6,632 matches
-
simțind cea mai ușoară mișcare a aerului produsă de imprudentul șoarece. Și mă gândesc la ignoranța unora, care se distrează „bărbierind“ o pisică neștiind, de pildă, că și o pisică oarbă din naștere știe astfel să se orienteze fără a răsturna nimic prin casa ei. Lui Cristi i-e frică să mărturisească că, de fapt, noi simțim cu mustățile chiar biocâmpul oricui, ființă sau obiect neanimat, din preajmă. Ba chiar și spirite. Vă scutesc de astfel de probleme, dar pentru a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu mai aveam nimic, îmi făcea plăcinte cu brânză și stafide rulate în cerc și înăbușite cu iaurt de capră, să nu fie prea gras, iar aproape de final arunca câteva ouă bătute bine. Când sosea bunicul, familia era reunită, Maia răsturna mămăliga pe fund și o felia totdeauna cu ață de papiotă. Indiferent ce am fi avut la masă, brânzeturile erau nelipsite la masa de seară și prânz. Doamne, mi-aduc aminte de ciulamaua de porumbel a Maiei și înghit gradual
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
e tare dragă doamna, dar mai ales modul în care m-a determinat să văd, să simt, să percep geografia ca știință. - Fata mea, ia aminte un lucru, se întâmplă adesea în viață ca întâlnirea cu un om să-ți răstoarne deciziile și evident visele. Și mai este ceva, de-ți vei alege model și virtute în persoana cuiva anume, caută să stai un pic mai mult, să zăbovești alături de acel om, învață și ia-ți apoi zborul pentru că de cele mai multe
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
avut un tată minunat, un om care n-a trăit pentru sine, a ars mai degrabă și s-a implicat pentru toți cei din jurul său. Ceea ce-a făcut nenea Toma în ziua aceea ploioasă de primăvară capricioasă, mi-a răsturnat complet întregul spectru de valori, iar din acel moment mi-a devenit frate mai mare. Ziua mă prezentasem la cursul festiv ce avusese loc în amfiteatrul liceului, mai ales că aveam și-un cuvânt în derularea acestui eveniment. Seara, la
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
doctor, Egidia Miftode, conferențiar doctor în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Gr. T. Popa” din Iași, specialitatea boli infecțioase. Am ajuns în clinica condusă de doamna doctor pe fondul unor probleme ce mi-au răvășit existența și evident mi-au răsturnat și reformulat prioritățile. Am învățat un lucru esențial de la doamna doctor, garanția potențială a unei vindecări sau ameliorări a stării de sănătate merge în consonanță directă cu starea noastră de spirit, autocontrol și călirea voinței prin dirijarea gândurilor. O lecție
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
părți în cel mai deplin secret. Din împuternicirea guvernului URSS semnează V. Molotov, Pentru guvernul Germaniei semnează J. Ribbentrop. Moscova, 23 august 1939.” Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov însemna trecerea în cea de a doua etapă de manifestare a evenimentelor, care a răsturnat toate calculele făcute de guvernanții de la Londra și Paris și mai cu seamă ale guvernelor statelor tampon, aflate între Germania și URSS, generând posibilitatea de expansiune pentru cele două guverne, nazist și stalinist La București, știrea semnării Pactului Ribbentrop-Molotov a
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
înțeleaptă. Și s-a stins ființa bună și dreaptă. CAPITOLUL V De la ocoșii satului, adunate Motto : Să râdem pentru că râsul ne face frumoși ! (Eminescu) Operativitate De trei ceasuri bune șede Ion în drum. Carul său cu lemne, vai s-o răsturnat. Să-l așeze stivă, nu se dă-ndemnat. De unde să-nceapă nu știe nici-cum. Trei ore-ncheiate a tot cujetat, Tabacherea toată și-o făcut-o scrum Tot trăgând cu ciudă fum după alt fum. Boii de trei ore rumegă pe hat
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
dat seama care e adevărul. Au trecut 30 de ani, profesorul Groapă, director de liceu acuma, călătorea spre București, conducând autoturismul personal, alături de soție și de contabilul liceului. Era vreme de iarnă, era polei, mașina a derapat și s-a răsturnat peste parapet. Bilanț : un singur mort, directorul Groapă. Soția lui și contabilul au scăpat cu viață. Totul s-a întâmplat exact în locul în care cândva «băieții de pe munte», vânduți de el Securității, în ultimul lor drum, au fost opriți la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
