11,435 matches
-
ungur, special pentru această locație. (Wakefield Îl admonestează În tăcere pe Farkas: Vezi ce poate face un miliardar?) Această lume vizionară voia, În intenția arhitectului, să „refacă unitatea spirituală și emoțională a Omului și Pămîntului“. Examinat mai de aproape, modelul relevă miniaturale turnuri tubulare și piramidale, străzi unduite, oameni goi și vehicule care seamănă cu niște farfurii, toate meșteșugit de amănunțit realizate. Este un fel de combinație ciudată de Paris și de Mexic aztec. Printre clădirile plasate alandala se află spații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
anticreștin - și un antisemitism politic, în care figura evreului e asociată tot mai mult elementului anarhist, revoluționar, după război - bolșevic. Într-un studiu recent: „Felix Aderca: jewishness and modernism“, publicat în revista Studia Hebraica, nr. 1, București, 2001, Mihai Mândra relevă succint afinitatea spiritului iudaic secularizat cu modernismul și avangarda: I detect in the figure of the Jewish modernist artist an aesthetic sublimation of his ethnic otherness, a consequence of his existential history marked by the experience of cultural displacement and
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
an XXXIII, nr. 11011, 18 ianuarie 1920). Comentariul despre nuvelele „fantastice, filozofice, fanteziste, realiste, naturaliste”, unificate însă sub semnul „poemului în proză”, din volumul Paharul cu otravă al lui Adrian Maniu (în Adevărul, an XXXIII, nr. 11036, 26 martie 1920), relevă explicit opțiunea panlirică - după formula lui Julien Benda -, a lui Vinea, care preia ad litteram formula lui Rémy de Gourmont: „Dintre multele cărți românești de curînd apărute, Paharul cu otravă este singurul volum doveditor că există numai un gen literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
interesului pentru țara noastră pe care a știut să-l cultive printr-o activitate neîntreruptă, timp de 15 ani, de relațiuni și schimbări intelectuale cu personalități din Occidentul creator, de talia lui Marinetti. Numai acest prilej permite rezervei noastre să releve și un alt succes al țărei datorit aceleiași activități de întreținere a legăturilor cu străinătatea, desfășurat de gruparea Contimporanul. Este recenta manifestare a lui F.T. Marinetti la serbările din Arles, pentru centenarul lui Mistral, în calitatea sa de purtător al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Akzente, în care, alături de cîteva traduceri, fusese publicat un eseu al aceluiași Ionesco despre Urmuz, „este pentru întîia oară cînd întreaga operă a lui Urmuz apare într-o limbă străină de mare circulație”. Traducerea în engleză a autorului „Fuchsiadei” îi relevă lui Matei Călinescu caracterul poetic al textelor urmuziene, „o poetică subjacentă, de o rigoare muzicală”, proprie unui „mallarméan al absurdului”: „n-avem dreptul să vedem în acest inefabil intenția adîncă, esențială, obiectivă a operei lui Urmuz? Cred că nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
ale unor stații pustii. Bănci solitare, coșuri goale. Lunga linie galbenă pe care nu trebuie să o depășești, ce trece de-a lungul stației - În timpul zilei nici nu poate fi văzută, călcată În picioare de miile de călători -, acum se releva aproape fosforescentă În cenușiul albăstrui al galeriei. Paznicii controlează ca fiecare stație să fie pustie, să nu fie nici un vagabond, toxicoman sau vreun mâzgălitor de graffiti ascuns prin coridoarele subterane și În cele câteva adăposturi prost luminate din stațiile curate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
la societate. Conștiința, fiind prin natura sa nonconformistă, nu se poate dezvolta când principiul de viață al individului este conformismul. „Ea trebuie să fie capabilă să spună nu, chiar dacă toată lumea spune da” conchide Fromm. Tot în opera citată, același autor relevă existența unei „reguli de aur”, sintetizând principiile după care se ghidează individul în existența sa. Este remarcabilă maniera în care este surprinsă evoluția „regulii de aur” care, în semnificația sa originară, ebraică sau creștină, era expresia populară a maximei biblice
Aspecte ale religiei contemporane. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Elena-Georgiana Amăriuţei, Răzvan Ciobanu, Ioana-Ruxandra Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_951]
-
de tțțț‑ah, tțțț‑ah, a adăugat: - Vine să discute cu mine tot felul de lucruri, tțțț‑ah, profund personale, dar niciodată nu face aluzie la celelalte urzeli ale lui. Dacă‑l trăgeai puțin de limbă, Ravelstein ți‑ar fi relevat confidențele lui Battle - ca și pe ale oricui altcuiva. Și spunea, citând pe un prieten comun decedat: - Când o fac, nu Înseamnă că bârfesc, ci consemnez istorie socială. Gândea că idiosincraziile oamenilor țin de domeniul public și pot fi gustate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
