48,132 matches
-
ales, o dimineață deosebit de frumoasă. Dar de ce sunteți la ora aceasta cu mașina pe malul mării? mă luă ea la întrebări. - Am barca aici, este cea portocalie, din mijloc și am venit să văd dacă pot ieși pe mare la pescuit. - Aaaa, ce frumos! Mi-ar place și mie să ies cu barca pe mare ... - Se poate rezolva, încerc eu să prind momentul prielnic unei cuplări. Dacă se liniștește marea, putem face o plimbare cu barca și de ce nu, să pescuim
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
ar place și mie să ies cu barca pe mare ... - Se poate rezolva, încerc eu să prind momentul prielnic unei cuplări. Dacă se liniștește marea, putem face o plimbare cu barca și de ce nu, să pescuim. Ați mai fost la pescuit vreodată? - Desigur, însă nu pe mare. Doar pe bălți sau la Dunăre, în deltă odată, cu soțul. - Și acum nu vă mai duce? - Nu mai are cum, a decedat în urma unui accident auto, a intrat unul cu tirul în mașina
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
râdă cu plăcere de jocul meu de cuvinte, apoi ne-am strâns mâinile, după care am pornit motorul și m-am întors acasă. Gândul mi-a rămas pe faleza din Saturn, la femeia necunoscută care dorea să mă însoțească la pescuit pe mare, adusă de lună în calea mea, în plimbarea sa matinală, scăldată de razele luceafărului, străjer al mării și al orașului, care începea deja să prindă viață, odată cu ivirea zorilor dimineții de mai. Referință Bibliografică: FEMEIA DE SUB LUNA / Stan
FEMEIA DE SUB LUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341203_a_342532]
-
cu ambii părinți în viață, fără antecedente mortale, cu hobby nesigur de pungaș pe viață, vă aduc la cunoștință ultimele evenimente pe care le-am remarcat în localitatea în care m-am cuibărit de la naștere încoace : adică, mă gândeam la pescuit în ape cât mai tulburi, luat cina și prânzul într-un mod cât se poate de zilnic și imaginar, apoi arat de câte ori e nevoie cu boii satului lotul meu virtual . Grapat totul, dintr-un capăt în altul al satului. Iată
ALTE SOLICITĂRI ALE VIEŢII DE LA ŢARĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342069_a_343398]
-
Lică Barbu Publicat în: Ediția nr. 399 din 03 februarie 2012 Toate Articolele Autorului ...”Vecine! Spuneau ăștia la “Știri” că troleul 85 nu mai circulă pe la Universitate” - conversa un brăilean cu un vecin când se aflau la o partidă de pescuit. Și aruncă cu bâta-n Balta Brăilei. CÂT DE PIAȚĂ-I PIAȚA MARE ? Brăila, ca orice oraș din lume, are și el piețele lui, din care una din ele sigur este o Piață Mare. I se mai spune și Piața
CÂT DE PIAŢĂ-I PIAŢA MARE ? de LICĂ BARBU în ediţia nr. 399 din 03 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342128_a_343457]
-
și de acea ,”diversitate pozitivă” datorată unui du-te-vino continuu. Acum știu sigur ce vreau: o cafea în Prescott și un apus de soare cu aromă de brad ! Alte activități recreative care vă sunt la îndemână în Prescott sunt drumețiile montane, pescuitul, înotul, ciclismul pe cărări de munte, cățăratul pe stânci, explorarea canionului, fotografie, arte, muzică, fitness, yoga studios. În prezent, Asociația Râurilor din Prescott lucrează la un proiect de restaurare a Lacului Watson, un punct important pe harta turistică a orașului
PRESCOTT, O SCENĂ MIRIFICĂ PE HARTA ARIZONEI! de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341731_a_343060]
-
Ediția nr. 323 din 19 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Zile care copiau una pe alta în fiecare an, în liniște. Stereotipul îi făcea bine. Un mod de viață care nu accepta surpriza. Trezirea în zorii zilei, pregătirea ustensilelor de pescuit. Cizme lungi de cauciuc împotriva umezelii dar și un pulover tricotat din lână pentru orice eventualitate. Un impermeabil contra ploilor prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
pentru orice eventualitate. Un impermeabil contra ploilor prietenoase sau dușmănoase, nu se știe niciodată. Furtună, vânt și alte fenomene... naturale și denaturate. Zi de zi cu capul pe brațe se uita atent la plasa aruncată peste ape. Un băț de pescuit pentru plăcerea de a simți mișcarea disperată sau chiar plină de speranță a peștelui, care sfârșea după câteva zbateri emoționante, înapoi în libertatea apelor. Spre amiază acosta barca străveche la mal. Peștii ajunși în desagi, plecau spre târg, în inima
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
