4,720 matches
-
sau la viața spirituală (A. Morinis, R. Crumrine, 1991, p. 11). Pornind de la această realitate, Victor Turner a definit pelerinajul ca o expresie a antistructurii, adică a unei Întreruperi și anulări temporare a organizării sociale stratificate: Sunt tentat să văd pelerinajul ca o formă a antistructurii instituționale sau simbolice (sau poate o metastructură), care derivă din marile rituri de inițiere ale tinerilor din societățile tribale. ș...ț Pelerinajul este antistructura organizată a sistemului feudal patrimonial. El este pătruns de spirit voluntar
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei Întreruperi și anulări temporare a organizării sociale stratificate: Sunt tentat să văd pelerinajul ca o formă a antistructurii instituționale sau simbolice (sau poate o metastructură), care derivă din marile rituri de inițiere ale tinerilor din societățile tribale. ș...ț Pelerinajul este antistructura organizată a sistemului feudal patrimonial. El este pătruns de spirit voluntar, fără a fi Însă total liber de anumite obligații structurale. Limenul său este mult mai amplu decât acela al riturilor de inițiere și generează noi tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
decât acela al riturilor de inițiere și generează noi tipuri de liminalitate și comunitate laică (V. Turner, 1974, p. 182). Ulterior, Într-un studiu de referință semnat alături de soția sa, Turner a dezvoltat teoretic această viziune inițială și a interpretat pelerinajele ca pe un sistem ritual polivalent, plasat Între diversele sisteme sociale și culturale. Altfel, pelerinul trăiește o experiență a communitas, Între oameni egali lui, care urmează un ritual de transformare a sinelui și care beneficiază, În final, de un nou
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care urmează un ritual de transformare a sinelui și care beneficiază, În final, de un nou statut. El este eliberat, pentru un anumit interval, de obligațiile sociale și de constrângerile ierarhice și se află Într-un interval de tip liminal: Pelerinajele au câteva dintre atributele liminalității din riturile de trecere: relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a legăturii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
timp, ca o antiteză a Încremenirii specifice structurii; individualitatea promovată Împotriva mediului instituționalizat etc. Dar, pentru că este voluntar, pentru că nu este un mecanism social obligatoriu care marchează tranziția unui individ sau grup de la un statut la altul, În sfera profană pelerinajul ar trebui conceput mai ales ca un fenomen „liminoid” sau „cvasiliminal” și mai puțin ca un fenomen liminal În sensul dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mai puțin ca un fenomen liminal În sensul dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și contestată de alții. Modelul liminal explică, adesea convingător, atât structura rituală a pelerinajului, cât și acțiunile și trăirile participanților la pelerinaj. Prin natura sa, pelerinajul este plasat Între diferite sisteme: În plan geografic, Între diferite țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
dat de Van Gennep (E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și contestată de alții. Modelul liminal explică, adesea convingător, atât structura rituală a pelerinajului, cât și acțiunile și trăirile participanților la pelerinaj. Prin natura sa, pelerinajul este plasat Între diferite sisteme: În plan geografic, Între diferite țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii sau curente și mișcări religioase; În plan cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
E. Turner, V. Turner, 1978, pp. 34-35). Interpretarea turneriană a fost acceptată de numeroși cercetători și contestată de alții. Modelul liminal explică, adesea convingător, atât structura rituală a pelerinajului, cât și acțiunile și trăirile participanților la pelerinaj. Prin natura sa, pelerinajul este plasat Între diferite sisteme: În plan geografic, Între diferite țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii sau curente și mișcări religioase; În plan cultural, Între manifestări specifice existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
țări și etnii; În plan social, Între diferite forme de organizare socială; În plan religios, Între diferite religii sau curente și mișcări religioase; În plan cultural, Între manifestări specifice existenței profane și manifestări tipice pentru contactul cu sacralitatea. În plus, pelerinajul mediază Între formele culturale elitiste și cele populare, legând Într-un proiect religios clasele sociale diferite (la fel ca și carnavalul, care face Însă acest lucru din perspectiva negării, a derizoriului și a ludicului). De asemenea, trăirile pelerinilor sunt asemănătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
