5,260 matches
-
pregătește să rostească ceva important, grav, solemn: Ți-am ascultat spovada... Ți-am cântărit cugetul și fapta... Eu judec omul mai mult după cât se străduiește să-și împlinească năzuința, decât după ce reușește să făptuiască. Nu stă în puterea omului să poruncească Destinului... Dar stă în puterea lui să i se împotrivească! Ai rătăcit veacul; sunt gânduri și vise ce aparțin veacurilor viitoare... Veacul nostru întunecat nu îngăduie ridicarea capului. Puterea banului și puterea armelor stăpânesc lumea. Noi n-avem nici una, nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
oblojesc... Ștefan face câțiva pași să-și încerce "botina": De-a fi și-a fi să mă întorc în Scaunul de la Suceava, să vii cu straița doldora de buruieni: o să ai ce obloji răni mai vechi, răni mai noi... O să poruncesc să sune trompeții la porțile Cetății ca pentru oaspeții cei mai de samă... Ștefan tace câteva clipe... Părinte... Cum aș putea să-ți mulțumesc pentru tot... Ce-aș putea să-ți dăruiesc? Ai trebuință de atâtea... Mulțămesc Măriei tale... Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ea. Și totuși, ce salt de balerină execută ea, dintr-o dată, țâșnind din uitare, ieșind la rampă! * Toată copilăria mi-a fost însoțită de un zvon sinistru, care când scădea în intensitate, când se amplifica iarăși: cum că Stalin însuși poruncise ca toți cetățenii originari din Basarabia să fie strânși și trimiși acolo... Amenințarea, îmi dădeam seama, plutea și deasupra capului meu, dar parcă undeva departe; exista, însă oarecum în paralel cu existența mea, mi se părea că nu mă putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de bloc, la etajul trei - un miel ne mai trebuie... Dacă aș fi un om foarte bogat, aș înființa echipe de, ca să zic așa, antihingheri care să-i adune pe toți acești năpăstuiți patrupezi într-o imensă curte și aș porunci ca toți, toți să fie hrăniți, îngrijiți, tratați dacă și când ar fi cazul... Aș angaja în acest scop medici veterinari de înaltă calificare... În acest moment, am explodat, iritat de bizara spovedanie, ce nu părea să se sfârșească, l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
care era cu noi dacă e păcat să luăm sare. A zis că nu e păcat. Dar cugetul meu mereu parcă mă mustra de ce-am luat. Acolo a fost cândva Sodoma și Gomora și din cauza destrăbălării oamenilor Dumnezeu a poruncit pământului să-i înghită. Cu totul s-au dus în adâncul pământului. Și așa s-a format Marea Moartă. Mie îmi vine în minte mereu: n-avem noi păcatele noastre destule, trebuia să mai aduc rămășită de Sodoma și Gomora
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vezi mult popor, Cu grămadă se duc toți Că-i Duminică sau Post, Socoteală nu țin rost, Mic cu mare sau bătrân, Acolo își găsesc plăcere, Măi frați ce suntem întunecați, Încotro alergăm ? Unde ne-ndreptam ? Liturghia am lăsat, De “Porunci” am uitat? Și tot alergăm, În afaceri ne băgăm, Cât mai mult să câștigăm, Viața bună să avem, Confort și lux mare, Vinul mult în pahare, Pe furiș viața s-a dus, Tinerețea s-a ascuns, Batranetea-i haină grea
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
activist de partid și a pretins să fie dus repede cu căruța până la Constantinești, satul vecin, la distanță de doi kilometri. Băiatul i-a spus că nu-i nimeni acasă, că n-are cine merge cu el. Activistul i-a poruncit să înhame caii că-i mînă el, iar băiatul să meargă cu el pentru ca să vie înapoi cu căruța. Titi se temea de acel om, nu îndrăznea nici să-l refuze. A plâns, a tremurat de frică, dar omul nu i-
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Drăguș, însoțit de elevul Mișca Viorel și m-a găsit dormind, .. . de fapt căzut în nesimțire. Căpitanul și-a scos pistolul, s-a rotit în jur, și, pentru că n-a observat nimic suspect, cu pistolul îndreptat asupra mea, i-a poruncit elevului să vină lângă mine și să vadă dacă nu cumva sunt mort. Când a auzit că nu sunt mort, i-a ordonat să dea cu piciorul în mine pentru ca să mă trezesc. În urma mai multor lovituri de picior m-am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
dea cu piciorul în mine pentru ca să mă trezesc. În urma mai multor lovituri de picior m-am ridicat într-o rână, am fluierat o melodie și am recăzut în letargie. Căpitanul a înțeles ce-i cu mine, mă cunoștea bine . A poruncit elevului să stea lângă mine, pentru ca dacă mă voi trezi, să-mi spună să merg la comandamentul companiei. La câteva minute după plecarea căpitanului, mi-am revenit, am sărit speriat și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
