64,416 matches
-
socială și de aici decurg marile confuzi (s.n.) din opera lui, atmosfera de decepție profundă, de scepticism amar, care domină o parte a liricii saleă. În aceste condiții, este aproape imposibil să nu trecem prin aceleași frămîntări că și un personaj soljenitînean". Și urmează un pasaj plin de haz, printr-o insolita paralelă, din Arhipelagul Gulag: "Si toata literatura în școala constă din studiul intens a ceea ce au voit să exprime, pe ce poziții se aflau și a cui comandă socială
"Literatura orizontală"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17513_a_18838]
-
a reușit în bună măsură, prin Cartierul Primăverii, Cap sau pajura și Disciplină dezordinii) editarea miilor de pagini manuscrise lăsate de Titus Popovici, a reabilitat o carte sortită - din cauze care privesc formă, nu fondul - uitării. Cu toata împotrivirea unor personaje reprobabile, "Figuri luminoase" cu un trecut la fel de "luminos", pe care se grăbesc să-l uite - "passons, passons", cum ei înșiși declarau nu demult. Nu degeaba spunea Seneca: "Aliena vitia în oculis habemus, a tergo nostră sunt" (Viciile altora le avem
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]
-
pentru cei ce cred (cum am crezut eu, inițial) că Omul dezrădăcinat este o autobiografie, surpriză va fi cam aceea pe care o ai sunînd la un numar de telefon și descoperind că nu ai căpătat astfel acces acasă la personajul pe care il cauți, ci în biroul său, unde îți răspunde o voce cumva depersonalizata. A nu se înțelege că Todorov nu scrie absolut nimic despre sine în acest volum. Există cîteva pagini cu un caracter personal-confesiv, care dincolo de demnitatea
Înrădăcinatul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17525_a_18850]
-
pentru Veneția, drept care a acceptat să-și trimită noul film -al 32-lea- Sweet and Lowdown, în festival (că întotdeauna, în afară concursului). O falsă (și o farsă) biografie romanțata, despre un geniu al jazz-ului în America anilor '30, un personaj inventat de Woody Allen după chipul și asemănarea ironiei și melomaniei proprii. Un personaj pitoresc și excentric, fanfaron, cleptoman, caraghios, grandoman, dar, peste toate - și împotriva tuturor! - un talent divin. Un geniu - perdant, patetic-buf, un copil mare, care știe că
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
Lowdown, în festival (că întotdeauna, în afară concursului). O falsă (și o farsă) biografie romanțata, despre un geniu al jazz-ului în America anilor '30, un personaj inventat de Woody Allen după chipul și asemănarea ironiei și melomaniei proprii. Un personaj pitoresc și excentric, fanfaron, cleptoman, caraghios, grandoman, dar, peste toate - și împotriva tuturor! - un talent divin. Un geniu - perdant, patetic-buf, un copil mare, care știe că e "mare", se laudă mereu cu talentul lui, dar, de fiecare dată, nu uita
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
dar, de fiecare dată, nu uita să menționeze că există unul care cîntă mai bine decît el! (din această "nevroza a numărului doi" Woody scoate efecte încîntătoare!) Acel "unul" pomenit mereu în film, "țiganul care cîntă în Europa", e un personaj real, un chitarist intrat în istorie și drag lui Woody Allen, Django Reinhardt (1910-1953; un magician al chitarei, care avea două degete, la mîna stîngă, paralizate). În personajul chitaristului "nr. 2", Sean Penn realizează unul dintre cele mai fabuloase portrete
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
unul" pomenit mereu în film, "țiganul care cîntă în Europa", e un personaj real, un chitarist intrat în istorie și drag lui Woody Allen, Django Reinhardt (1910-1953; un magician al chitarei, care avea două degete, la mîna stîngă, paralizate). În personajul chitaristului "nr. 2", Sean Penn realizează unul dintre cele mai fabuloase portrete tragi-comice pe care le-a cunoscut, pînă acum, ecranul. E greu de presupus că viitoarele Oscaruri vor putea să-l ocolească pe Sean Penn. Tot pentru Oscaruri, tot
Mica infractiune si VIP-urile locale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17522_a_18847]
-
că nimicirea aparatului comunist era nimicirea Statului. Am contribuit la crearea unui deșert instituțional"?! Cel căruia îi aparține această recunoaștere tardivă a unei erori capitale nu este un om public său politic român: e directorul general al FMI, Michel Camdessus, personaj al cărui nume este însă bine știut de români. E adevărat, el a făcut această declarație referindu-se la situația din Rusia; schimbînd însă ce e de schimbat, este cert că și despre ceea ce s-a petrecut în România din
Spiritul critic fată cu tranzitia by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/17531_a_18856]
-
