7,806 matches
-
mai spectaculoasă a aventurii noastre. De cum aveam câteva zile libere, ne repezeam, cei trei-patru elevi ai lui, la Păltiniș și, în izolarea totală a muntelui, "la 4 000 de picioare deasupra omenirii", cum îi plăcea lui Noica să spună, în plimbări care durau ore și, în orele serii, în cămăruța încălzită cu lemne, aveau loc cele mai fascinante discuții la care am luat parte vreodată, cele mai pasionante înfruntări de idei, se făceau cele mai subtile, aprige și prietenești observații pe
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și i se părea în felul acesta că încearcă voluptatea cununării a două lumi contrare. Astăzi am intrat în programul care va ritma cele patru zile de aici. Ne întîlnim la masa de dimineață (830), după care Noica își face plimbarea de o oră și jumătate. Lucrează apoi până la 130. După-masă urcă la mine și ne bem cafeaua. Se odihnește apoi o jumătate de oră. Lucrează iar, până la 6; între 6 și 730 își face plimbarea de seară. După masa de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
după care Noica își face plimbarea de o oră și jumătate. Lucrează apoi până la 130. După-masă urcă la mine și ne bem cafeaua. Se odihnește apoi o jumătate de oră. Lucrează iar, până la 6; între 6 și 730 își face plimbarea de seară. După masa de seară facem câțiva pași, apoi urcăm la mine și îmi povestește despre el și lumea lui. Astă-seară a fost vorba despre biografia lui. "Nu am biografie. Am numai cărți. Licența la 23 de ani, apoi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cap o băscuță care-i dădea un aer de papă bonom. Nu este iezuit, cum sânt înclinați mulți să creadă, judecîndu-l după micile aplecări cu care te întîmpină și după tonul molcom-dulceag. Este un naiv eficace. Ne despărțim, proiectând o plimbare de-o oră înainte de prânz. Ne întîlnim deci la ora 1230. Îi place să-mi prezinte împrejurimile. Îmi arată un drum care trimite, "la 6 km de aici", la Șanta, o așezare cu câteva vilișoare de lemn, unde într-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
oară cu creștinismul (tot ispravă greacă, prin Pavel - Antiohia, i se pare lui Noica). După haosul științei pe care-l trăim în epocă trebuie să vină din nou un agent cosmotic; ne trebuie iar un grec. Vineri, 7 octombrie 1977 Plimbare de neuitat în trei după masa de dimineață, către locul de culă (al câtelea oare?), ales de Noica în preajma Păltinișului (o jumătate de oră plimbare de la hotel), pe o pantă blândă, invadată de soare, în dreapta șoselei, cu deschidere fără hotar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vină din nou un agent cosmotic; ne trebuie iar un grec. Vineri, 7 octombrie 1977 Plimbare de neuitat în trei după masa de dimineață, către locul de culă (al câtelea oare?), ales de Noica în preajma Păltinișului (o jumătate de oră plimbare de la hotel), pe o pantă blândă, invadată de soare, în dreapta șoselei, cu deschidere fără hotar într-o vale lungă, lin-coborîtoare, de partea cealaltă a drumului. Noica vrea să ne indice locul ales exact, perimetric, așa că urcăm ("n-o să fac scară
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
feste. Trebuie să-l îmblînzești, dîndu-i ce-i trebuie. Gîndiți-vă ce fericire este când scapi de dinți, treizeci și doi de dușmani ai omului. De dinți poți scăpa, dar trupul trebuie îmblînzit plimbîndu-l. Toată medicina termină prin a-ți recomanda plimbarea. Știu un veterinar care, când se îmbolnăvea un cal, îl dădea la coardă. Fratele-porc, trupul, trebuie dat la coardă, dacă vrei să te lase în pace." La cină ne anunță că a terminat ultimul capitol al Maladiilor..., despre cele trei
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
care n-ar exista pathos, nici înălțare, nici propria-i filozofie. Dar Păltinișul este o proiecție a spiritului nicasian nu numai prin retragerea lui Noica aici, prin locurile pe care le calcă zi de zi de-a lungul celor trei plimbări sau prin Tratatul despre ființă care s-a născut în camera de doi pe trei, cu ligheanul cu apă pus la încălzit pe soba unde se ritualizează zilnic aprinderea focului; astăzi de dimineață, pe un soare dezmățat, care scotea din
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
revista internațională "Zalmoxis") de orientalistică. Am tot încercat, mai era pesemne loc să o fac, însă acum m-am răzgândit și am să-i scriu să nici nu mai vină, tocmai ca să nu-mi iasă nici al treilea lucru." La plimbarea de după masa de prânz, mă întreabă cum merg lecturile istorico-filozofice pe care le facem în trei, Pleșu, Stoichiță și cu mine. Îi spun că am ajuns la Plotin și aflu încîntat că ar fi dispus "să ne însoțească". ("Trebuie să
