19,544 matches
-
și de Sen în (1970a), cea a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
a preferințelor intruzive. Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Pentru a defini acest tip de preferințe, Blau introduce noțiunea de intensitate pozițională, o altă formulare pentru ideea de „simte mai puternic” anterior amintită: „sugerez că, în ordinea aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
aPbPcPdPe, spre exemplu, preferința aPc este mai puternică decât preferința aPb . Despre preferința dintre aPb și cPd și cea dintre aPc și bPe nu spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
spun nimic”.<footnote Ideea de intensitate pozițională nu presupune nicio comparație interpersonală, sau măsurare a intensității preferinței. În cuvintele lui Blau, „se poate argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
argumenta că o altă instanță a lui „simte mai puternic” ar putea fi avută în vedere: orice preferință strictă este mai puternică decât orice indiferență.” [Blau, 1975, p. 397] footnote> [Blau, 1975, p. 397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
397]. Pornind de la acest concept, Blau definește preferințele intruzive: „fie un profil p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
p, individul i este intruziv în p dacă nu este indiferent privind Di (perechea de alternative pe care este i decisiv), și pentru anumiți j, opoziția sa față de preferința lui j asupra lui Dj este mai intensă pozițional decât propria preferință asupra lui Di. Individul i este liberal în p dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă nu este intruziv în p. Un profil p este liberal dacă fiecare persoană este liberală în p.” [Blau, 1975, p. 398]. Pornind de la aceste două definiții, Blau formulează trei relaxări ale condiției libertariene: a) ni1L : dacă toți indivizii au preferințe intruzive, atunci decisivitățile le sunt anulate<footnote Am tradus „withhold the privilege” [Blau, 1975, p. 397] prin „decisivitățile sunt anulate”. Ideea este aceeași ca la Gibbard: atunci când x condiții nu sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
anulate”. Ideea este aceeași ca la Gibbard: atunci când x condiții nu sunt îndeplinite, deși alternativele variază în ceea ce privește un singur individ (deci sunt întrunite condițiile de acordare a decisivității libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
un singur individ (deci sunt întrunite condițiile de acordare a decisivității libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
decisivității libertariene în varianta Sen), drepturile individuale își pierd vocea, în sensul că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că preferința individului decisiv (prin varianta menționată în paranteza anterioară) pe anumite alternative nu mai este transformată în preferință socială. footnote>; b) ni2L :dacă unii dintre indivizi au preferințe intruzive, atunci decisivitățile tuturor sunt anulate; c) ni3L : decisivitățile indivizilor cu preferințe intruzive sunt anulate. De aici, rezultatul de posibilitate: există o funcție de decizie socială care satisface U , P , 1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1niL , 2niL , 3niL , dacă și numai dacă numărul indivizilor este 2. Pentru mai mult de doi indivizi și mai mult de două alternative, așa cum demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a societății cu profilurile particulare de preferințe
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus în (1981), are trei părți: „a) un drept ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a societății cu profilurile particulare de preferințe și cu efectele lor potențiale simultane; b) totuși, aceste drepturi trebuie garantate doar dacă persoana care le deține le susține ea însăși (prin ierarhizarea propriilor preferințe) într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
ar trebui să excludă orice interferență ad hoc a societății cu profilurile particulare de preferințe și cu efectele lor potențiale simultane; b) totuși, aceste drepturi trebuie garantate doar dacă persoana care le deține le susține ea însăși (prin ierarhizarea propriilor preferințe) într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dacă persoana care le deține le susține ea însăși (prin ierarhizarea propriilor preferințe) într-o manieră directă; c) drepturile indivizilor diferiți trebuie să fie realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
realizabile simultan” [Gaertner și Kruger, 1981, p. 20]. Așadar, drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
drepturile indivizilor trebuie garantate condițional de profilurile preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferințelor acestora. În termenii celor doi autori: „protecția socială are un preț [...] care constă în faptul că fiecare trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trebuie să accepte și să respecte preferința privată a celorlalți, chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
chiar dacă aceasta este opusă propriei preferințe.” [Gaertner și Kruger, 1981, pp. 20-21]. Preferințele de care se condiționează garantarea drepturilor sunt cele autosustenabile<footnote În engleză, self supporting preferences. footnote>. Prin preferințe autosustenabile se înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
înțelege următoarea idee: definind în limbaj natural preferințele autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
autosustenabile: dacă am selectat o x variantă (0) care mă privește ca fiind preferată unei alte x variante (1) care mă privește, atunci voi păstra această ierarhie pe întreg profilul meu de preferință, sau cel puțin nu voi exprima o preferință strictă contrară, i.e. nu voi exprima o preferință strictă pentru (1) împotriva lui (0). Indiferența este, așadar, permisă. Plecând de la aceasta definiție, condiția libertariană este reformulată în următorul mod: condiția libertariană modificată (Lgk) acordă decisivități individuale doar indivizilor care manifestă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]