metodologică, ceea ce considerăm a fi un punct esențial menit să deschidă cercetări complexe din punct de vedere fenomenologic asupra spațiului sacru este faptul că cei doi termini, sacruprofan se vădesc a fi coimplicați. Într-un anume sens Mircea Eliade a relevat această coimplicare, afirmând că o existență profană în stare pură nu există. Abolirea totală a comportamentului religios este imposibilă. Urmând principiile unei analize fenomenologice menite să tematizeze spațiul sacru, trebuie menționat următorul fapt: nu numai că cei doi termeni sunt
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
dezvăluire a realului în sensul că lumea începe să existe”. Lumea începe să existe pentru ca i se da o explicatie? Cum se poate concepe sacralitatea unui loc având în vedere faptul că mutația esențială nu se petrece în cadrul lui ci relevă de faptul însusi de a-l consacra străin oricărui vocabular axiologic? Întrebarea esențială nu este cum se consacră un anumit loc, pentru că ritualurile și chiar gesturile care par cele mai „simple” în elementaritatea lor nu sunt niște rețete ale sacrului
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
ne surprinde: De ce azi? De ce nu ieri, de ce nu mâine? murmură îndârjit, printre dinți, Ion. Se plimbă energic prin salon, lăsând senzația dramatismului, cu mâinile la spate, impunător, oprindu-se uneori să dezaprobe cu gesturi repezite. Ușorul tremur al vocii releva năduful abia stăpânit. Părea, cu hainele negre care-l ascuțeau și mai tare, un om bătrân. Umbra lui, și mai lungă, și mai subțire, se împânzea nefiresc la mișcările smucite și, câteodată, refuza să-l mai o glindească. Ion, a
Conacul dintre ploi. In: ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
a apărut când cel de-al treilea a secularizat sfera discursului despre Dumnezeu și Providență, progresul științific devenind necesar și fără un „de ce”. Al patrulea efect constă în afirmarea omului radical de maximă tehnologizare și de secularizare insinuantă. Radicalismul său relevă un individualism posesiv, anarhic și anti-autoritar. Refuzul conceptului ontologic de persoană face ca prima caracteristică a antropologiei radicale să fie concepția omului ca individ și nu ca persoană. Potrivit acestei concepții, individul poate fi o cărămidă, o pisică, iar persoana
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ca judecată de aplicare a principiului la un act particular oarecare, semnalând, în acest fel, raportul conștiinței ca judecată, cu adevărul principiilor desprinse de la sinderesis, care o precedă și de la care își trage forța. Sfântul Toma de Aquino (1225 - 1274) relevă caracterul uman, ne - infailibil, al actului de judecată al conștiinței: poate să nu fie conform cu adevărul. El asimilează expresia naturale iudicatorium a lui Vasile cel Mare (330 - 379) și expresia lex intellectus nostri a lui Ioan Damaschinul (676-749), în definiția
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
loc în domeniul teologiei morale, în perioada următoare Conciliului Vatican al II-lea considerăm util să expunem câteva caracteristici legate de trecerea de la un mod de a trata conștiința, tipic manualelor scolastice, la un mod predominant personalist. Istoricii teologiei morale relevă interesul slab față de obiectivitatea judecății de conștiință în cadrul tradiției morale post-tridentine, exprimate în manualele de teologie morală. Această tradiție s-a ocupat mai mult de certitudinea subiectivă a conștiinței și de strategiile provenite din jurisprudență, decât de dinamica obiectivă a
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
unică și unitară”. O definiție reală a persoanei trebuie să se diferențieze atât de o definiție funcțională, cu referire la unele proprietăți ale persoanei, cât și de o definiție nominală, care are o aparență de adevăr. Problema pe care o relevă Possenti se referă la tendința de înlocuire a concepției de persoană legată de cea de substanță cu ideea de funcție. El observă că „modalitatea cea mai frecventă cu care se încearcă dizolvarea conceptului de substanță, reducându-l la cel de
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
definește diversitatea, dar și relația sa cu celelalte creaturi. Prin cădere, omenirea și-a trădat destinul cauzând diferențele între creaturi. Dumnezeu asumă natura umană în Cristos pentru a reînnoi această natură și a restabili unirea cu Dumnezeu. De asemenea, se relevă faptul că Maxim îi atribuie un rol central omului, în studiul căruia se folosește de schema neoplatonică a triadelor, din care cea fundamentală este formată din geneză (ghenesis), schimbare (kinesis) și liniște (stasis). În schimb, a doua triadă exprimă o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
experiența ca „reflecție transcendentală”. Experiența ca „cercetare inductivă a normei” se identifică cu procesul de cunoaștere a normelor care trebuie să se structureze în termeni inductivi, pornind de la concretețea faptului trăit, de la nivelul personal sau social. În urma analizei etice se relevă sensul normativ al valorii, însă evidențierea valorii nu înseamnă că a fost formulată o normă. Valoarea pretinde să fie în mod normativ formulată. În cadrul experienței ca „dialog interdisciplinar”, conceptul de experiență este identificat cu contribuțiile oferite de științele umane. Astfel
