5,689 matches
-
aspect care ulterior mi-a influențat drumul în viață. În acea vreme mergeam des la cinema, la casa de bilete se formau cozi, iar de multe ori se crea îmbulzeală, unii mai șmecheri intrau în față peste rând. Nimeni nu protesta viguros la situația creată și atunci m-am gândit că aș putea să fiu și eu șmecher, să nu mai pierd mult timp. M-am băgat în față de mai multe ori, eram înalt, oamenii de la rând se uitau la mine
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
minute. Nu mai era nimic de spus, plec, dar pe holul spitalului mă aștepta o altă surpriză: trei gardieni ai spitalului postați printre cei care așteptau în hol, îmi barează drumul și spun că trebuie să merg cu ei. Eu protestez, încerc să le explic că vreau să plec, dar până la urmă m-au luat pur și simplu cu forța ,,să-mi facă doar niște analize”. M-au dus în salon în regim de detenție forțată, m-au pus să mă
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
câștige. Nu s-au gândit că acest așa-zis joc a însemnat pierderi pentru alții. Dacă există vreun mod "legal" de a-i jefui pe alții, mulți dintre noi îl acceptă. Dar dacă noi suntem cei jefuiți, atunci ne adunăm, protestăm si facem mitinguri. Avem pretenția de a trăi cât mai bine, de a fi conduși cât mai bine. Dar oare merităm noi acest lucru? Suntem noi atât de corecți încât să pretindem și celorlalți aceeași corectitudine? Unii ar spune ca
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
de stat unde au posibilitatea să învețe ungurește. Propaganda lor a reușit să convingă pe unii fruntași români (preotul și primarul) să-și dea copiii la această școală. Purtarea lor l a determinat pe ciobanul local Badea Gheorghe Cârțan să protesteze, ceeace a atras asupra lui oarece sancțiuni, închisoare și confiscarea cărților românești ce i s-au găsit la percheziție și arderea acestora de către autoritățile ungurești. La 1901 învățătorul Adrian Udriște, cu alți oameni mai înstăriți ai satului cumpără întreaga moșie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
se descarcă. Oamenii stăteau înghesuiți, băgați și ei unu-ntr-altul, pentru că nu era prea mult spațiu. Cînd le venea rîndul, își lua fiecare găina de aripi sau de picioare și mergea acasă. Luate de aripi, găinile nu mai aveau cum să protesteze : erau ținute de ambele subsuori și purtate lin, ca în zbor. Prinse de picioare însă, rămî neau cu aripile libere și deci puteau să dea din ele. De dat, dădeau, dar numai puțin, la început, iar apoi se linișteau, cu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
mai nimerită pentru țărmul unui paradis himeric ; și nici Îndemn mai potrivit decît povața uneia dintre cele două icoane despre care ni se spune că pictorul le-a pus să-i străjuiască refugiul : „Fiți misterioase și veți cunoaște fericirea”... Să protestez ? Știu prea bine că fața care surîde nisipurilor la Ghizeh a cîștigat În vrajă după ce-a fost mutilată cu tunul. Și dacă revin la Oedip, Înseamnă că, de fapt, am și ales. Deosebirea dintre cei doi sfincși depășește În
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
deja, că acceptase atâtea avansuri și cu câtă ușurință se lăsase sărutată. Noaptea era pe sfârșite. Simți atingerea lui când o sărută și genunchii i se înmuie dorind ca sărutul acela să nu se fi sfârșit. De data asta nu protestă. Își închipuia că are un soț, că-l venerează și aproape ar putea spune: ,,Am renăscut.” Noaptea aceasta se deosebea cu mult de celelalte. Fiecare respirație părea că-i o luptă. Trupul ei, cu puțin timp în urmă era rece
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
apoi repede peste față înainte de a se spăla. Când blondul se întoarse în cameră, zise: - Îmi cer scuze pentru cele întâmplate. Dorințele noastre sunt de vină. Ele vin și pleacă de obicei cu sau fără voia noastră, iar ploaia asta... protestând continuu. Vocea Carlinei rămase suspendată în aer, iar privirea-i era înghețată și tristă din motive numai de ea cunoscute. - Farul din mijlocul unei furtuni poate fi un semn bun uneori, destul de prietenos în noapte, adăugă el deloc dramatic. - E
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
ani, pe unii dintre ei din copilărie, iar pe alții din școala în care învățase. Alin îi salută într-un stil a lor și spuse cu o voioșie în glas: „Băieți, e timpul să plecăm și încă iute!” Nimeni nu protestă, ca și cum le-ar fi fost agreabil acest lucru. Aproape că nici nu îndrăzneau să mai respire. Stăteau neclintiți ca stanele de piatră și afișau un surâs încremenit pe față, aveau ochii larg deschiși. Îl priviră în cele din urmă cu
