5,484 matches
-
cerute, gardianul și-a chemat un coleg liber care a dus-o pe Ancuța acasă, nu înainte de a o sfătui să nu mai plece nicăieri singură, să-l asculte pe tăticu și să aibă grijă de frățiorul ei. Hohotele de plâns și șuvoiul de lacrimi cu care Ancuța a părăsit poarta spitalului arătau dezamăgirea și supărarea că nu a reușit să-și ia frățiorul acasă. De ce or fi oamenii mari atât de neînțelegători față de dorințele și supărările copiilor? - se întreba Ancuța
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
sunt câteva idei, propuneri, în acest sens, pentru a vedea care, cu adevărat, se potrivesc fiecărui individ. - Plimbări în aer liber și exerciții de jogging, de întărire a organismului. Găsirea ocaziilor și posibilităților de descătușare a sentimentelor, materializate prin râs, plâns, exprimarea furiei. În acest sens, lăudabil și eficient, până la urmă, demersul unor întreprinzători de a pune localurile la dispoziția celor care doresc să se descarce de stress, prin spargerea paharelor, a veselei, prin exprimarea deschisă a furiei, bineînțeles pentru un
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
p. 287-310. Slama-Cazacu, Ț., 1991, "Limba de lemn", în Rlit, 42. Slama-Cazacu, Ț., 2000, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate, București, Oscar Prinț. Spița, D. P, 2003, Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica în limba română contemporană", în SCL, XXXIX, 2, p. 151-156. Stan, C., 1989, "Relația de coordonare prin conjuncția ci în română (tipuri sintactico-semantice)", în SCL
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
de masă. În prezent nu urmează nici un tratament cu medicamente. Scurtă caracterizare La începutul intervenției terapeutice Prezintă puternice tulburări ale afectivității:nu este atașat de mamă (face confuzii între mamă și alte femei ; nu reacționează când mama se îndepărtează .râsul ,plânsul , zâmbetul neadecvate situației în care e pus copilul; reacții coleroase îndreptate asupra obiectelor și asupra propriei persoane ;opoziționism, labilitate , neurovegetativă cu predominarea excitației , atenție labilă, slabă putere de concentrare .Se constată o mare dexteritate în mișcări , sereotipii (se poate juca
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
nou, nici țn joc, mâncare sau activități de orice fel. Era foarte atașat de o jucărie pe care o ținea tot timpul în mana ți o lua peste tot cu el, daca i se lua jucăria reacționa prin crize de plâns și tăvălit pe jos. Vorbea despre el la persoana a III-a, făcea cu greu fata eșecurilor și refuzurilor. In mare parte vroia să facă doar ce vroia el și nu accepta să facă și ce i se cerea de către
AUTISMUL ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ by BURGHELEA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/345_a_870]
-
viață cu adevărat creștină pentru că îi lipsește dorința de a se lupta cu păcatele și de a dobândi virtutea. Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
Mândria se opune harului, fără de care nu există mântuire. Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
ce plâng, că aceia se vor mângâia. (Matei 5, 4). Plânsul exprimă durerea sau tristețea. Înțelesul lui depinde de cauza din care pornește. Astfel, este o mare deosebire între plânsul celui ce-i pare rău pentru un păcat săvârșit și plânsul unui hoț, de necaz că nu i a reușit o încercare de furt sau pentru că a fost prins și pedepsit. De aceea, din această fericire nu trebuie să înțelegem că toți cei ce plâng ar putea dobândi mângâierea. Aici este
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
-i capul, l-au dus lui Ipsilanti cu aceste cuvinte: "Măria Ta, am săvârșit <<porunca>>, am lini știt țara, dar am vărsat sângele părinților mei care curge întrînsul!"; după care vorbe, punând capul fratelui său la pământ, l-a înădușit plânsul și a ieșit din curte. Scena aceasta continuă Drăghici cu cât a fost de crudă, cu atâta și tristă, pentru că, nici un curtean n-a simțit mai puțină jele și însuși Ipsilanti a lăcrămat de acea întâmplare; apoi, Tufecci bașa Gheorghi
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
de comportament: negativism, capacitate scăzută de autocontrol și inhibiție voluntară etc.; deficiențe cognitive, tulburări de învățare și de adaptare; instabilitate psihomotrică; bizarerii și ticuri verbale (ex: repeta anumite cuvinte/ expresii perioade diferite de timp); crize disproporționate și necontrolate de râs/ plâns; conduite de tip agresiv și autoagresiv ca urmare a modalităților de reacție la diverse sarcini, stimuli sau situații. 6. Examenul logopedic: Întarziere moderată în dezvoltarea limbajului. Limbajul oral prezintă aspecte dislalice, complicate de stereotipiile verbale și de ecolalia de conținut
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
