5,183 matches
-
obiectiv, ca să nu spunem că e chiar imposibil! Atunci când dorim fericirea cuiva, e ușor să „ocultăm” tranzitul negativ Întrezărit Într-un colț al temei. Pe scurt, Într-un astfel de caz, nu putem fi neutri, iar pentru a fi fiabilă, previziunea trebuie să fie făcută Într-o perfectă neutralitate. Prin urmare, ar fi de dorit să ne putem trimite familia și prietenii la confrații noștri. Dar nu Întotdeauna este posibil! Puteți prevedea accidentele? Uneori da, alteori nu. La Începuturile mele, am
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și și-a rupt un deget: handicap important, având În vedere că era instrumentist... Se Întâmplă deopotrivă ca anumite situații accidentale să rămână de nebănuit. Bineînțeles că, dacă examinăm tema după eveniment, este posibil să găsim ceva: este ceea ce numim previziune a posteriori. E prea simplu! Cred că, de fapt, accidentul există și el În raport cu tema natală. Adesea, nu este decât Întâlnirea Întâmplătoare dintre o persoană sau un grup de persoane și un anumit loc și un moment dat. Iată ce
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
iar tema va reflecta cu siguranță această angoasă. Pentru alții se produce În pace, În seninătate, sau Înseamnă ușurarea legată de sfârșitul unei suferințe. În acest caz, tema va oglindi sentimentul Încercat. Pe scurt, cu privire la moarte, ca și la alte previziuni, astrologia permite decelarea felului În care este resimțit evenimentul, și nu evenimentul În sine. Pe de altă parte, moartea sau dispariția cuiva apropiat poate fi puternic Înscrisă În temă, dar și aici, este foarte greu să faci diferența Între doliul
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
presus de orice, este vorba despre un cuvânt pe care astrologul ar trebui să-l șteargă din vocabularul său din simplă rațiune deontologică. În fapt, nici nu pot fi numărate traumatismele de neșters pe care le pot provoca astfel de previziuni neavenite: eu Însămi am Întâlnit Într-o zi un bărbat care, „prevenit” (!) că va muri la 61 de ani, Își cumpărase sicriu și Își Întreținea zilnic anturajul pe subiectul „deznodământului fatal”... Având În vedere că azi are 85 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
cumpărase sicriu și Își Întreținea zilnic anturajul pe subiectul „deznodământului fatal”... Având În vedere că azi are 85 de ani și e În plină formă, Îi dedic aceste rânduri! Epilog Înainte de a vă părăsi, vreau să vă mai spun ceva... Previziunea astrologică este o știință foarte interesantă și utilă. Dar nu trebuie să lăsați niciodată această știință să vă domine. Trebuie să vă serviți de ea și nu s-o serviți. Fiindcă, nu-i așa?... Înțeleptul Își domină Astrele! INDEX Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
a IV-a În cartea de față, Catherine Aubier Își propune să ne Învețe cum să prevedem viitorul grație astrologiei, bazându-se esențialmente pe metoda cea mai folosită În domeniu: tranzitele planetare. Autoarea ne Îndrumă pas cu pas pe drumul previziunilor, Învățându-ne de exemplu cum să descoperim influențele planetare cele mai importante, cum să aflăm perioada În care se vor realiza, cum să le interpretăm, să le Înțelegem sensul profund și impactul psihologic și concret. Fără a uita să abordeze
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
și, peste imensa distrugere de vieți și de averi omenești, amenință să surpe chiar temeliile ordinii morale, pe care se ridică civilizația”. Ceea ce a urmat și modul în care au evoluat evenimentele în secolul XX, reprezintă o confirmare a acestor previziuni sumbre ale istoriei. Y. Pelicier face o sinteză a principalelor caracteristici care configurează viața modernă din punct de vedere psiho-social, scoțând în evidență modificările produse de acești „factori morbigenetici” asupra societății și a grupelor umane. Le vom prezenta în continuare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ar întîmpla cu o lume în care totul ar fi posibil? Care sunt posibilele pe care ar trebui să le facem imposibile ca să evităm barbaria? Teoria posibilelor-imposibilelor eliberează viitorul, prezentul, trecutul: de profeții (religioase, politice), de determinisme (econo-mice, tehnologice), de previziunile experților și explicațiile științelor așa-zis umane. Ea amintește de capacitatea permanentă a oamenilor de a-și inventa, de a-și construi alte lumi. Din perspectiva acestui mod de a gîndi libertatea, a fi responsabil înseamnă să-ți asumi posibilele
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
loviturile, frigul, setea. Nici voința de a trăi și nici resemnarea conștientă n-aveau nimic de a face cu noi: cei capabili de așa ceva sunt rari, noi eram niște specimene de umanitate cît se poate de ordinare." Refuză să facă previziuni, își interzice să caute să înțeleagă: "Înțelepciunea era "să nu încercăm să înțelegem", să nu ne imaginăm viitorul, să nu ne torturăm pentru a afla cînd și cum se va sfîrși totul: să nu punem și să nu ne punem
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