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Va trebui să își facă bagajul și să meargă undeva la munte. Acolo avea să îl întâlnească pe Alin, care și el avea intenția să se întoarcă în țară să își rezolve diferite probleme care nu puteau fi amânate. Degeaba protestă Carmen, venind cu argumente precum că ea venise la soțul ei și nicidecum să meargă la munte. Nemaiavând altă alternativă acceptase cu gândul să se întoarcă în țară în cel mai scurt timp, hotărâtă să lase în urmă totul. Nicky
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
păstrat calmul și a spus că renunță la banii CNC. E dreptul lui. Dar e datoria noastră să spunem că simpla absență a numelui său de pe lista câștigătorilor concursului CNC e absurdă și conflictuală cu bunul-simț. E datoria noastră să protestăm că din banii CNC se vor produce în continuare gunoaie ! E o situație care nu durează de 5, 7 sau 15 minute ; durează de ani de zile. Doar ca acum s-a spart, în fine, buboiul. S-a ajuns la
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
Fiți curajoasă!“, „Pentru viitorul ei“ etc., Dan folosindu-și „umorul“ sec și sclipitor de maliție și de ironie. Îl simțeam mișcat și trist: „Era emoționată puștoaica“. Necunoscutul se bâlbâia: „A plecat? Când? Cum? Am să vă cer adresa!“ Și, cum protestam nițel: „Sunt un prieten“, a încheiat el. Cum aveam febră, febra aceea lăuntrică pe care mi-o știi, am ațipit; mă gândeam, toropită: am să adorm și ea nu mai este aici ca să vină să stingă lumina, să-mi ia
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu poate veni și am întrebat-o dacă nu vrea să îmi fie ea domnișoară de onoare, a izbucnit pur și simplu în lacrimi. Încă nu i-am văzut rochia de mireasă, spune Christina. N-am curaj. — E foarte frumoasă! protestez eu. Vino să ți-o arăt! O conduc în camera somptuoasă unde rochia făcută de Danny tronează pe umeraș. — Ei, văd că e întreagă, observă Christina laconic. E un început bun. — Christina, zic, nu e ca tricourile alea. Asta face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pe spate. Cu toții avem momentele noastre mai... Se strâmbă ușor la mine peste capul lui Tom, iar eu îmi înăbuș un chicotit. — Gata? Toată lumea s-a îmbarcat? zice Clive, întorcându-se în scaun. S-a mai răzgândit cineva? Nu mai protestează nimeni din dragoste? Nici un sens giratoriu, nimic? Nu! zic. Nu mai e nimic. Haidem odată! Când ajungem la biserică, clopotele sună, soarele strălucește și câțiva invitați întârziați se grăbesc să intre. Tom deschide portiera și dispare pe alee fără măcar să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
au fost Împroprietăriți cu loturi de 4-6 hectare <endnote id="(611, pp. 62-64)"/>. Când, În 1923, Liga Apărării Național-Creștine a cerut „exproprierea pământurilor ocupate de jidani” și „scoaterea lor din comunele rurale” <endnote id=""(611, p. 165)/>, parlamentarii evrei au protestat, considerând că această solicitare este ilogică „tocmai din punct de vedere antisemit” : „Ei [= antisemiții] ar trebui să aibă un interes ca evreii să se Îndeletnicească cu agricultura, pentru ca să nu inunde - după cum spun ei - comerțul și meseriile. Vreți să românizați orașele
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rabin convertit, care „demonstra”, chipurile, autenticitatea infanticidului practicat de evrei. Pe această temă, deputatul evreu Adolphe Stern a rostit o interpelare În plenul Parlamentului României, În 1922 <endnote id="(603, pp. 18-19)"/>. Peste zece ani (noiembrie 1932), parlamentarii evrei au protestat din nou Împo triva acuzației de infanticid ritual, adusă evreilor de A.C. Cuza În ziarul ieșean Curentul studențesc, editat de Asociația Studenților Creștini, coordonată de C. Zelea Codreanu <endnote id="(603, p. 362)"/>. De asemenea, o replică polemică a fost
