7,015 matches
-
în etape distincte, succesive, principiul separației puterilor în stat fiind pe deplin respectat. În acest context, Curtea observă că nu poate reține nici critica prin raportare la art. 131 din Constituție privitor la rolul Ministerului Public". În ceea ce privește critica referitoare la pretinsa nesocotire a dreptului de acces liber la justiție, Curtea a constatat, de asemenea, că este neîntemeiată, "întrucât persoana căreia i-a fost suspendat dreptul de a conduce autovehicule are posibilitatea de a ataca pe calea contenciosului administrativ legalitatea și temeinicia
DECIZIE nr. 930 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 103 alin. (1) lit. c) şi alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234674_a_236003]
-
stabilirea filiației față de mamă aparține copilului și se pornește, în numele acestuia, de către reprezentantul său legal. ... (2) Acțiunea poate să fie pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ... (3) Acțiunea poate fi introdusă și împotriva moștenitorilor pretinsei mame. ... (4) Dreptul la acțiune este imprescriptibil. ... (5) Dacă însă copilul a decedat înainte de a introduce acțiunea, moștenitorii săi pot să o introducă în termen de un an de la data decesului. ... III. Acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei Articolul 424
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, sau de către reprezentantul lui legal. ... (2) Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
minoră, sau de către reprezentantul lui legal. ... (2) Ea poate fi pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
pornită sau, după caz, continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. ... (3) Acțiunea în stabilirea paternității poate fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
fi pornită și împotriva moștenitorilor pretinsului tată. ... Articolul 426 Prezumția filiației față de pretinsul tată (1) Paternitatea se prezumă dacă se dovedește că pretinsul tată a conviețuit cu mama copilului în perioada timpului legal al concepțiunii. ... (2) Prezumția este înlăturată dacă pretinsul tată dovedește că este exclus ca el să îl fi conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului. ... (2) Dispozițiile art. 423 alin. (5) se aplică în
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
conceput pe copil. Articolul 427 Termenul de prescripție (1) Dreptul la acțiunea în stabilirea paternității nu se prescrie în timpul vieții copilului. ... (2) Dispozițiile art. 423 alin. (5) se aplică în mod corespunzător. Articolul 428 Despăgubirile (1) Mama copilului poate cere pretinsului tată să îi plătească jumătate din: ... a) cheltuielile nașterii și ale lehuziei; ... b) cheltuielile făcute cu întreținerea ei în timpul sarcinii și în perioada de lehuzie. ... (2) Mama poate solicita aceste despăgubiri chiar și atunci când copilul s-a născut mort sau
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
în tăgada paternității poate fi pornită de către mamă în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. ... (2) Dispozițiile art. 429 alin. (3) și art. 430 alin. (2) și (3) se aplică în mod corespunzător. ... Articolul 432 Tăgada paternității de către pretinsul tată biologic (1) Acțiunea în tăgada paternității introdusă de către cel care se pretinde tată biologic poate fi admisă numai dacă acesta face dovada paternității sale față de copil. ... (2) Dreptul la acțiune nu se prescrie în timpul vieții tatălui biologic. Dacă acesta
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
de obligația prevăzută la alin. (1) pretinzând că ar putea acorda surplusului de apă o altă destinație decât satisfacerea necesităților curente. El poate însă cere despăgubiri suplimentare proprietarului aflat în nevoie, cu condiția de a dovedi existența reală a destinației pretinse. Articolul 608 Întrebuințarea izvoarelor (1) Proprietarul poate acorda orice întrebuințare izvorului ce ar exista pe fondul său, sub rezerva de a nu aduce atingere drepturilor dobândite de proprietarul fondului inferior. ... (2) Proprietarul fondului pe care se află izvorul nu poate
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
terților deliberat o aparență convingătoare în acest sens răspunde față de terții de bună-credință întocmai ca un asociat. ... (2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare. ... ------------- Alin. (2) al art. 1921 a fost modificat de pct. 125 al art. 190, Secțiunea a 2
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
de bună-credință întocmai ca un asociat. ... (2) Societatea nu va răspunde față de terțul astfel indus în eroare decât dacă i-a dat motive suficiente pentru a-l considera pe pretinsul asociat drept asociat sau în cazul în care, cunoscând manoperele pretinsului asociat, nu ia măsurile rezonabile pentru a împiedica inducerea terțului în eroare. ... ------------- Alin. (2) al art. 1921 a fost modificat de pct. 125 al art. 190, Secțiunea a 2-a, Cap. VII din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