trei zile și te rog să treci pe la mine. Dar neapărat. și, cînd m-am dus peste două zile, îmi spune: - Domnișoară, te felicit. N-am știut că ești atât de bine văzută de cei de la revizoratul școlar. Mi-au poruncit să-ți dau în primire clasa a II-a iar dacă refuz, adio conducerea școlii! Îmi venea să-l sărut, dar nu se cădea. Sigur că, în bunătatatea lui, fiindu-i milă, a vorbit cu revizorul șef Ion Moldoveanu, ardelean
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit câteva biluțe, iar învățătoarea îi poruncește ”să le cauți și-n gaură de șoarece! Motănaș să te faci și să le găsești!” în pauză toți școlarii l năcăjau strigând ”motănaș, motănaș!..” și așa i-a rămas drept nume cu care el își făcuse un renume cu ajutorul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
clasa întâia, când a fost scos la tablă și învățătoarea îi cere să lucreze la ora de matematecă pe mașina cu bile. Lucrând o scapă jos și bilele s-au împrăștiat. După căutare au lipsit câteva biluțe, iar învățătoarea îi poruncește ”să le cauți și-n gaură de șoarece! Motănaș să te faci și să le găsești!” în pauză toți școlarii l năcăjau strigând ”motănaș, motănaș!..” și așa i-a rămas drept nume cu care el își făcuse un renume cu ajutorul
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
unul de altul, parcă așteptând să nu se mai termine potopul. Ne tremura și inima și sufletul și trupul. Îi căutam cu buzele formele pietroase, abia îndrăznind să le deslușesc. Acasă, bunica sforăia ușor: și-a făcut cruce și a poruncit să ne încălzim, să ne stoarcem hainele, să le uscăm la bucătărie. Ne-am trezit târziu. Ploaia spălase munții și apele vuiau vesele, sprintene, ca niște fragmente de oglinzi. Severina era gata de plecare. Eram fericiți că se va repeta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o scurtă incursiune în istoria Episcopiei Cetății Albe, adaugă: „Sire, Dumnezeu a vrut ca sub glorioasa domnie a Majestății Voastre...să se restabilească starea veche și vechile instituțiuni culturale și să capete iarăș viață [...]. Cum Dumnezeu, în Testamentul vechiu, a poruncit ca în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine pururea arzătoare. Maiestatea Voastră cu Sf. Sinod și cu înaltul Guvern, văzând că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
frați externi». A păstrat o prietenie sinceră față de medicii spitalului militar. A reușit să se facă iubit chiar și de directorul spitalului militar, colonelul medic Giovanni Orlandi, considerat de toți inflexibil, dur și necredincios, obișnuit să spună: Când mă rog, poruncesc... și când poruncesc, arestez!». Colonelul ieși la pensie cu gradul de general. Reveni la practica religioasă, demonstrând o adevărată convertire la Dumnezeu. Unuia care insinua că ar fi făcut-o dintr-o neîndoielnică imbecilitate senilă, îi spunea: Se aude din partea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
păstrat o prietenie sinceră față de medicii spitalului militar. A reușit să se facă iubit chiar și de directorul spitalului militar, colonelul medic Giovanni Orlandi, considerat de toți inflexibil, dur și necredincios, obișnuit să spună: Când mă rog, poruncesc... și când poruncesc, arestez!». Colonelul ieși la pensie cu gradul de general. Reveni la practica religioasă, demonstrând o adevărată convertire la Dumnezeu. Unuia care insinua că ar fi făcut-o dintr-o neîndoielnică imbecilitate senilă, îi spunea: Se aude din partea cuiva că generalul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care și-a dobândit-o în timpul serviciului militar a durat mulți ani după aceea. Liberatul, după o vizită fugace la cei din familie, a mers să se prezinte parohului și lui don Scapini. Acesta, fără prea multe complimente, i-a poruncit să ia în mână cărțile și să se pregătească la materiile celui de-al treilea an de liceu: «Te vei prezenta la examenele din toamnă - i-a poruncit don Scapini - iar eu voi încerca să vorbesc cu colegii mei ca să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