Ciornei, 1937) este un roman erotic, la persoana întîi, în linia Sebastian, Bonciu, Holban sau Sulutiu. Partea de jurnal intim, caracteristică prozei din anii ă30, e redusă, ca și aceea psihologică, nota comună venind din aspectul experimental al relațiilor dintre personaje, cu un apăsat accent pe sexualitate. În definitiv, singura preocupare a bărbaților și a femeilor, fără excepție recrutați din medii artistice și mondene, pare a fi copulația. Descrierea e uneori îndrăzneață, dar nu scutită de perifrazele metaforice la care românul
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
1945), subintitulat român, în fond, prima carte de memorialistica a scriitorului. Internat în lagărul de la Tg. Jiu, în timpul războiului, autorul înfățișează o panoramă de oameni politici reali sau de infractori pitorești. Meritul principal al cărții stă în "răutatea" portretelor. Puține personaje sînt cruțate, sub aspect fizic sau moral, de o viziune crudă și plină de maliție, insistența pe detalii, diformități și orori. Din păcate, naratorul e mult prea condescendent cu sine. Se vede și că însemnările din lagăr au fost rescrise
Un scriitor aproape uitat by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17529_a_18854]
-
apăreau, ba dispăreau ale lui Ceaușescu, la contul "Libertatea", de la vilele de protocol ale partidului comunist la fabricile și I.A.S.-urile care mai produceau câte ceva (precum faimoasele vii de la Murfatlar, intrate, cu pari cu tot, în posesia unui important personaj politic ce bâzâie necontenit de zece ani încoace), totul a fost înghițit de o subțire pătură de hrăpăreți. Îi știe toată lumea, dar nimeni nu are insomnii din cauza asta! Mai apoi, bălmăjeala privatizărilor, făcute cu o abilitate infernala, astfel încât absolut tot
De la "Tigareta II" la "Evangelista III" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17546_a_18871]
-
Dan Croitoru Cartea cuceririlor stă sub efigia baroca a șarpelui care-și musca coadă, simbol al eternului început, al unei curgeri neîntrerupte, a ceea ce grecii denumeau "katastrophe". Strict delimitate cronologic, personajele sunt proiectate în afara timpului care a devenit un continuum. Realitatea, reimaginată în termenii realismului magic, recursul la mitologie și folclor, tehnicile parabolei și ale parodiei îl apropie pe Cornel Ivanciuc de maeștrii prozei sud-americane. O seminție ciudată populează paginile Cărții
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
proiectează într-un fabulos cu intenții parabolice. "Gloanțele răzbunării" parcurg mii de kilometri până să-și atingă victima, sfidând legile fizicii. Grigore Ona devine un înger al răzbunării, întrupare a pedepsei divine, de care nimeni nu poate scăpa. Pe Vancea, personajul din Secretul scării lui Iacov, sfârșitul îl surprinde pe "coridoarele puterii", în zilele lui decembrie 1989. Vancea este, la rându-i, un inițiat, descifrând în tainele cabalei fugă "Președintelui", desi aici tusele sunt mult îngroșate, iar parodia evidență (aș spune
începutul si sfârsitul by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17550_a_18875]
-
Ion Vartic figurează patru: Vârstă de Aur sau Dulceața vieții, Cafiné, Stenahoria majoră și Ars amandi. Sumarul acestei cărți reale are o logică, cuprinzând toate textele existente în care apare ca protagonist Totò Istrati (cu precizarea că în primele trei personajul vorbește la persoana întâi, în timp ce în al patrulea este evocat, la - bineînțeles - persoană a treia). La titlul Copilăria unui netrebnic, Petru Dumitriu a renunțat probabil el însuși, în mod tacit, descoperind că un roman cu acest titlu, aparținând lui Ion
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
pierzi - așa cum ai pierde mănușile sau umbrela - o operă literară din care alți autori și-ar face, fără să mai scrie altceva, justificarea întregii lor existente. Cum se amuză un om fără însușiri Totò Istrati, "memorialistul" și, în ultima parte, personajul principal al românului este un om fără însușiri. Are și o figură ștearsă și ochi deschiși la culoare, aproape albi, complet inexpresivi. Spre deosebire însă de eroul lui Musil, el își trăiește nimicnicia cu un fel de fervoare. Și-o
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
Un asemenea spectator fără griji este și Totò Istrati, cu mențiunea însă că el are și o cruzime înnăscuta, care îl transformă într-un "diavol meschin". Dacă nu ar exista acest sadism de ordin moral al său, practicat cu nerușinare, personajul ar putea fi comparat fără reținere cu Ilie Moromete, de pildă, care și el nu se ocupă decât cu contemplarea spectacolului lumii și uneori chiar cu regizarea acestui spectacol, pentru propriul lui amuzament. Totò Istrati se afirma că un specialist
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
