5,656 matches
-
Saturn: digresiuni despre geniu. Iași: Junimea, 2002, 245 p. (Eminesciana. Serie nouă; 5) * Detractorii lui Eminescu: vol. 1. Ediție îngrijită și prefață de Alexandru Dobrescu. Iași: Junimea, 2002, XLIV, 337 p. (Eminesciana. Serie nouă; 6) * LATEȘ, George. Gradul zero al receptării eminesciene. Iași: Junimea, 2003, 181 p. (Eminesciana. Serie nouă; 7) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 2004, 280 p. (Eminesciana. Serie nouă; 8) * CODREANU, Theodor. Mitul Eminescu. Iași: Junimea, 2004, 330 p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
politice ale lui Eminescu, Editura Metafora, Constanța, 2000. *) Călin Teutișan, Textul în oglindă. Reflecții ale imaginarului eminescian, Editura Biblioteca Apostrof, Cluj Napoca, 2006, Colecția Ianus. *) Cornel Ungureanu, Istoria secretă a literaturii române, Editura Aula, Brașov, 2007, Colecția Studii 2 Ioana Vasiloiu, Receptarea critică a lui Eminescu până la 1930, Editura Muzeului Literaturii Române, București, 2008. * Paul Iruc, Eminescu și devenirea poeziei europene moderne, Editura Europolis, Constanța, 2008. * Alexandru Dobrescu, Detractorii lui Eminescu. A treia serie, Editura EM.OL.IS., Iași, 2008. * Dan Mănucă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
43 80. Râul, stație de epurare naturală “Omul sfințește locul” spune o vorbă românească. Omul la singular, căci unul sau oricum doar câțiva sfințesc locul, și au ce, Întrucât oamenii, la plural, pângăresc același loc. Astfel de gânduri au Însoțit receptarea unei informații din Basarabia pe care, pentru că a ajuns trunchiată, o folosesc doar ca pretext al comentariilor de astăzi. Deci cineva, adică o organizație de protecție a mediului, a reușit să obțină o finanțare, culmea externă, pe care a Început
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
-i dăm astăzi de capăt dacă, bineînțeles, n’am provocat astăzi, și din neștiință, un nerecuperabil. Regretul va fi atunci târziu, și Într’o lume mai săracă. “Radiosfera”, 18 noiembrie 1996, ora 11,52 107. Marea toamna(ˇ) La data receptării mesajului meu el, mai precis pretextul, nu mai constituie decât o târzie rememorare a aniversării Stațiunii biologice marine de la Agigea; ocazie cu care am confruntat imaginea mentală, formată demult, cu aceea reală, marea pe care o priveam cu ochii minții
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a stimulat interesul tineretului pentru natură, pentru creație artistică, pentru creație în genere. Această mișcare a constituit încă o modalitate de depășire a limitelor școlii tradiționale, în special a celei herbartiene, pentru care chiar ,,interesul estetic" se provoca prin simpla receptare a reprezentărilor și prin contemplarea lucrurilor. Mișcarea pentru educația artistică atrăgea atenția asupra unei dimensiuni umane neglijate de școala și pedagogia secolului al XIX-lea: viața afectivă și a unui gen de creație proprie omului, cu o deosebită forță educativă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atingerea scopului său. În procesul atingerii scopului apare o tensiune emoția care provoacă o doză suplimentară de energie. Este evidentă deosebirea dintre teoria interesului la Dewey și la Herbart. Pentru acesta din urmă, interesul este provocat de factori externi, de receptarea unor reprezentări care se aseamănă cu cele vechi (apercepția). La Herbart totul vine din afară, sarcina profesorului fiind să arate cît de interesant poate fi obiectul respectiv. El trebuie să-i facă pe elevi să aibă, toți, aceeași reacție față de
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Dacă dobîndirea cunoștințelor stimula intelectul, "humanismul" se adresa afectivității, după cum lucrul manual, prin formarea deprinderilor practice, angaja viața vocațională. Întreita activitate psihică nu era însă simultană, ci succesivă, iar procesul dobîndirii cunoștințelor nu urma altă cale decît tot cea herbartiană (receptarea faptelor, generalizarea, aplicarea acestora în practică). Ion Găvănescul a fost unul din susținătorii lucrului manual în școală, în vederea învățării unei meserii. Orientarea practică a școlii pozitivă în general nu însemna însă, așa cum a pretins el mai tîrziu, și cum a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
individual (spiritul). Educația, înțeleasă ca transformare a valorilor obiective în valori subiective, privește psihicul și spiritul acesta din urmă manifestîndu-se ca o năzuință a omului spre valorile spirituale. În consecință, potrivit teoriei lui Ed. Spranger, educația presupune trei aspecte: a) receptarea valorilor culturii, b) trăirea, vibrarea spiritului subiectiv în contact cu valorile supraindividuale și c) crearea valorilor. Se realizează astfel nu numai un om instruit, posesor al unei cantități de cunoștințe, ci se cultivă și dragostea față de valorile culturale, năzuința spre
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoștințe, ci se cultivă și dragostea față de valorile culturale, năzuința spre un permanent contact cu aceste valori (adevăr, bine, frumos, dreptate, util, divin etc.) și, în sfîrșit, se dezvoltă capacitățile de creare a unor noi valori. Potrivit concepției acestui pedagog, receptarea valorilor culturale se realizează mai ales prin înțelegere (begreifen), prin intuiție simpatetică; cunoașterea rațională intervine numai în cazul științelor naturii, singurele preocupate să ajungă la explicarea lucrurilor și la formularea legilor. Plecînd de la conținutul valabil al spiritului obiectiv dat, educația