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
La ora 6, când ne-am întîlnit și am început turul Păltinișului ("durează o oră și cinci minute"), citise lucrul și mi-a propus ca a doua zi să discutăm pe text, pentru că își scosese două pagini de note. În timpul plimbării s-a limitat la un comentariu de ansamblu, pe care vreau să-l consemnez, pentru că este un model de înțelegere a celuilalt, de pedagogie subtilă și echilibrată. "Ai obținut în primul rând - mi-a spus - o acreditare a termenului "peratologie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dacă spun același lucru, de ce-l mai spun? Pentru că fiecare îl spune altfel, și-atunci el devine altceva. Poarta pe care intri contează." Sâmbătă, 29 septembrie 1979 Astăzi la 12, când m-am dus să-l iau pe Noica la plimbare, mi-a arătat zece pagini îndesate cu observațiile pe care Alexandru Dragomir (ex-elev al lui Heidegger) i le-a făcut la Tratat și care l-au determinat apoi pe Noica să treacă la o a doua variantă de redactare. "M-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Primitivul, intrând în colibă, nu mai iese niciodată din ea. Dar coliba lui se deschide; se deschide într-un sat, satul într-o cetate și cetatea se deschide către ființa istorică a omului. E o închidere care se deschide." În timpul plimbării, Noica îmi sugerează să mă uit - pentru aplicarea în plastic a peratologiei - peste caietele lui Leonardo și, de asemenea, să îi am în vedere pe Brâncuși și pe Blake. Îi povestesc câte ceva despre Caspar David Friedrich, pictorul romantic german, și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
dacă fac filozofie, nu vreau s-o fac prin delegație. Nu vreau să-l deleg pe Hegel să-mi spună cum stau lucrurile în filozofie. Dacă nu ajungi la asta, nu poți pretinde că faci filozofie." Ieșim să ne facem plimbarea. În mașină, pe drumul de la București la Păltiniș, îi povestisem lui Noica despre "utopia Florești". Florești este un sat așezat cam la 30 km de București, pe un drum care se desface spre dreapta din șoseaua spre Pitești. Undeva în mijlocul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
vadă. Un splendid loc mort. Visam un Princeton românesc, sub coordonarea lui Noica, așezat statornic acolo și având dreptul să facă în fiecare lună combinații de câte zece persoane și să le întrunească într-un fel de cantonament spiritual. Începîndu-ne plimbarea, își aduce aminte de utopia mea și îmi spune că din '65 încoace a râvnit mereu la funcția de "secretar cultural", de "personaj care secretă cultură". "În orice cultură este nevoie să existe ceva între Universitate și cafenea. Însă proiectul
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
limitei în pozitivul ei. Lucrurile nu își trăiesc, prin limită, doar tristețea mărginirii, ci și satisfacția împlinirii lor. Oul lui Brâncuși este o implozie de fericire. Sculptura apare astfel ca o bucurie a finitului. Am discutat astăzi cu Noica, în timpul plimbării, raportul dintre peratologie și Hegel. "Ți-am găsit o imagine plastică pentru diferența dintre hegelianism și peratologie. Nu e totuna să fugi mereu și să te oprești din când în când - hegelianism, cu a sta pe loc și a te
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
a gândit poate că el trebuie să dobândească acea stare a spiritului de unde începe matematica. Și am încheiat spunînd: "Noapte bună, Moisil"." Marți, 22 ianuarie 1980 Ieri a fost o zi de stabilizare (ne-am mutat la hotelul "Cindrelul"), de plimbare și somn. Am eliminat deci toxinele Bucureștiului și, într-o clipă de entuziasm păltinișean, Andrei a aruncat o vorbă: "Ce-ar fi să ne strămutăm toți trei (id est cu Victor) la Sibiu?" Împărtășit, gândul acesta a făcut explozie în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gîndiți-vă la englezi, la germani, la americani astăzi cu Princeton-ul lor. Câte capitale culturale nu a avut Italia?" Ce-o mai ieși, Doamne, și din nebunia asta? Îmi vine mereu în minte vorba spusă de Noica acum câțiva ani, la plimbarea aceea spre Șanta: Aș face ctitorii cu nemiluita!" Am reluat traducerea lui Phaidros. Cred că nu există bucurie mai aspră... Seara de astăzi a fost magnifică. Noica ne-a așteptat la el cu o listă pentru discuții, cerîndu-ne să venim