fereastra bisericei. Iacă dracul, mă! zic oamenii-n fundul bisericei ș-o tulesc la fugă. Nicodim, cum deschide ochii, miroasă putoarea din antereul lui Buchilat, gândește că s-a aprins biserica, urlă groaznic și fuge. Buchilat dă peste sfeșnic, îl răstoarnă... Întuneric. Băh! pe fereastă, Nicodim urlă, Buchilat simte cum îl frige cineva de mână ș-o rupe la fugă. Popa-și ia prin întuneric cojocirocul [c]ul și-l încalță de spaimă. N-are vreme să bage de samă, ia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pusese poveștile-i feerici 79, o spune ca o rezultantă majoră a ființei copilăriei, nu atât din șarja amar-lucidă a maturității; la el, brazda reavănă a contopirii cu realitatea imediată a copilăriei pare a fi un dat imuabil, greu de răsturnat, cum lui însuși îi era greu să-l privească altfel decât ca pe un dat; un dat pe care l-a simțit călăuză credinciosă pe tot parcursul vieții. Un exemplu ilustrativ în acest sens ar fi acela povestit de bunul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
murmurul cel dulce/ Din izvorul fermecat/ Asurzește melancolic/ A lor suflet îmbătat 216. Chiar și atunci când autorul face o descriere în proză, tot efectele auditive predomină: În mijlocul văii e un lac în care curg patru izvoare cari ropotesc, se sfădesc, răstoarnă pietricele toată ziua și toată noaptea 217. Când nu se întâmplă așa, imaginile trec către categoria senzațiilor: Râuri reci, izvoare reci218; poetul se întoarce însă repede la cele preferate: Dacă cineva ar fi priceput glasul isvorului, ar fi înțeles că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
permitea Maican! De altfel, chiar și grafia Declarației ar putea oferi anumite sugestii: în vreme ce reclamagiii se străduiesc să înghesuie cât mai multă otravă în perimetrul filei, scriind mărunțel, îngrămădit și ordonat (uneori, pare-se, transcriind texte aduse de acasă), Sava răstoarnă câteva rânduri nervoase, scrise mașcat, de parcă s-ar fi străduit să umple cumva pagina și să răspundă unei obligații presante. N-avea cum (probabil) să "se rupă de mase" (urma să lucreze în continuare cu exigenții semnatari); dacă n-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
publicist, conducător de revistă și om politic, născut la 20 iulie 1943 în Copăceni, Basarabia, mort la 5 noiembrie 2010 în București: Ce frumoasă ești Ce frumoasă ești în prag de iarnă, Ninge disperat asupra ta, Cerul peste tine se răstoarnă, Țurțurii în plete vor suna. Hai să fim doi oameni de zăpadă, Ridicați de brațe de copii, Care-n frig și ger mai știu să creadă Că se pot iubi, se pot iubi. Ce frumoasă ești în prag de vară
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și adormiți În tren că-i ultima stație. N-am apucat să-l oprim sau să-i spunem ceva, pentru că nici măcar nu l-am auzit, iar el a trecut printre noi și a tras de Laur de mai să-l răstoarne jos de pe banchetă, da, e ultima stație. Și-n gară l-am fi putut lăsa. La o adică i-am fi spus și poate ar fi Înțeles. Și dacă n-ar fi Înțeles, oricum am fi putut scăpa de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mâna stângă peste umăr și am fost sigur că-i spune părințelului să aibă răbdare nițel, deși ăsta nu părea deloc grăbit și nu-i nici o grabă, Încă-i sâmbătă până luni nu ne-o lua nimeni la goană. Când răsturnă rântașul din tigaie În cratiță, avea rochia rulată până deasupra sânilor și deja unduia lent și precis și imprevizibil din tot trupul, Într-un ritm străbătut de propria-mi erecție crescând până-n pragul leșinului. Tremuram, țiuitul din urechi pornise cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
-n plus Jos Cizmaru’, Jos Tiranu’, Jos Comuniștii și Libertate, Pâine și Dreptate și tot așa. - Strigau ca pe stadion. Carol Încercă să adune un rest de sare Întărită de pe fundul solniței. Erau unii d-ăia... cum să spun? Renunță, răsturnă solnița cu totul În bere, ciocănind-o de buza halbei. Erau unii d-ăștia ca voi. Se vedea probabil pe fețele noastre și pe noi cine suntem, cu ce ne-ar da mâna să ne ocupăm, eu și părintele Andrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
te întrebai... „Ce are omul ăsta de zâmbește întruna..!”. Zâmbetul lui era o promisiune permanentă... Însăși viața acestui guvern, de la început, na făcut altceva decât promisiuni... Această sursă fără fund de iluzii... eterne iluzii... După instalare la putere, guvernul a răsturnat camioane de promisiuni, în strigăte asurzitoare, pe tot întinsul și latul țării. Asistam cu toții, la dărâmarea societății și neamului românesc. Vremurile se înverșunau din ce în ce, și, pentru un om lucid, realitatea era cu totul alta decât cea descrisă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