nu se poate opune urmăririi silite pornite de un alt creditor, însă are dreptul de a participa la distribuirea prețului bunului, în condițiile legii. ... Articolul 2499 Stingerea dreptului de retenție (1) Dreptul de retenție încetează dacă cel interesat consemnează suma pretinsă sau oferă retentorului o garanție suficientă. ... (2) Deposedarea involuntară de bun nu stinge dreptul de retenție. Cel care exercită acest drept poate cere restituirea bunului, sub rezerva regulilor aplicabile prescripției extinctive a acțiunii principale și dobândirii bunurilor mobile de către posesorul
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
poate fi reținută, deoarece persoana care dorește să candideze la demnitatea publică de parlamentar are cunoștință de incompatibilitățile impuse de lege și poate decide dacă își asumă această poziție, cu acceptarea restricțiilor și incompatibilităților respective. Nu poate fi reținută nici pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 24 raportate la eventualul justițiabil ce nu poate apela la serviciile avocatului parlamentar și numai în litigiile expres prevăzute de textul de lege criticat, deși are posibilitatea de a-și angaja orice alt avocat
DECIZIE nr. 876 din 28 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234872_a_236201]
-
în legătură directă cu infracțiunile de corupție, precum și infracțiunile împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, prevăzute în Legea nr. 78/2000 ) pe care legiuitorul, în mod justificat, le-a considerat ca putând conduce la un conflict de interese. Referitor la pretinsa încălcare a art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în fața legii, prin discriminarea creată - sub aspectul posibilităților de a practica profesia - între avocatul temporar parlamentar și avocatul care nu e parlamentar, așa cum arată autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată
DECIZIE nr. 876 din 28 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234872_a_236201]
-
de a pleda în anumite cauze nu are legătură cu principiul potrivit căruia justiția este unică, egală și imparțială pentru toți și nici cu principiul independenței judecătorilor și al supunerii lor numai legii. În final, Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, deoarece, astfel cum s-a arătat mai sus, nu s-a constatat restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale și, prin urmare, nu ne aflăm în ipoteza normei constituționale invocate
DECIZIE nr. 876 din 28 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 82^1 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234872_a_236201]
-
dispozițiile legale criticate sunt văduvite de o astfel de cerință, deoarece acestea nu fac altceva decât să incrimineze uzul de fals comis în scopul circumstanțiat al obținerii de fonduri pe nedrept din bugetul general al Uniunii Europene. De asemenea, în ceea ce privește pretinsa afectarea a dreptului de proprietate prin instituirea unei protecții superioare proprietății Uniunii Europene, Curtea a constatat că reglementarea criticată nu se urmărește protecția dreptului de proprietate privată, ci protecția unor fonduri ce țin de patrimoniul unei instituții suprastatale, care, din
DECIZIE nr. 869 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234923_a_236252]
-
al separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale nu este nesocotit de prevederile de lege criticate, deoarece ministrul justiției, în temeiul dispozițiilor de lege criticate, nu interferează în zona puterii judecătorești, astfel cum susține autorul excepției de neconstituționalitate. Referitor la pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, consacrat constituțional prin dispozițiile art. 21 alin. (3), Curtea constată că și această susținere este neîntemeiată, deoarece dispozițiile de lege criticate, care reglementează competența ministrului justiției de a constata - în anumite cazuri prevăzute
DECIZIE nr. 1.069 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) raportate la art. 22 alin. (1) lit. e) şi lit. g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234915_a_236244]
-
constituționale, pentru motivele ce urmează. În cazul în care excepția de neconstituționalitate este ridicată de părțile din proces, acestea trebuie să-și motiveze, în scris sau oral, excepția de neconstituționalitate ridicată, adică să indice prevederile și/sau principiile din Constituție pretins a fi încălcate de dispozițiile de lege criticate. Astfel invocată, excepția de neconstituționalitate trebuie pusă în discuția părților, iar instanța de judecată trebuie să-și formuleze opinia cu privire la temeinicia excepției, toate acestea fiind menționate în încheierea de sesizare a Curții