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreilor de către huliganii antisemiți (adesea studenți) devenise „un obicei al pământului”. El propunea sarcastic guvernului român „să comande câțiva jidani de cauciuc” pentru ca „tinerimea noastră universitară” să-i ciomăgească În locul „jidanilor naturali”, deoarece aceștia din urmă „au prostul obicei să protesteze când le spargi capul”. „Deși născuți și crescuți În țară” - conchide Topîrceanu -, evreii „nu vor să priceapă odată că e vorba de un privilegiu care a ajuns de-acum un obicei al pământului” <endnote id="(801, p. 124)"/>. O excepție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sens, H. Samuel avertiza pe evrei: „voi înșivă provocați masacrul care nu va întârzia să aibă loc dacă veți continua să-i desconsiderați pe arabi. N-ați făcut nimic să ajungeți la o înțelegere cu ei. Nu știți decât să protestați împotriva guvernului... sionismul încă nu a făcut nimic să obțină asentimentul locuitorilor și fără asentimentul lor, imigrația nu va fi posibilă. În aprilie 1921 izbucneau revolte la Iaffa și Ierusalim, Haifa, Hedera, în care 43 de evrei au fost omorâți
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940, pentru reglementarea cultului mozaic, care stipula desființarea a numeroase sinagogi și interzicerea activităților cultural-religioase ale populației evreiești. La 19 septembrie 1940, s-a dat o nouă Decizie care suspenda decizia din 9 septembrie. La 15 iulie 1941 s-a protestat împotriva purtării unui semn distinctiv de către evrei. S-a arătat că măsura va împiedica populația evreiască de a circula, de a se alimenta sau de a se prezenta la autorități și s-a cerut abrogarea ei. La 17 septembrie 1940
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la Eminescu pînă la Coșbuc inclusiv) să se facă numai un semestru (ca și materia de la 1900 la 1916!), astăzi (acum două zile) mă critică în catedră că fac la curs prea multe ore despre Eminescu! Același șef n-a protestat că, acum 2 și 3 ani, o cocoană genială de la noi, care face cursul la secțiile cu română secundar, a făcut cîte 4-6 ore despre D. Ralet, D. Gusti ș.a. și nici o oră despre Eminescu!!! Să nu am apoi motiv
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
un studiu și să așteptăm fără a fi prea îngrijorați fiindcă și așa nu putem face nimic. Acolo funcționează (oare?) o altă logică decît aceea a noastră. În problema revistelor se pare că nu se poate face nimic. Personal am protestat în scris în două rînduri, pe lîngă discuțiile destul de tari purtate, pe această temă, cu dl L. Fulga. îmi face impresia că nimeni nu vrea să „riște” nimic. E mai comod așa și poate mai prudent. în orice caz oricînd
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din capul lui Jupiter. Poate cînd ne vom dezmetici și noi, producînd niscaiva mărfuri de consum, vom fi prețuiți. Deci să ne lăsăm de poezie și să intrăm în producție. Cred că v-am obosit și mă opresc înainte de a protesta. Sînt însă prea amărît de atîtea măsuri îndreptate împotriva scriitorilor (chiar dacă la unele, temporar, s-a renunțat) ca să mă rezum la cîteva convenționale rînduri de răspuns. A sta cuminte în bancă este mai înțelept dar uneori și nebunia poate fi
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
dr. Petru Groza (președintele unei obscure organizații de stânga interbelice numite Frontul Plugarilor), o parte a evreimii bucureștene s-a adunat la Templul Coral pentru a sărbători Înființarea la San Francisco (SUA) a Organizației Națiunilor Unite, dar și pentru a protesta Împotriva restricțiilor impuse de englezi față de emigrarea evreilor În Palestina. În sală se afla și Gheorghe Gheorghiu-Dej care, fără să fie invitat de cineva, s-a urcat la amvonul destinat rabinilor și i-a gratulat pe evreii din sală cu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care urmează nu pot fi nici pe departe ecoul unor păreri unanime știindu-se faptul că mișcările sioniste, de toate orientările, aveau o mult mai mare popularitate deoarece promiteau plecarea IMEDIATĂ și SIGURĂ În Palestina: „1) Populația evreiască din Huși protestează În contra acelora care creiază panică În sânul său prin Încurajarea unei emigrări haotice și anarhice”. La punctul 3 al acestei „moțiuni” se cerea ultimativ „...dreptate pentru văduvele, orfanii și invalizii rămași depe urma masacrelor din 1941, prin Încadrarea lor În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
comitetul comunității Bethel nu făcea parte nici o persoană. Astfel, dumnealui l-a propus pe fratele Dan Vasile și pe mine. Dar pentru că doi din cei trei pastori din Buzău nu au fost de acord, am fost respinși amândoi. Degeaba au protestat mai multe persoane și s-au adus multe argumente, cei doi, lăsându-se influențați de alt duh, nici nu au vrut să se gândească la urmări. Mulți le explicau că fără mine aceasta școală nu se va putea înființa, construi
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]