a lovit cu cornițele, azvârlindu-mă la pământ. M-am târât ca să pot să mă ridic și-am dat cu nasul în balega de capră, care are un miros foarte înțepător. În acele clipe agitate, mi-am dat seama că răsturnasem vasul cu lapte și-mi murdărisem veșmintele. Astfel, cu șezutul pe pământ, împroșcat cu bălegar și ud de noroi, mi-am amintit deodată de fostul meu renume de arbiter elegantiarum, de care mă bucurasem la Roma. Pot să spun că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
nu poți trăi dacă nu semeni pământul și nu mulgi oile. Aici, și eu a trebuit să învăț să mânuiesc plugul și să ar; într-o seară, m-am descoperit numărând, doborât de trudă și scăldat în sudoare, câte brazde răsturnasem în ziua aceea. Era un pariu pe care doream să-l câștig; un poet, ca să poată să scrie, trebuie să trăiască toate acele ipostaze umane descrise în poezia lui. Altfel rămâne artificial. Meseria de poet e sterilă, dacă nu te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Jurnal (tradus recent de editorul Fazi), vorbea de acel intellectuel en chômage; intelectual „fără ocupație” care are totuși, în mod paradoxal, nevoie de mass-media, de instituții, de cititori (și de ritualurile lor), ca să fie recunoscut ca atare. Își nota Rougemont, răsturnând raporturile din Werther-ul goetheean, o cugetare pe care Ovidiu al lui Mincu ar putea s-o împărtășească: „Gândirea noastră ne sugerează niște modele de ordine pe care societatea integral dezagregată în care trăim nu mai pare capabilă să le primească
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
obiectul legii organice, cu atat mai mult este contrară Constituției abilitarea pentru domenii care fac obiectul legilor constituționale. Art. 72 din Constituție realizează de fapt o ierarhie a legilor, art. 114 respectă această ierarhie, Parlamentului fiindu-i interzis să o răstoarne. 7. Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare este o problemă comună a statelor membre ale Consiliului Europei. De aceea, poate mai puțin ca un argument pur juridic pentru Curtea noastră Constituțională, este pertinenta menționarea unor documente din alte țări
DECIZIE nr. 113 din 20 iulie 1999 referitoare la constituţionalitatea unor prevederi ale Legii privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 1 iulie 1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124948_a_126277]
-
tocmai ele însele le-au promulgat și stipulațiile tratatelor pe care tot ele însele le-au semnat. Mâine, dacă refuză, se vor găsi în fața unei ordini a lucrurilor pe care vor vrea, dar nu vor mai putea deloc să o răstoarne. Cauza pe care România o apără este cauza Europei (sublinierea traducătorului, s.tr.). Dacă însă ea rămâne singură în luptă, Europa va fi dat greș la datoria ei, în același timp în care ea nu va fi ascultat de sfaturile
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
aia era fiecare Armată cu zona ei de responsabilitate, la fel, fiecare Divizie, cu zona ei. Noi, fiind divizie de tancuri, tot timpul eram undeva în eșalonul doi, că dacă pătrundea inamicul terestru veneam, contraatacam, îl dădeam peste cap, îl răsturnam. Dar nu am avut niciun fel de situație prevăzută pentru o intervenție internă. S. B.: Deci, practic, unitățile militare nu aveau o asemenea situație prevăzută. M. M.: Nu există așa ceva. Poate la nivel mai mare, dar la Regiment, nu. Pe
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
a adresat unei mulțimi de 10 000 de oameni adunați în Beresford Place cu cuvintele: "Înainte de a-mi începe discursul, cu permisiunea voastră, am să dau foc proclamației regelui. Oamenii îi aleg pe regi și tot oamenii pot să-i răstoarne."26 Au avut loc și incidente, cînd Poliția Regală Irlandeză a intervenit într-una dintre adunările greviștilor, o persoană fiind ucisă și alte 400 rănite. Acest incident a determinat apariția Armatei Cetățenești, menită a-i proteja pe sindicaliști de violență
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
statului, precum trădarea. În corpul Constituției se afirma că "trădarea înseamnă situația cînd se ridică armă împotriva Statului sau cînd se ajută un alt stat sau o altă persoană să folosească violența împotriva Statului sau cînd forțe armate doresc să răstoarne orînduirea de Stat stabilită de Constituție". Conținutul articolului se potrivea că o mănușă activității ÎRA. După aprobarea Constituției de către electoratul sud-irlandez, Eamon de Valera a crezut că toți republicanii vor ajunge să accepte Statul irlandez. "Niciodată nu am fost mai
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]