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
vorbesc despre violență. În al doilea rând, vom prezenta câteva consecințe care rezultă din interpretările reductive ale Apocalipsului și factorii care determină acest tip de ambient. În ultimul rând, după trecerea de la apocaliptica iudaică la Apocalipsul lui Ioan, vrem să relevăm lectura pe care Ioan o face despre istoria mântuirii, prin intermediul răvășirilor cosmice teribile, unde Isus Cristos ocupă locul central. 1. Atitudinea lui Isus - texte alese: Mt 5,38-48, Mc 11,15-19, Mt 22,15-21 1.1 Primul text: Mt 5
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
ceilalți se învecinează cu moartea. Mesajul „religios” al basmelor, după Tolkien, constă într-un îndemn semnificativ: nu negarea suferinței și a durerii, a posibilităților unei înfrângeri, ci refuzul disperării și negarea înfrângerii finale. În reflecția noastră de până acum am relevat câteva interpretări neadecvate, aproximative, care refuză să vadă Cartea Apocalipsului în globalitatea ei. De aceea avem de-a face cu o cheie de lectură tipologică sau tendențioasă care vrea să justifice pozițiile proprii. 3. Apocalipsul - o carte de speranță 3
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
depășea limitele sociale și religioase, atât iudaice, cât și grecești. 1. Femeia în Noul Testament: o problemă biblică și antropologică Întrucât studiul nostru vrea să aprofundeze doar o categorie de persoane (femeile) care fac parte din mișcarea lui Isus, vrem să relevăm câteva caracteristici sociale și culturale. 1.1 Elemente sociale și culturale Situația femeii în legislația religioasă este exprimată foarte bine în această formulă care revine în mod continuu: „Femeile, sclavii (păgânii) și fiii (minori)”; asemenea sclavului ne-evreu și minorului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
păgânii) și fiii (minori)”; asemenea sclavului ne-evreu și minorului, femeia are un bărbat ca patron, și acesta limitează libertatea ei chiar și în cadrul serviciului divin. De aceea apare inferioară bărbatului din punct de vedere religios. În ceea ce privește educația femeii, se relevă faptul că ea nu era obligată să studieze Torah; R. Eliezer (spre anul 90 d.C.), energicul reprezentant al tradiției antice, a propus acest principiu: „cine învață Torah fiicei sale, îi învață libertinajul (ea va face un uz negativ de ceea ce
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
insistă să-i primească pe Paul și Barnaba: casa ei devine loc de evanghelizare și centru de referință pentru Biserica din Filipi (Fap 16,14-40). 2.3 Surori și frați în noutatea creștină În textul din 1Cor 9, 5, Paul relevă prezența femeilor în mijlocul apostolilor. Ne spune cu claritate că „ceilalți apostoli, frații Domnului și Chefa”, erau însoțiți în călătoriile lor misionare de o „surioară” care, poate, nu se ocupa doar de slujirea lor materială, ci putea să împărtășească preocupările lor
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
contextul familial, educația familială, adică a părinților față de ei înșiși și a părinților față de copii, bazată pe valoarea persoanelor care o alcătuiesc, poate da un suflu nou de stabilitate și de autenticitate familiei actuale și să indice în mod gradual, relevând bogăția fiecăruia, pistele de urmat în vederea desăvârșirii propriei vocații, în care își află sensul ei profund și sigur. EXPERIENȚA BOLII: NOI PROBLEME ANTROPOLOGICO-ETICE Introducere Pentru a începe un discurs despre fenomenul bolii trebuie să precizăm câteva elemente fundamentale care constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
schimbată, iar cu trecerea anilor prescrierile etice erau prezentate tot mai vag și imprecis. A doua expresie a schimbării care a avut loc îi aparține lui R. A. McCormick, moralist american. În articolul său, Bioetica. Un gol moral? din revista America, relevă cinci factori care au contribuit la menținerea acestei situații de „gol moral” în domeniul medicinei: absolutizarea autonomiei a condus la excluderea considerării acelor valori și bunuri care fac ca alegerile să fie juste sau greșite; secularizarea medicinei a constat în
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
filosofie, pentru ca dobândirea noilor cunoștințe să fie mereu finalizată spre binele adevărat al persoanei umane. Oamenii de știință trebuie să înțeleagă trupul uman ca pe o dimensiune care aparține unei realități personale unitare, corporale și spirituale în același timp. Se relevă exigența de a oferi itinerarii formative pentru tinerii cercetători, pentru a accentua nu numai pregătirea științifică, ci și dobândirea noțiunilor fundamentale de antropologie și etică. Biserica respectă și sprijină cercetarea științifică atunci când ea urmează o orientare în mod autentic umanistă
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]