reflectat de aplicarea ,,metodei mixte”. Ultimul experiment aplicat de Urechia în timpul ministeriatului său într-o școală bucureșteană viza predarea disciplinelor în învățământul primar de către învățători specializați pe fiecare obiect de studiu. Între teoriile clasice ale pedagogiei europene care s-au bucurat de o audiență deosebită în Țările Române și Transilvania începând cu jumătatea secolului XIX se remarcă concepțiile lui Spencer și Herbart. Cei mai influenți pedagogi ardeleni care s-au remarcat în cercetarea și practica pedagogică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Petru Span. Ion Popescu (1832-1892), profesor la Institutul Teologic din Sibiu, după ce-și aprofundează studiile la Leipzig (unde îl are ca profesor pe Ziller, unul dintre discipolii lui Herbart) va deveni un adevărat susținător al herbartianismului, în special în pedagogie. În opinia sa, la fel ca și pentru Herbart, pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Sibiu, după ce-și aprofundează studiile la Leipzig (unde îl are ca profesor pe Ziller, unul dintre discipolii lui Herbart) va deveni un adevărat susținător al herbartianismului, în special în pedagogie. În opinia sa, la fel ca și pentru Herbart, pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogia este știința educației - o știință practică bazată pe două discipline filosofice: etica filosofică, care deservește scopul educației și psihologia, care formulează principiile și metodele demersului paideutic. Cele mai importante opere ale autorului ardelean sunt: Organul pedagogic (1863), Compendiu de pedagogie pentru părinți, educatori și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881). Elementul motor al vieții psihice era, în opinia lui Ion Popescu, ca și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl fixează în centrul educației prin instrucție. Pedagogul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și toți bărbații de școală (1868) și Psihologia empirică (1881). Elementul motor al vieții psihice era, în opinia lui Ion Popescu, ca și pentru Herbart, interesul pe care aceștia îl fixează în centrul educației prin instrucție. Pedagogul ardelean evidențiază în pedagogie câteva idei și principii care pot fi sintetizate astfel: 1. Omul, în genere, este o ființă educogenă, dar, cu toate acestea, zestrea nativă rămâne factorul decisiv în educația copilului. Ca atare, educația va reuși dacă este rezultatul unei sinteze între
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
diverse registre ale vieții (familie, biserică, națiune), respectiv ,,educația specială”; pedagogul ardelean opera o distincție categorică între educație și instrucție, prima dimensiune viza formarea exhaustivă a personalității, în vreme ce a doua urmărea doar ,,educația intelectuală”; V. Petri preciza că la baza pedagogiei se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare ,,pedagogiei antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
opera o distincție categorică între educație și instrucție, prima dimensiune viza formarea exhaustivă a personalității, în vreme ce a doua urmărea doar ,,educația intelectuală”; V. Petri preciza că la baza pedagogiei se plasează ,,antropologia pedagogică” în timp ce psihologia rămâne doar o știință ajutătoare ,,pedagogiei antropologice”; în acest spirit al antropologismului său pedagogic, Petri stabilea relația educație-cultură, cultură materială-cultură formală, ultima reflectând gradul de prelucrare spirituală a cunoștințelor generale, provenite prin intermediul instrucției; pedagogul ardelean propunea adoptarea unui sistem al științelor pedagogice format din următoarele discipline
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]