care oferă șansa unei reevaluări a reprezentărilor culturale specifice mediului originar, o mitologie specifică organizată În jurul unor teme precum moartea și nașterea, proba inițiatică, figurile adjuvante, intervenția divină, iluminarea etc. Pe de altă parte, studiile etnografice au arătat că intervalul pelerinajului nu generează, În mod necesar, o comunitate solidară și egalitaristă. Pelerinajul poate perpetua inegalitățile vechi sau poate crea altele noi. Cei mai cunoscuți promotori ai acestei linii de interpretare, Eade și Sallnow (1991, p. 2) susțin că ...pelerinajul este, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
o mitologie specifică organizată În jurul unor teme precum moartea și nașterea, proba inițiatică, figurile adjuvante, intervenția divină, iluminarea etc. Pe de altă parte, studiile etnografice au arătat că intervalul pelerinajului nu generează, În mod necesar, o comunitate solidară și egalitaristă. Pelerinajul poate perpetua inegalitățile vechi sau poate crea altele noi. Cei mai cunoscuți promotori ai acestei linii de interpretare, Eade și Sallnow (1991, p. 2) susțin că ...pelerinajul este, mai presus de orice, o arenă de confruntări Între discursurile religioase și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că intervalul pelerinajului nu generează, În mod necesar, o comunitate solidară și egalitaristă. Pelerinajul poate perpetua inegalitățile vechi sau poate crea altele noi. Cei mai cunoscuți promotori ai acestei linii de interpretare, Eade și Sallnow (1991, p. 2) susțin că ...pelerinajul este, mai presus de orice, o arenă de confruntări Între discursurile religioase și laice, atât pentru acceptarea oficială a sensurilor religioase, cât și pentru reinterpretarea neoficială a acestora, a conflictelor dintre fundamentaliști, secte și grupuri confesionale, pentru a conduce la
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
secte și grupuri confesionale, pentru a conduce la consens și communitas, sau dintre aceștia și mișcări de opoziție, pentru separare și diviziune. Într-adevăr, procesul de consacrare a unui loc drept „centru” sacru și de dezvoltare a unui sistem de pelerinaje permanente este intim legat de existența și de abilitățile organizaționale și promoționale ale unui grup de oficianți ai ceremoniilor magico-religioase. Analizând pelerinajele de la Lourdes, J. Eade (1991) a arătat cum oficianții creează un sistem complicat de reguli și microrituri, care
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Într-adevăr, procesul de consacrare a unui loc drept „centru” sacru și de dezvoltare a unui sistem de pelerinaje permanente este intim legat de existența și de abilitățile organizaționale și promoționale ale unui grup de oficianți ai ceremoniilor magico-religioase. Analizând pelerinajele de la Lourdes, J. Eade (1991) a arătat cum oficianții creează un sistem complicat de reguli și microrituri, care le asigură controlul ritual (ritual mastery, În terminologia Catherinei Bell) asupra locului sacru și a maselor de pelerini. Numărul mare de pelerini
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
după preotul ce oferă binecuvântarea. Asemenea momente de intensă fervoare religioasă ilustrează În mod dramatic coexistența dificilă dintre comunități și statuturi, dintre solidaritate și egoism (J. Eade, M. Sallnow, 1991, p. 71). Studiile similare ne arată nu numai că actorii pelerinajului sunt și rămân inegali În ceea ce privește statutul social și cultural sau intensitatea trăirilor religioase și a performanțelor rituale, ci și că ei sunt Înconjurați de o constelație de alți actori: În primul rând, martorii miracolelor (cei cărora li s-a arătat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al doilea rând, „specialiștii religioși”, care gestionează contactul cu sacrul și care instituționalizează miracolul, normează comportamentele religioase și canonizează formele de comunicare cu divinitatea sau oamenii prin care aceasta se manifestă. În al treilea rând, numeroasele categorii de beneficiari ai pelerinajului: organizatorii (de la congregații religioase la firme de turism), facilitatorii (cei care asigură cazarea și hrana pelerinilor), beneficiarii (numeroasele grupuri care produc și vând obiecte legate de cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