a fost o fatalitate?" se întreabă istoricul François Furet 120, ca un ecou la demonstrația profesorului meu din liceu. Una din criticile cele mai feroce la adresa științelor umane constă în a spune: nu sunteți științe din moment ce nu știți să faceți previziuni sau o faceți prea puțin și prea prost! Să ne gîndim la erorile de previziune ale economiștilor, ținta tuturor bătăilor de joc! N-ar trebui mai curînd să ne bucure faptul că științele umane sunt incapabile să prevadă? Ce ar
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
profesorului meu din liceu. Una din criticile cele mai feroce la adresa științelor umane constă în a spune: nu sunteți științe din moment ce nu știți să faceți previziuni sau o faceți prea puțin și prea prost! Să ne gîndim la erorile de previziune ale economiștilor, ținta tuturor bătăilor de joc! N-ar trebui mai curînd să ne bucure faptul că științele umane sunt incapabile să prevadă? Ce ar însemna capacitatea specialiștilor în uman de a prevedea comportamentele, reacțiile, deciziile noastre? Să ne gîndim
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
prevedea trecutul și prezentul. Istorici, sociologi, economiști, psihologi s-au ridicat împotriva necesității ca obsesie, ca iluzie retrospectivă a fatalității. Istoricii sunt niște profeți pe invers, explică unul dintre ei, Paul Veyne: "Prin imaginația lor, ei urzesc și dau viață previziunilor post eventum; este vorba despre retrodicție 7 istorică sau "sinteză" și această capacitate de a imagina este răspunzătoare pentru trei sferturi din orice pagină de Istorie, ultimul sfert provenind din documente 121." Autocritica este substanțială. Specialiștii în uman insistă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
putea fi la fel de bine și de a nu considera mai important atît ceea ce este cît și ceea ce nu este"151. Musil construiește două figuri. "Omul realului" are un anumit simț al posibilului: pentru el, posibilul este dat și cunoscut (prin previziuni și calcule); posibilul reprezintă evoluția conservatoare a realului. "Omul posibilului" are un anume simț al realului: percepînd realul pe fond de posibil, realitatea este pentru el "posibilizare", iar posibilul este tot timpul invenție. În viziunea sa, posibilul primează asupra realității
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
eficientă a întăririi pozitive. Orice activitate care vizează îmbunătățirea calității, orice acțiune corectivă, orice tactică de rezolvare a problemelor necesită efort uman. Fără o înțelegere adecvată a legilor comportamentului uman, nu puteți fi sigur că acest efort va apărea conform previziunilor - sau dacă va mai apărea. Știind cum să aplicați managementul performanței, vă veți putea concentra asupra efortului uman. Odată ce accentul a fost pus pe efortul uman, este numai o problemă de timp până când toate elementele din toate procesele vor fi
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
neorealismului în perioada post-Razboi Rece, cu privire la trăsăturile ordinii internaționale emergente. Neorealiștii plecau de la capacitatea distinctă a teoriei structurale de a evidenția tipare generale de comportament, și foloseau acest instrument puternic pentru a îndepărta confuzia, făcând afirmații ferme, cu titlu de previziune. Al doilea motiv, înrudit, pentru care nu vom operaționaliza varianta de neorealism a lui Wohlforth constă în faptul că această perspectivă este vulnerabilă în fața criticilor potrivit cărora ea oferă o raționalizare post hoc a previziunilor neîndeplinite, asociate cu modelul neorealist
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
afirmații ferme, cu titlu de previziune. Al doilea motiv, înrudit, pentru care nu vom operaționaliza varianta de neorealism a lui Wohlforth constă în faptul că această perspectivă este vulnerabilă în fața criticilor potrivit cărora ea oferă o raționalizare post hoc a previziunilor neîndeplinite, asociate cu modelul neorealist convențional. Neorealiștii înșiși recunosc faptul că sistemul internațional emergent reprezintă o oportunitate ideală pentru testarea predicțiilor lor în raport cu tiparele de comportament, pe măsura apariției lor. Dacă neorealiștii s-ar îndepărta ulterior de această poziție astfel încât
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
ulterioare în Afganistan și Irak, se afirmă tot mai des că relevanța neorealismului crește. Evaluarea recentă a lui Robert Kagan asupra "diferenței de putere" ce apare între SUA și puterile de rangul doi, de exemplu, poate fi interpretată în lumina previziunilor neorealiste (Kagan, 2003). Chestiunea privitoare la intervalul de timp necesar pentru testarea adecvată a predicțiilor neorealiste referitoare la sistemul internațional emergent atrage atenția, într-adevăr, asupra inexactității neorealismului ca instrument de analiză a politicii externe. Cu toate acestea, după recunoașterea
by Ewan Harrison [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