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
dominante spre care se orientau. Într-o perioadă însă în care mișcarea pedagogică era preocupată să ofere soluții modalităților de angajare a copilului și tînărului în actul cunoașterii, Eduard Spranger nu se sfiește să denumească primul aspect al actului educațional receptare, într-o viziune foarte apropiată de vechea pedagogie. Pentru el prezintă mai puțină importanță modul în care se realizează această receptare; de un mai mare interes se bucură cel de-al doilea moment: trăirea considerat ca fiind propriu pedagogiei culturii
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
a copilului și tînărului în actul cunoașterii, Eduard Spranger nu se sfiește să denumească primul aspect al actului educațional receptare, într-o viziune foarte apropiată de vechea pedagogie. Pentru el prezintă mai puțină importanță modul în care se realizează această receptare; de un mai mare interes se bucură cel de-al doilea moment: trăirea considerat ca fiind propriu pedagogiei culturii. Educative devin numai valorile trăite; ele au ecou. Teoria sa asupra valorilor culturale se întemeiază pe o filosofie care consideră valorile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și nu se justifică existența unei pedagogii sociale și a uneia individualiste. Pedagogia culturii tindea să depășească, de asemenea, opoziția dintre pedagogia intelectualistă herbartiană și pedagogia voluntaristă (ca, de pildă, cea a lui W. A. Lay). Prima punea accentul pe receptare, limitînd educația la un proces de predare-asimilare a cunoștințelor; pedagogia voluntaristă face din activitatea elevului momentul central al educației. Fiecare din aceste teorii reduce un fenomen atît de complex ca educația la un singur aspect al vieții psihice; la cel
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
ca educația la un singur aspect al vieții psihice; la cel cognitiv prima și la cel volițional a doua, ambele nesocotind complet viața afectivă. Potrivit concepției promovate de pedagogia culturii, fenomenul educației, ca act de cultură, implică trei momente: a) receptarea bunurilor culturale; b) trăirea, vibrarea pentru idei; c) creația culturală, ca obiectivare a spiritului subiectiv. Și iată cum, prin asimilarea educației la fenomenul cultural, aceasta își dezvăluie caracterul complex, relevat incomplet pînă atunci de cele două direcții pedagogice (intelectualistă și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
pedagogice (intelectualistă și voluntaristă) și adăugă un aspect nou, "trăirea", "vibrarea" în contact cu valorile culturii. Faptul educației adaugă fiecăruia dintre cele trei momente, proprii actului culturii, noi elemente care țin de cultivarea spiritului subiectiv: a) dezvoltarea, cultivarea capacității de receptare, b) deșteptarea spiritului sau cultivarea năzuinței spre idealuri frumos, bine, adevăr, c) dezvoltarea capacității de lucru în vederea unei creații culturale viitoare (21, p. 311). Pedagogia culturii nu lasă astfel neantrenat și nedezvoltat nici unul din cele trei aspecte fundamentale ale vieții
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
văzut, soluții pentru ca școala românească, realizînd instrucția pe clase și lecții, să se desprindă totuși de sub dominația spiritului herbartian. Întemeindu-se pe tezele fundamentale ale pedagogiei culturii și fiind un spirit mai pozitiv decît Eduard Spranger, care prețuia cu precădere receptarea valorilor culturale prin "intuiția simpatetică" (18), profesorul Bârsănescu ajunge la ideea tipurilor de lecție. Acestea decurg din existența celor trei momente ale faptului de cultură, care devin scopuri în procesul educației: dezvoltarea capacităților de a recepta, de a trăi și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
noțiunea ce trebuie asimilată; b) crearea unei situații care să permită construirea operațiilor (o problemă); c) efectuarea acțiunii; d) interiorizarea acțiunilor și construirea operațiilor. O astfel de înțelegere a actului învățării contrazice sistemul tradițional de instruire, axat pe transmiterea și receptarea structurilor cognitive. H. Aebli, unul din cei care au aplicat în procesul instruirii din învățămîntul primar teoria piagetiană, a găsit, în ceea ce el numește "exercițiul operațional" o modalitate nu numai de aplicare a unor operații cunoscute la situații noi, ci
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
morale și ale umanismului actului educativ. Cercetările întreprinse îl conduc pe M. Călin la stabilirea unor momente care exprimă posibilitatea de asimilare a "datoriei morale": a) prezentarea și "înregistrarea" sensului datoriei ca valoare morală; b) "interiorizarea" sensului datoriei pe baza ,,receptării" și a "aprecierii" informației despre datorie; c) "răspunsul comportamental" ca expresie a exersării conduitei ca o datorie morală, susținută de ,,participarea" și "angajarea personală". Procesul cultivării datoritei morale vizează, așadar, cele trei planuri ale psihicului uman: cognitiv, afectiv și volitiv