îi permite să depășească problemele inerente legate de tulburarea de limbaj. De cele mai multe ori perseverează în realizarea sarcinilor care îi revin în contextul familial. Din punct de vedere afectiv se constată o oarecare labilitate, iritabilitate, unele izbucniri de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Dacă starea psihică nu este influențată de oboseală sau alți factori de moment, fetița este cooperantă, cu o dispoziție bună. Nu prezintă tulburări de comportament. Are unele stereotipuri, de exemplu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
a atins vârsta de 18 luni fără ca să pronunțe măcar câteva cuvinte cu sens - mama, tata, papa, etc. Relaționarea cu părinții era bazată în special pe un rudiment de limbaj mimico gesticular, completat de unele emisii vocalice nearticulate și de plâns. Acest mod de comunicare s-a menținut, fără ameliorări semnificative, până după împlinirea vârstei de trei ani și intrarea în grădiniță. Chiar și după acest moment nu a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea capacității de exprimare verbală, fiind îndrumat spre
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
pentru a se angrena în activitate. În familie manifestările de opoziție și negativism sunt accentuate, fără a ține seama de un membru anume al familiei. Din punct de vedere afectiv se constată labilitate, iritabilitate, izbucniri relativ frecvente de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Dacă starea psihică nu este influențată de oboseală sau alți factori de moment, copilul este cooperant, cu o dispoziție bună, dar care se poate modifica rapid, de exemplu în cazul
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de fiecare dată când se urcă sau coboară din mașină, are câteva jucării pe care le plasează spre periferia câmpului vizual și le rotește minute în șir, etc. Încercările de a opri, de a împiedica aceste comportamente declanșează crize de plâns sau alte manifestări de nervozitate și iritabilitate - grimase, triturarea dinților, etc. 5. Examenul limbajului Aparatul fono-articulator este integru, fără malformații. Respirația fonatorie este normal dezvoltată și coordonată. Limbajul impresiv este slab dezvoltat. La vârsta de 3,5 ani înțelegea expresiile
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
se poate recunoaște nici un nucleu semantic al unui cuvânt. La 3,5 ani nu folosește nici cuvinte cu rol de holofrază, nici nu combină două cuvinte într-o structură propozițională. Vocea nu este distorsionată, având rezonanță naturală în râs sau plâns. 6. Diagnostic logopedic Pe baza evaluărilor complexe și a evoluției copilului s-a stabilit și confirmat diagnosticul de alalie cu dominanță senzorială și elemente de autism. 7. Prognostic Evoluția va fi lent favorabilă, dată fiind severitatea tulburărilor de limbaj și
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
este exersată. Nu perseverează în realizarea sarcinilor care îi sunt propuse, se angrenează greu în activități structurate, are nevoie constantă de stimulare și motivare extrinsecă. Din punct de vedere afectiv se constată o labilitate accentuată, iritabilitate, izbucniri de mânie, cu plâns și țipete, reacții accentuate la contrariere, manifestări de opoziționism activ. Mario este puțin cooperant, cu frecvente manifestări agresive față de alți copii sau persoane adulte, dacă sunt prezenți părinții. Aceste manifestări sunt exacerbate când se află în grija bunicii paterne sau
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Tendințele de autoizolare sunt de scurtă durată (câteva minute) fără ocupație, dar pot fi mai lungi dacă are și o activitate stereotipă. În raport cu alții (familie, colegi de grupă): Stabilește relații interpersonale cu educatorii; Prezintă reacții de nervozitate, impulsive, accese de plâns; Are momente de autoizolare; Uneori inițiază contact fizic cu ceilalți copii, fie imitativ fie din proprie initiațivă; Există contact vizual. Comunicarea verbală și nonverbală: Răspunde la propriul nume; Îndeplinește comenzi simple însoțite de gesturi; Execută comenzi fără a i se
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
e) Viața emoțională și relațională: În raport cu propria persoană (identitate): Iși știe numele; Emoțional împărtășește emoție cu mama sa; Are obiecte personale / le recunoaște ca fiind ale sale; În raport cu alții (familie, colegi de grupă): Prezintă reacții de nervozitate, impulsive, accese de plâns; Cunoaște numele fratelui; Primește afecțiune prin gesturi, cuvinte, acțiuni complexe; Relațiile interpersonale cu colegii sunt la nivel de contact social manifestat prin simple atingeri inițiază contacte și nu este deranjată de acestea când sunt inițiate de altcineva; Nu stă în
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
această perioadă comportamentul de joc, alimentar și de relaționare ale copilului se păstrează la nivel inițial. Neconsolarea copilului conduce, într-o a 2-a fază, la dispunerea acestuia în această perioadă comportamentului copilului devine dezorganizat, el prezentând dese crize de plâns, lipsa poftei de mâncare, tulburări de somn, îmbolnăviri, renunțarea la comportamentul de joc, pierderea interesului pentru relații sociale. Ulterior, in cea de-a 3-a fază copilul pare atașat de relațiile din jur. Copiii au o capacitate bună de adaptare