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
despre peisaj poate rămâne o splendidă judecată, dacă din ea nu se deschide o altă carte." Miercuri, 23 ianuarie 1980 Astăzi de dimineață a sosit și Victor, bucurîndu-ne pe toți. "Ce frumoși sînteți laolaltă, ne-a spus Noica, întîlnindu-ne la plimbarea dinaintea prânzului. Să rămâneți mereu așa, nedezbinați de nimic, pentru că tot ce e faptă mare începe cu treimea - matematicile eline ca și sfințenia." Noica primise o scrisoare de la fiul său, de la care nu mai avea de mult o veste. "M-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la discuția noastră. "Mai bine mă duc să-mi mângâi cățelul." Și-ar trebui atunci s-o rog să vină peste 32 de ani, pentru a-i da un alt răspuns." Luni, 24 martie 1980 Astăzi, înaintea prânzului, am făcut plimbarea împreună. "M-am gândit să-ți vorbesc diseară despre eudaimonia fiecăruia dintre noi. Dacă nu setea de succes, dacă nu ambiția de a fi autor ne împinge să facem ce facem - atunci despre ce anume să fie vorba? Succesul trebuie
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o idee sau în căutarea acestui drum; de la el, că orice răspuns adevărat deschide către o nouă întrebare; și de la el, în sfârșit, că demnitatea filozofiei vine din obligația și puterea ei de a gândi Ființa. Astăzi de dimineață, în timpul plimbării, Noica ne-a vorbit despre condiția culturii umaniste. "În cultură, dragii mei, trebuie să poți face dovada rangului pe care îl deții. În cultură nu te naști niciodată în condiția de prinț; trebuie să obții recunoașterea ei. Ești deci mereu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în tinerețe, o regăsesc acum, la sfârșitul drumului, articulată și împlinită, prin modelul ontologic și cele cinci idei-operatori." Vineri, 21 noiembrie 1980 Înainte de prânz, Noica m-a chemat să-i sparg lemne, drept pedeapsă că nu am vrut să fac plimbarea de dimineață. Mă aștepta împreună cu un tânăr de 20 de ani, student la Teologie în anul I (o proaspătă descoperire din Sibiu), pe care voia să-l cunosc ca eventuală achiziție pentru ediția Platon. Pentru Noica era decisiv faptul că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu faimoasa "închidere care se deschide"? Astă-seară a fost rândul lui Andrei de a ne povesti etapa în care se află. "O să-mi vorbiți, astăzi Andrei, mâine Gabi, despre cartea pe care o aveți în față", ne spune Noica în timpul plimbării. Cartea pe care și-o vede Andrei după Pitoresc și melancolie este una despre tipul de gândire artistică, ca distinctă de gândirea discursivă de tip speculativ sau științific. "Cel mai bine îi simt titlul în germană: Das bildnerische Denken. Mărturisesc
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
titanic, eroic, romantic, dar și utopic, quijotesc, nebunesc; toți sânt singuri în fața a câte douăzeci de secole de istorie. Și toți sânt marii îngrijorați moderni ai omenirii. Noica a terminat între timp lectura traducerii la Originea operei de artă. În timpul plimbării de dimineață îmi spune că este remarcabilă ca performanță. "Es ist eine Leistung, aber nicht eine Schöpfung. Nu mai poți întîrzia în performanțe, oricât de spectaculoase ar fi ele. Ai demonstrat, sau ți-ai demonstrat, că poți merge pe sârmă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Dar această redefinire nu se poate face decât de pe pozițiile spiritului și ale culturii. Și nu mă pot împiedica să-i spun oricărui tânăr vorba nu știu cărui latin: Vita sine cultura, quasi imago mortis est. Marți, 20 ianuarie 1981 Ora de plimbare matinală. "Le spuneam data trecută, dragă Sorel, lui Andrei și lui Gabi, că de nemurire au nevoie oamenii care nu au nimic de făcut. Aceștia merită să trăiască pe câte o pajiște a "tinereții fără bătrînețe" și să vâneze iepuri
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
despre cal că este muritor. Așa cum o înțeleg eu, forma are greutatea sensului; pentru voi, ea nu o are decât pe aceea a simbolului care nu mai deosebește, a simbolului care devine statistică și clasificare. Joi, 22 ianuarie 1981 " În timpul plimbării de ieri, Gabi mi-a pus iarăși două întrebări nepotrivite. Prima: care este eficacitatea filozofiei? Filozoful pune lumea în ordine, spunea el, așa cum face Hegel sau (și aici bănuiesc că era malițios) cum am încercat eu în Ontologie, dar lumea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]