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
numai) al gândirii magico-mitice, mistice sau strict religioase( domeniu în care antropologii, filosofii și teologii au formulat numeroase teorii), al complementarității dintre participare și imitație, dintre extroversie și introversie, pentru definirea alterității în lipsa unei semnificări lingvistice și pentru abordarea problemei receptării, în baza unor coduri, având în vedere incidența canonului în epoci diferite, dialectica relației sacru - profan în mit, ritual integrând triada hierofanie, cratofanie, ontofanie serie accesibilă gândirii omului medieval, dar nu și omului de azi , pentru care ocultarea semnificațiilor simbolurilor
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
în cazul de față, când presupunem numai coordonatele mesajului Semnificațiile simbolurilor pe care le vom aborda în perimetrul heraldicii, arhitecturii și simbologiei, prin „lectura” simbolică a două peceți domnești, închid, cu siguranță, în codul figurării și al cromaticii, perspective de receptare incitante ce ar putea constitui o premisă interdisciplinară utilă în interpretarea mesajului ezoteric al baladei „Monastirea Argeșului”, într-o cheie pe care ne-a sugerat-o celebrul comentariu al lui Mircea Eliade „produs folcloric de tip cosmogonic”, deoarece jerfa zidirii
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
Osiris. în Biblie, mesajul e similar: Iisus a călcat capul șarpelui și a răpus balaurul. Ipostaza ofidiană care oripilează, balaurul din folclorul românesc, ce primește conotații meteorologice terifiante ( simbolismul furtunii), demonii din Tehom, Leviatanul, amplifică reacția adversă din mediul de receptare ortodox. Tot astfel, domnitorii români realizau o resurecție politică urmată de o renaștere spirituală, atât a sinelui, cât și a neamului lor. Ctitorii „de la temelie” ai mănăstirii mitropolitane de la Curtea de Argeș aveau, cu smerenie, știința că Scara Raiului ce nu se
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
e în sat o instituție decisivă. Farmacistu îl luase pe popa deoparte, ca să-l frăgezească, vino părinte să vezi că io n-am trei televizoare în casă, cum a zis inconștientul ăla. Scrisesem o proză, un fel de analiză a receptării, în care descriam cum se uită niște vecini ai mei la televizor. Era o temă pentru facultate, un referat, o observație participantă, pe care o introdusesem și în carte. Și Farmacistu se supărase, pentru că el, așa cum încerca să-i arate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
Dacă subiectul este "Exodul", tema ar putea fi numită "Calvarul". Citind cărțile în discuție, veți vedea că afirmațiile nu conțin nici o exagerare. Relatarea nu este însă una dintre cele mai simple. Suntem în fața unei opere cu mai multe chei de receptare. Relevante în acest sens sunt subtitlurile fiecărui capitol, foarte importante în economia lecturii, ca și titlul de bază, Dumnezeu a murit în Bărăgan care pare "căutat" undeva, în Dostoievski, în Nietzsche, în Sartre sau în Vintilă Horia, dar de fapt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Litere a Universității „Babeș-Bolyai“. Este autoarea cărților: Literatura între revoluție și reacțiune. Problema crizei în literatura română și rusă a secolului XX (Biblioteca Apostrof, Cluj-Napoca, 1999, ediția a doua adăugită, 2002); Alexandru Ivasiuc. Micromonografie, antologie de texte comentată, dosar de receptare critică (Aula, Brașov, 2001); În lumea nouă (Dacia, Cluj-Napoca, 2003); Ce rost are să mai citim literatură? (Compania, București, 2004). Coautoare la Dicționar analitic de opere literare românești, coord.Ion Pop (vol.I-IV, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 1998-2003) și
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
copiii mai mult prin mimică și gesturi, și mai puțin prin cuvinte - a mai adăugat distinsul universitar. Câteva forme ale comunicării nonverbale, gestuale, asemănătoare cu cele ale unui dirijor, le-am observat la tânărul învățător și am apreciat perfecta lor receptare și înțelegere de către copii. Ridicarea unei sprâncene, o privire scânteietoare sau încurajatoare, modificări ale fizionomiei, mișcarea ondulatorie a capului, închiderea sau deschiderea largă a ochilor, mișcările brațelor, înclinarea sau pendularea corpului ș.a. au alcătuit instrumentele nonverbale cu care tânărul învățător
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și câteva idei călăuzitoare asupra modului cum trebuie realizat un învățământ educativ: cunoștințele să fie transmise clar și cu convingere, adică însoțite de căldura inimii, pentru a ajunge la mințile și inimile elevilor; pregătirea spirituală și afectivă a elevilor pentru receptarea noilor informații, în sensul că ușile și ferestrele minții lor să fie larg deschise pentru a putea pătrunde lumina învățăturii; trăirile sufletești ale dascălului, vibrațiile lui emoționale se transmit elevilor și devin stimuli care susțin energetic activitatea de învățare; antrenarea
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]