stringente, credea el. Până a ajuns acasă amurgul s-a închis la culoare. Nu a mai aprins lumina, a găsit patul și pe întuneric. Și visul ciudat pe care tocmai l-a trăit. A doua zi a aruncat plasa de pescuit mai devreme cu ceva decât în mod obișnuit. Totul făcea ca și până acum, respectând obiceiurile bătătorite, dar lucra din instinct și nu conștient. Până și-a adus aminte că ieri, la această oră, da, știe foarte bine că pe
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
perle pentru toți doritorii de viață. E bine că azi n-a venit străina să deranjeze apa, peștii, aerul, liniștea obișnuită, împăcarea cu natura și cu sinele. Să stea acolo unde este. A prins cu cele două mâini bățul de pescuit și încerca să nu se gândească la nimic ca și până atunci. Dar gândurile se derulau fără invitație, se vedea cum în fiecare zi se trezește, se îmbracă, mănâncă ceva, pregătește ustensilele de pescuit, ia barca și se închină meseriei
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
cu cele două mâini bățul de pescuit și încerca să nu se gândească la nimic ca și până atunci. Dar gândurile se derulau fără invitație, se vedea cum în fiecare zi se trezește, se îmbracă, mănâncă ceva, pregătește ustensilele de pescuit, ia barca și se închină meseriei de pescar până la amiază. Și toate acestea numai singur. Dumnezeule, chiar îi sunt la fel zilele, trase la indigo? E imposibil, că doar el nu e o mașină, un robot. Dar dacă caută, găsește
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
analiza pe el însuși. Își punea întrebări existențiale. În ce ritm să-și continue drumul? În cel obișnuit sau în cel neobișnuit? Apariția ei parcă ar fi o insulă descoperită peste noapte, în imensitatea apelor. Își pune jos bățul de pescuit și se uită către mal. Peste două ore tot malul îl scrutează din priviri. Observă, că bățul e tras de pești, nu-i pasă. Din partea lui să-l tragă și în apă, dacă asta e intenția lor. Totul se desfășoară
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
începe să se îndepărteze de barcă, înotând spre mal. El urmărește cu privirea loviturile brațelor peste apa liniștită, dar nu strigă, n-o reține, nu sare după ea în apa adâncă... În fiecare dimineață își pregătește barca și ustensilele de pescuit tot așa, ca și până acum de mulți ani. Visând în golful său obișnuit scrutează văzduhul după un punct mișcător. Își lasă barba în pălmi și se concentrează, oare nu se aude râsul plăcut al femeii? Ar dori ca din
SINGURĂTATEA PESCARULUI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341771_a_343100]
-
avansam prea mult în larg, exista riscul să nu mai ajungem la mal, în caz că se pornea vântul dinspre sud-est. Acolo este malul, iar vântul și valurile ne puteau împinge spre larg. Doi oameni trecuți de prima tinerețe, au plecat la pescuit într-o barcă fără motor la circa o milă marină[1]depărtare de țărm. Speram ca totuși vântul să se potolească, așa cum se întâmpla adeseori pe Marea Neagra, dar cum la fel de bine era știut de către cei ce se aventurau pe întinderea
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
nu chiar așa de supărată, am ajuns cam la o milă marină de țărm. Speram să cădem pe zonă cu piatră și scoică pe fundul mării, unde să fie și guvide. Am aruncat ancora și ne-am pregătit sculele de pescuit, un fel de petactare, nailon ceva mai gros, de 0,5 - 0,6 mm, înfășurat pe o bucată de șlap sau papuc din plastic, cu un plumb la capăt și legate două - trei cârlige numărul 1, în care punem râme
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
ne ținea ancorați. Mai aveam o sută de metri și am reuși să ajungem în dreptul hotelului ”Paradiso” din Mangalia. Am intrat sub protecția digului spart numit de noi pescarii ”Digul Cormoranilor” pentru că pe el se odihnesc cormoranii după partidele de pescuit și am luat-o pe sub el spre Saturn. Când am vrut să ieșim de sub protecția digului spart, am constatat că riscăm să fim aruncați pe stabilopozii digului din dreptul spitalului. Am abandonat ideea. Acolo era o micuță plajă și ne-
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1246 din 30 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/342353_a_343682]
-
apară vre-un pescăruș, ca să-l poată înșfăca și să-l mănânce. Dejeaba! Erau prea departe de mal ca vreo pasăre să se aventureze într-acolo. Foamea îl chinuia din ce în ce mai tare. Se duse la provă unde era atârnată plasa de pescuit și o cercetă cu atenție. În afară de câteva alge uscate nu găsi nimic. Mirosul de pește, care se înbibase cu timpul în sfoara acesteia, îl inebunea, făcându-i și mai mare foame. Plasa aruncată de furtună atârna peste bord, pe jumatate
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