centrați pe a construi coaliții transnaționale în vederea susținerii politicilor europene 309. Faptul că CECO a funcționat fără autoritate politică directă a condus la dezvoltarea acestor coaliții. Datorită viziunii tehnocratice, au existat multe opinii conform cărora nu există nici un fel de previziune privind adunarea parlamentară în planul lui Monnet. În cest sens a luat ființă Adunarea cu scopul de a estompa tendința tehnocratică a Autorității. Există și alternativa conform căreia Monnet 310 ar fi recunoscut nevoia unei Adunări Comune chiar înainte de a
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
raportată la membri: oameni de stat, delegați de Parlament. Articolul 21(3) stipulează că: Adunarea va înainta propuneri supuse alegerilor prin sufragiu universal în deplină concordanță cu procedura uniformă din toate statele membre. Totuși, Consiliul rămâne organul desemnat să facă previziuni în conformitate cu cerințele constituționale ale statelor membre care vizează implementarea alegerilor directe. Atribuțiile adunării, așa cum reies din prevederile tratatului sunt strict consultative iar din această cauză, negocierile privind Adunarea s-au centrat pe structura acesteia și mai puțin pe prerogativele sale
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
unei astfel de companii. (p. 265, apud Rowlinson, 1997:162) Smith credea că, În lipsa unor privilegii de monopol, marile companii nu vor fi competitive În fața inițiativelor de afaceri ale indivizilor. Istoria l-a contrazis Însă pe Smith, răsturnându-i complet previziunea. La Începutul secolului al XX-lea marile companii fondate și conduse de proprietari-antreprenori au fost nevoite să Înlocuiască conducerea tradițională a proprietarului și să adopte structuri manageriale distincte pentru a evita iminența falimentului. Exemplele uzinelor Ford, Siemens sau Mitsubishi la mijlocul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
nu poate fi, În mod general și natural, considerată ca finalitate universală a comportamentului uman, nu poate constitui o bază stabilă pentru comportament și, În consecință, nu poate produce așteptări reciproce de natură să faciliteze cooperarea socială (nu poate genera previziune și Încredere În raport purtarea celuilalt): Câștigul reciproc de pe urma tranzacțiilor multiple nu creează suficientă siguranță față de strategiile unei alte persoane. El nu justifică Încrederea noastră. Mecanismul cognitiv Întemeiază instituția simultan În cadrul lumii naturale și În conștiința indivizilor, odată cu descoperirea că
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
calități de conducător. Rămîne de lămurit care este totuși aportul pozitiv al științei pentru "viața" practică și personală? Mai exact, vocația științei. "În primul rînd, bineînțeles, știința pune la dispoziția noastră cunoștințe tehnice care ne permit să stăpînim viața prin previziune, atît în domeniul obiectelor exterioare, cît și în domeniul activității oamenilor. Îmi veți replica probabil: În definitiv, asta oferă și zarzavagioaica tînărului american. Sînt de aceeași părere. În al doilea rînd, știința ne oferă ceva pe care zarzavagioaica nu ni
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a activității economice a unei țări. Aceasta clasifică marea varietate de fluxuri economice într-un număr restrâns de categorii fundamentale și le înscrie într-un cadru de ansamblu ce permite obținerea unei reprezentări a circuitului economic adaptată nevoilor de analiză, previziune și de politică economică<footnote Anuarul Statistic al României, ediția 2011, Secțiunea Conturi Naționale, precizări metodologice, Institutul Național de Statistică, București, 2012. footnote>. SCN constituie din punct de vedere conceptual și statistic, o bază puternică și integrată de date macroeconomice
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
al XXI-lea. O problemă a întregii lumi / 219 5.1.1. SUA - unul din mediatorii principali ai crizei israeliano-palestiniene / 219 5.1.2. Cvartetul pentru Orientul Mijlociu / 233 5.1.3. Inițiativa Arabă de Pace / 238 Capitolul 6. În loc de Concluzii. Previziuni și scenarii privind evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu, în baza unei cercetări realizată prin anchetă și studiu de documente / 243 6.1. Perspective asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu. Puncte de vedere oficiale și neoficiale privind soluționarea crizei israeliano-
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pace din Orientul Mijlociu, în baza unei cercetări realizată prin anchetă și studiu de documente / 243 6.1. Perspective asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu. Puncte de vedere oficiale și neoficiale privind soluționarea crizei israeliano- palestiniene / 243 6.2. Concluzii și previziuni privind evoluția procesului de pace din Orientul Mijlociu. Tendințe și scenarii posibile / 270 6.2.1. Previziuni, scenarii pe termen scurt, mediu și lung / 270 6.2.2. Concluzii de final / 279 Bibliografie / 291 Postfața (Călin FELEZEU) / 315 Abstract / 319 Lista
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]