ATITUDINEA PĂRINŢILOR DIN MEDIUL RURAL ŞI EFECTELE ASUPRA ADAPTĂRII ŞCOLARE by SARDARIU ELISABETA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/338_a_598]
-
odinioară. Inegalitățile de atitudine educativă dintre părinți sau ale unuia și aceluiași părinte de la un moment la altul determină de asemenea efecte patogene.Atmosfera familială prea tristă, creată de monotonie apăsătoare, sau aceea prea agitată, caracterizată de certuri, strigăte, bătăi, plâns, injurii, brutalități, etc. are totdeauna un efect nefast asupra copilului. Voi aminti aici și unele atitudini mai particulare ca acelea întâlnite în cazul copilului nedorit, care este considerat ca un obstacol în calea liniștii și planurilor de viață ale părinților
124Bibliografie: Allport G., Structura şi dezvoltarea personalităţii, EDP, 1981 Atkinson R.L., Atkinson R.C., Smith E.E., Bem J. Dary Introducere în psihologie, Editura Tehnică, ediţia a XI-a, 2002 Banciu D., Rădulescu S., Voicu M., Adolescenţii şi familia, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1987 Birch A., Psihologia dezvoltării, Editura Tehnică, Bucureşti, 2002 Doron R., Parot F., Dicţionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1981 Hayes N., Orrel S., Introducere în psihologie, ediţia a III-a, Editura Bic All, Bucureşti, 2003 Neamţu C., Devianţă şcolară, Editura Polirom, 2003 Preda V., Profilaxia delincvenţei juvenile şi reintegrarea socială, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981 Rudică T, Maturizarea personalităţii, Editura Junimea, Iaşi, 1990 Stănciulescu E., Sociologia educaţiei familiale, Editura Polirom, Iaşi, 1997 Străchinaru I., Devierile de conduită la copii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Vincent R., Cunoaşterea copilului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1972 Turliuc M.N., curs Psihologia comportamentului deviant Turliuc M.N., Psihologia cuplului şi familiei , Editura Performantica, Iaşi, 2004 125126. In: ROLUL STILURILOR PARENTALE ŞI AL FACTORILOR DE PERSONALITATE ASUPRA DEVIANŢEI COMPORTAMENTALE by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/522_a_875]
-
în cabinetul stomatologic, se vor lua următoarele măsuri: ISTERIA MAJORĂ (Boala Charcot) Crizele isterice au scopul de a impresiona persoanele din jur și sunt ușor de recunoscut dacă se desfășoară în prezența medicului. Deseori se simulează un leșin, crize de plâns, țipete. Pacientul se va împotrivi oricărei încercări de a deschide ochii, în cădere niciodată nu se lovește, în „așa-zișa criză” nu-și mușcă limba, tresăririle simulate vor fi foarte violente. Marea criză isterică descrisă de Charcot nu se mai întîlnește
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
lungă durată a cunoștinței și a funcțiilor de relație - motilitate, sensibilitate, reflectivitate, care nu sunt reversibile fără tratament). Manifestările clinice ale urgențelor cerebrale sunt atât de diverse, încât uneori este extrem de dificil de stabilit etiopatogenia lor: • confuzia psihică cu logoree, plâns, iritabilitate, agitație psihomotorie • tulburări ale tonusului muscular cu contracturi involuntare- localizate sau generalizate, ale membrelor superioare și inferioare, ale feței, hipotonie • tulburări de motricitate (tremurături ale feței, convulsii generalizate sau localizate) • alte simptome și semne - dezorientare temporo-spațială, tulburări de echilibru
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Căscând ochii, șopti: Cum, tu știai de toate astea, și-ai tăcut? Da... Și nu m-ai urât? Nu. Te-am iubit. Cei doi se priviră. Ceva se prăbușea într-un suflet. Omul căzu năruit la pământ și hohotind de plâns, abia putu rosti: Mă mai poți ierta? Celălalt, plin de bunătate, cu lacrimile pe gene, îi puse mâna pe creștet, spunându-i încet: De vreme ce te iubeam, te-am și iertat. 100. Eu n-am niciun păcat Eu n-am nevoie
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
A cărat cu greu lăzile cu cărți înăuntru. A doua zi a căzut la pat bolnav, iar după câteva zile a murit. Efortul a fost prea mare pentru inima lui slabă. Și Johnson, vestitul medic al orașului Londra, izbucnind în plâns deznădăjduit, în fața tuturor mesenilor, se lăsă zdrobit sufletește pe un fotoliu. Toți cei de față aveau ochii plini de lacrimi! Învățătură: Să iubim și să ascultăm de părinții noștri. 130. Bunătatea O prințesă vestită din neamul Burbonilor, voind să-și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
abilităților lor de rezolvare a problemei. Concluzia pentru edeucator credem că este evidentă, la fel și sugestiile ce pot rezultă din acest fapt. Oricum, pentru ambele sexe, cea mai comună tulburare emotională este depresia. Simptomele ei sunt autodeprecierea, crizele de plâns, gândurile și tentativele de suicid. Rata mare a acestor tentative (0,35% față de 0,18% la populația generalăă, ca și valoarea ridicată a recidivelor (Între 30 si 50% dintre cazuriă, indică faptul că În anumite condiții, formele de depresie severă
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]