înfulece cu solzi cu tot. Niciodată nu mâncase ceva mai gustos. Nici măcar delicatesele pe care i-le dăduse răposata Babana nu puteau să-l egaleze. După ce îl termină simți că nu era încă satul, așa că se duse din nou la pescuit. Coborî mult mai sigur pe plasă și în câteva secunde prinse un alt pește de toată frumusețea. Îl târâ pe punte și îl devoră și pe acesta cu mare poftă. Începu să se simtă bine și normal. I se făcuse
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
sau pur și simplu din curiozitate pentru noul petec de pământ, descoperit pe planeta lor. Odată ajunși aici, noii coloniștii s-au stabilit mai ales în zonele fertile din apropierea râurilor, lacurilor, sau la malul oceanului, ocupându-se cu agricultura, mineritul pescuitul sau vânatul. Fiecare grup vorbea în special limba țării din care provenea. Mulți românii s-au stabilit mai ales în zona orașului Detroit și la malul Atlanticului pe lângă New Jersey. In singurătatea acestor întinse și necunoscute teritorii, arma de foc
AMERICA DOLARULUI GĂURIT (STUDIU) de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342589_a_343918]
-
mică, cu hrană și cu adăpostul oferit de pâlcurile de stuf. Aici, ele se puteau adăposti împotriva vitregiei vremii și aveau ca hrană peștișorii amorțiți de apa înghețată. Întregul cârd ateriză pe luciul lacului, grupându-se spre mal. Apoi, începu pescuitul, afundându-și ciocurile în mâl și căutând moluște sau peștișori. Gerul strângea tare și vântul sufla cu putere șuierând printre stufuri. Sesizând pericolul înghețării apei, gânsacul dominant ieși pe un plaur din turbă și stuf, cu întregul cârd de lebede
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341563_a_342892]
-
malul mării, am observat cu bucurie că au apărut rândunelele și lăstunii. Era dovada că primăvara s-a instalat definitiv și în Dobrogea. Trecuse de prima jumătate a lunii aprilie și noi începusem să ieșim cu bărcile pe mare la pescuit, chiar dacă apa era încă foarte rece. Ne înghețau degetele de la pește când îl scoteam din cârlig. Nu avea mai mult de 9 - 10 grade. Abia așteptam să se întoarcă și perechea mea de lăstuni ce-și construieră cuibul sub streașina
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
spunem și turturele după turuitul lor) ce se cuibăriseră într-un oțetar crescut lângă blocul de vis a vis, chiar sub fereastra prietenului meu, pescar și el ca și mine, numai că fiind cu patru ani mai vârstnic, el abandonase pescuitul din barca pe mare, mulțumindu-se cu cel de pe mal. Zilnic avea grijă să pună pe pervatul ferestrei mâncare și apă pentru guguștiuci, iar aceștia dis de dimineață își făceau prezența în dreptul ferestrei gângurind, așteptându-și porția de hrană. Nu
LASTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341100_a_342429]
-
salmonicol Pâraiele principale care străbat unitatea de producție au un debit bogat și relativ constant specific apelor de munte apte pentru dezvoltarea păstrăvului indigen și mai rar cu lipan. . Rețeaua hidrografica este slab populată cu pesti, fapt pentru care și pescuitul este interzis. Pentru a dispune de efective de păstrăv sunt necesare câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească cursurile de apa cu potențial : – amenajarea cursurilor de apa; ... – asigurarea condițiilor de puritate a apei ; ... – combaterea braconajului ; ... – reglementarea pescuitului. ... ... 7.3. Potențialul
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
care și pescuitul este interzis. Pentru a dispune de efective de păstrăv sunt necesare câteva condiții pe care trebuie să le îndeplinească cursurile de apa cu potențial : – amenajarea cursurilor de apa; ... – asigurarea condițiilor de puritate a apei ; ... – combaterea braconajului ; ... – reglementarea pescuitului. ... ... 7.3. Potențialul de fructe de pădure Condițiile geografice și pedoclimatice în care vegetează pădurile sunt favorabile dezvoltării unor specii lemnoase și erbacee ale căror fructe sunt folosite în alimentație sau industrie. Principalele grupe de specii din flora spontana ale căror
AMENAJAMENT SILVIC din 18 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296021]
-
Oinousses si atunci mergem pe jos până la mănăstirea de maici de pe peste deal, unde suntem primiți cu umbră, liniște, dulceață de smochine, rahat și baclavale, cum n-am mai mâncat vreodată, și pahare subțiri de apă rece. Sau mergem la pescuit, în port, la țaparină. O dată, o singură dată, printre moșii care se perindă pe chei sau își trec vremea la tavernă, a apărut unul cu nimic deosebit: aceiași pantaloni trei-sferturi, aceleași sandale, aceeași cămașă de in cu mânecă scurtă, aceeași
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]