turism), facilitatorii (cei care asigură cazarea și hrana pelerinilor), beneficiarii (numeroasele grupuri care produc și vând obiecte legate de cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul spectaculos al experiențelor lor, constituie un subiect inepuizabil). Pelerinajele modernetc "Pelerinajele moderne" În lumea contemporană, pelerinajele dovedesc o vitalitate aparte, nu numai prin perpetuarea prestigiului istoric și a practicilor tradiționale, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
legate de cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul spectaculos al experiențelor lor, constituie un subiect inepuizabil). Pelerinajele modernetc "Pelerinajele moderne" În lumea contemporană, pelerinajele dovedesc o vitalitate aparte, nu numai prin perpetuarea prestigiului istoric și a practicilor tradiționale, ci și prin sporirea atracției unor locuri sfinte și prin apariția de noi practici, datorită popularizării lor prin mijloacele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
cultul respectiv) și promotorii (de la reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul spectaculos al experiențelor lor, constituie un subiect inepuizabil). Pelerinajele modernetc "Pelerinajele moderne" În lumea contemporană, pelerinajele dovedesc o vitalitate aparte, nu numai prin perpetuarea prestigiului istoric și a practicilor tradiționale, ci și prin sporirea atracției unor locuri sfinte și prin apariția de noi practici, datorită popularizării lor prin mijloacele de comunicare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reprezentanții unor culte care fac propagandă pentru un anumit centru sacru la reprezentanții mass-media, pentru care pelerinajul, prin amploarea lui socială, și pelerinii, prin caracterul spectaculos al experiențelor lor, constituie un subiect inepuizabil). Pelerinajele modernetc "Pelerinajele moderne" În lumea contemporană, pelerinajele dovedesc o vitalitate aparte, nu numai prin perpetuarea prestigiului istoric și a practicilor tradiționale, ci și prin sporirea atracției unor locuri sfinte și prin apariția de noi practici, datorită popularizării lor prin mijloacele de comunicare de masă: slujbele de la locurile
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
reproduce momente emoționante, filmele documentare oferă imagini și argumente care motivează pelerinii să se Îndrepte spre centre religioase Încă neexplorate, muzica și arta difuzează teme și simboluri specifice universului pelerinilor, numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
centre religioase Încă neexplorate, muzica și arta difuzează teme și simboluri specifice universului pelerinilor, numeroase site-uri Web promovează locuri sfinte și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din Bulgaria ( G. Valtchinova, 1998), Medjugorje din Bosnia (E. Claverie, 1991); Conyers-Georgia din SUA (Ph. Davis, J.
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
și invită la pelerinaje. De asemenea, universul religios produce permanent alte miracole și generează apariția unor noi centre de pelerinaj. Exemple edificatoare În acest sens sunt oferite de minunile (vindecările miraculoase) atribuite unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din Bulgaria ( G. Valtchinova, 1998), Medjugorje din Bosnia (E. Claverie, 1991); Conyers-Georgia din SUA (Ph. Davis, J. Boles, 2003) ori de aparițiile supranaturale din 1996 care au condus la pelerinajele a mii de indieni Navajo la cei patru
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unor divinități canonice care au declanșat valuri de pelerinaje la Vanga din Bulgaria ( G. Valtchinova, 1998), Medjugorje din Bosnia (E. Claverie, 1991); Conyers-Georgia din SUA (Ph. Davis, J. Boles, 2003) ori de aparițiile supranaturale din 1996 care au condus la pelerinajele a mii de indieni Navajo la cei patru munți sacri și la crearea Zilei de Rugăciuni a Unității Naționale Navajo (M. Swarz, 1998). La fel, În România postcomunistă au apărut numeroase locuri sacre, asociate unor moaște binefăcătoare, care au generat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
mii de indieni Navajo la cei patru munți sacri și la crearea Zilei de Rugăciuni a Unității Naționale Navajo (M. Swarz, 1998). La fel, În România postcomunistă au apărut numeroase locuri sacre, asociate unor moaște binefăcătoare, care au generat numeroase pelerinaje: moaștele Sfintei Parascheva de la Iași, ale sfântului Dumitru de la București, ale Sfântului Calinic de la Cernica etc. Între acestea se distinge pelerinajul la moaștele Sfintei Parascheva depuse la Iași, care atrage nu numai pelerinii (evaluați de mass-media la un milion În
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]