și gradații vinovați, care-și scurgeau instrumentele, tinându-le cu pâlnia în jos." La o oră de latină, micul Totò Istrati descoperă cuvântul otium și face din el o deviza pentru întreaga clasă. Se constituie astfel grupul oțioșilor - ceea ce demonstrează că personajul este de la inceput conștient de sine, ca și cum nu ar avea vârstă. De altfel, el nici nu evoluează de-a lungul anilor. Singură schimbare constă într-o mărire a distrugerilor pe care le provoacă prin periculosul și, de la un moment dat
VÂRSTA DE AUR A LUI PETRU DUMITRIU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17532_a_18857]
-
creat reacția de respingere la un termen și la o descriere normală, putem reparcurge în grabă un "traseu formativ". În manualele de istorie din deceniile trecute, imaginea clasică a statuii lui Traian era mereu prezentă, dar nu și descrisă. Iar personajul istoric era tratat în două mari direcții: fie în cheie idealizata și sentimentală (clasa a IV-a, 1968: "Unul dintre cei mai de seamă împărați români a fost Traian. El a trait cam în aceeași vreme cu Decebal. Era un
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
El a trait cam în aceeași vreme cu Decebal. Era un om înalt, frumos, înțelept și priceput în conducerea războaielor"), fie pe ton critic și ideologizant. În manualul de clasa a VIII-a din 1971, Decebal e descris ca un personaj istoric, Traian nu: Cauzele care l-au îndemnat pe împăratul Traian (98-117) să hotărască cucerirea Daciei au fost multe. Imperiul român trecea printr-o grea criza financiară, așa încît luarea în stăpînire a minelor de aur și a tezaurului dac
Istorie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17553_a_18878]
-
urcat ficțiunile în balon, a călătorit că un Icar deasupra Varșoviei, privind lumea de sus, cu detașarea pe care ți-o da distanță. Eu cred ca pe Dabija l-au fermecat deopotrivă povestea manuscrisului de la Saragosa și creatorul ei, un personaj în sine în a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
pe Dabija l-au fermecat deopotrivă povestea manuscrisului de la Saragosa și creatorul ei, un personaj în sine în a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare pe uscat, se bîntuie prin păduri și peșteri, cot la cot cu fantomele, cu cavaleri și cerșetori, posedați, călugări, cabaliști
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
care va fi pro-creat protagonistul nostru. Sau: sîntem la hanul y, o plăcuță ne anunță locul acțiunii, Venta Quemada. Scenografii Irina Solomon și Dragoș Buhagiar au imprimat un anume ritm prin alternarea și delimitarea spațiilor, planurilor, a direcțiilor și traseelor personajelor (pe orizontală, verticală, diagonală). În fundal, drumul fără sfîrșit parcurs de jidovul rătăcitor, drumul, de fapt, al rătăcirii noastre pe pămînt într-o călătorie numită viața, drumul ca simbol al călătoriei inițiatice sub toate raporturile sub care este pus acest
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
marelui scriitor (dar și unor iluștri dispăruți: "când mă gândesc că sunteți ultimul dintr-o serie care începe cu Mihail Sadoveanu și continuă cu G. Călinescu, Tudor Arghezi, Zaharia Stancu, Mihai Beniuc, Geo Bogza etc., etc., pentru mine sunteți un personaj detestabil"), o admonestare a lui Dumitru Tepeneag pentru că a îndrăznit a sa elogieze rezistență pasivă a unor scriitori la teroarea ideologică din timpul comunismului, o huiduire - pentru aceeași vină - a lui Alexandru George, o analiză a unui articol de-al
VIERMELE DIN MăR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17548_a_18873]
-
O fi? Sau o fi o interpretare à la "sufragiu universale"? Singură salvare a titlului ar fi să fie citit în cheie ironică: "faimosul paparazzo" e un biet fotoreporter trimis de șeful ziarului să șpioneze cu sparatul de fotografiat un personaj politic abject și incomod, cu creșteri alarmante în sondaje, în prag de alegeri, și să vină cu imagini compromițătoare ("Îl vreau pe prima pagină cu pupăza de gît!"). În final, după ce documentul va fi tipărit, aflăm că liderul încurcat cu
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]
-
în derizoriu, senzația e că filmul nu "dezvăluie" nimic, dimpotrivă, înlocuiește "dezvăluirea" cu o anumită artificializare. Toată povestea vînătorii politice sună contrafăcut, ușor artificial și mereu alături (așa cum sună și unele replici, în special cele puse în gură "faimosului paparazzo", personaj cu a cărui incongruenta a avut de luptat Marcel Iureș). În schimb, de o mare naturalețe reușește să fie povestea "sentimentală" a filmului, care eclipsează - în ordinea viabilității artistice a vînătoarea jurnalistică. În rolul prostituatei Miss, care se agață de
Bietul paparazzo... by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17558_a_18883]