parohului și lui don Scapini. Acesta, fără prea multe complimente, i-a poruncit să ia în mână cărțile și să se pregătească la materiile celui de-al treilea an de liceu: «Te vei prezenta la examenele din toamnă - i-a poruncit don Scapini - iar eu voi încerca să vorbesc cu colegii mei ca să fie înțelegători și să închidă un ochi, dacă pregătirea nu va fi adecvată». De obicei, clericilor care prestaseră serviciul militar li se grația un an de școală. Studentul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
reflexivă și analitică, facilitate la umor, cultură teologică solidă, sobrietatea de viață și credința integră. Era sever cu sine, dar comprehensiv (înțelegător) cu fragilitatea altora. Era clar și incisiv. Știa să-și asume responsabilitatea pentru ceea ce sfătuia ori, mai degrabă, poruncea. Don Giovanni a văzut în el nu doar un confesor și un director spiritual, ci un adevărat părinte pentru sufletul lui; din acest motiv s-a abandonat orbește în mâinile sale ca să fie călăuzit pe calea cutezătoare a desăvârșirii creștine
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
că Dumnezeu vrea să mă atragă la El, dar aștept aprobarea de la dumneavoastră...». Structurile psihice ale părintelui Natale și don Calabria se completau reciproc, deși pe plan supranatural aveau o consistență identică. Am spus că părintele Natale sfătuia și, uneori, poruncea, însă povara și responsabilitatea acțiunii gravau totdeauna pe umerii lui don Calabria. E greșit să suspectăm că don Giovanni Calabria s-ar fi lăsat plagiat psihologic: don Giovanni dialoga, discuta și apoi elabora planul de acțiune împreună cu confesorul și directorul
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pentru slava lui Dumnezeu și pentru binele sufletelor. Pe 31 ianuarie 1941 don Calabria a fost numit oficial Președinte național pentru Italia. Dar Sfânta Congregație Orientală, deși nu a avut nimic de obiectat cu privire la numirea persoanei și a Congregației, a poruncit suspendarea imediată a oricărei activități a acestei Asociații, din «grave motive practice». Don Calabria s-a supus dispozițiilor cu umilință și, în același timp, cu un presentiment că «un plan special al lui Dumnezeu se maturiza». Candoarea sa apostolică nu
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
războaie - poate că nu sunt ultimele timpuri, dar sunt cu siguranță timpuri foarte urâte. Cu toate acestea, Apostolul insistă de mai multe ori: „bucurați-vă“. Același chip material al lumii deja reînnoite de noua primăvară prin însăși natura ei ne poruncește același lucru. Cred că oamenii acestui timp (și printre ei, și dumneavoastră și eu) se preocupă prea mult pentru condițiile popoarelor, pentru ansamblul lucrurilor pământești. Oare nu ne îndeamnă autorul Imitației lui Cristos să nu ne amestecăm în asemenea lucruri
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
-mi aud nu glasul integrării mele lumești, ci vocea de eros a dragostei ce mă poartă spre delirul unei alte vieți, spre extazul unei existențe întru amor edenic. Așadar, această dragoste, ce plutește numai într-un timp al ei, îmi poruncește imperial clipa deschiderii mele afective întru cuvânt și nu eu impun momentul de apariție al unei astfel de convulsive deschideri. A nu asculta frecvența de trăiri ale inimii și a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
un peșkir legat de mâni Și-n cap pene de găini. Uciderea lui Grigore Ghica (1777) a avut ecou atât în Moldova cât și în Muntenia. Cronicile rimate respective au mișcări de Vicleim: Iar Grigorie-vodă Ghica Noaptea și cu masalale, Porunci să-i tragă butca, Mergând până la un locu, Și așa au purces pă vale, Stătu de oftă cu focu. Întâiul adevărat poem burlesc muntean este Povestea mavroghenească a pitarului Hristache, în metru de cântec de stea, într-un amestec hazliu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
istorie hieroglifică a luptei dintre liberali și conservatori. D. Ollănescu-Ascanio (1849-1908), autor de piese de teatru uitate, a tradus pe Horațiu în tempo de horă: În această zi ferice, Massicul, scumpa-ți comoară Vrednic este-a ne-ndrăgi. Vezi Corvinus poruncește, vin de-i toarnă-o cupă plină De-al tău sînge-mbătrînit. Lui I. Caragiani (1841-1921), care era un om de haz oral, i se datoresc tălmăcirile în proză a Odysseei și Batrachomyomachiei. ALȚI JUNIMIȘTI "Franțuzitul Mihail Korné" (1844-1901), poet, e
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]