DECIZIE nr. 1.069 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (2) raportate la art. 22 alin. (1) lit. e) şi lit. g) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234915_a_236244]
-
că textele de lege criticate dau expresie prevederilor constituționale în virtutea cărora " Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni sau contravenții pot fi confiscate numai în condițiile legii", fiind, deci, în deplină concordanță cu textele constituționale menționate în susținerea excepției. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor Tratatului de instituire a Comunităților Europene (devenit Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona), Curtea, prin Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIE nr. 721 din 2 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 lit. b), art. 11 alin. (1) lit. b), art. 11 alin. (3) şi art. 14 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234925_a_236254]
-
este legal îndeplinită. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită, în temeiul art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, apreciind că autorul acesteia critică o pretinsă lacună legislativă, a cărei soluționare excedează competenței Curții Constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea din 29 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 38.861/3/2009, Curtea de Apel București - Secția a VII
DECIZIE nr. 946 din 7 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234965_a_236294]
-
4) din Constituție. În acest sens, autorul arată că ordonanța de urgență în cauză nu a fost contrasemnată de ministrul muncii, familiei și protecției sociale, ci de un secretar de stat care nu are calitatea de membru al Guvernului. Cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituție, se arată că aplicarea textelor criticate creează discriminare între persoane aflate în situații identice, permițând unor cadre didactice să acceadă la posturi dintr-o treaptă superioară de învățământ, fără susținerea unui concurs, potrivit
DECIZIE nr. 863 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (1) lit. b^1) şi b^2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234961_a_236290]
-
într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. În schimb, Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 cuprinde reglementări al căror scop îl constituie sancționarea unor comportamente care aduc atingere acelor valori sociale care, deși nu se bucură
DECIZIE nr. 1.047 din 14 iulie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (1) şi (7), art. 17, art. 18, art. 19 alin. (1) şi (3), art. 26 alin. (3), art. 28, art. 29, art. 33 alin. (1) şi art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234887_a_236216]
-
act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal al unei cereri, precum și la răspunderea patrimonială a statului pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare și nici incidența art. 23 din Constituție care se referă la libertatea individuală a persoanei fizice. În ceea ce privește pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 53 din Constituție, Curtea reține că acestea sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, în cazul de
DECIZIE nr. 842 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 237 alin. (1) lit. b) şi alin. (7) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234894_a_236223]
-
Pentru motivele arătate, prevederile art. 71 alin. (1) din Legea nr. 275/2006 nu aduc atingere nici dispozițiilor art. 22 alin. (2) din Constituție și ale art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Referitor la pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, aceste prevederi sunt aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care, astfel cum s-a arătat anterior, nu poate fi reținută. De asemenea
DECIZIE nr. 686 din 31 mai 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 71 alin. (1) lit. f) şi art. 74 alin. (2), (3), (5) şi (8) din Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234695_a_236024]
-
a reținut că, potrivit art. 126 alin. (1) și (2) din Constituție, justiția se realizează prin instanțele judecătorești, a căror competență este stabilită numai prin lege. Prin aceeași decizie, Curtea a constatat că nu este întemeiată nici critica referitoare la pretinsa nerespectare a principiului egalității în drepturi, deoarece Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 nu instituie niciun privilegiu sau nicio discriminare pe criterii arbitrare, fiind aplicabil tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. Curtea a mai reținut că Ordonanța de
DECIZIE nr. 759 din 7 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) şi art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/234756_a_236085]