5,533 matches
-
sensul etimologic, desemnează, cum ne amintim, "starea de ne-ascundere" - și, astfel, "această dinamică a ascunderii și neascunderii (adevărul) - a autorizării și marginalizării - constituie mijlocul prin care determinăm ceea ce credem, ce cunoaștem și ce considerăm adevărat"786. Astfel, apreciază McKerrow, retorica critică se fundamentează pe cunoașterea doxastică, care ne permite să eludăm starea sa de adevăr, concentrându-ne, în schimb, asupra modalităților în care "simbolurile ajung în posesiunea puterii - ce "fac" acestea în societate, iar nu ce "sunt""787. În ce privește cel
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
doxastică, care ne permite să eludăm starea sa de adevăr, concentrându-ne, în schimb, asupra modalităților în care "simbolurile ajung în posesiunea puterii - ce "fac" acestea în societate, iar nu ce "sunt""787. În ce privește cel de al patrulea principiu al retoricii critice, McKerrow propune: "Numirea reprezintă actul simbolic central al unei retorici nominaliste"788. Criticul explică: schimbarea contextului determină modificarea "înțelesurilor inerente practicilor sociale legitimate de reacția la un nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
-ne, în schimb, asupra modalităților în care "simbolurile ajung în posesiunea puterii - ce "fac" acestea în societate, iar nu ce "sunt""787. În ce privește cel de al patrulea principiu al retoricii critice, McKerrow propune: "Numirea reprezintă actul simbolic central al unei retorici nominaliste"788. Criticul explică: schimbarea contextului determină modificarea "înțelesurilor inerente practicilor sociale legitimate de reacția la un nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
explică: schimbarea contextului determină modificarea "înțelesurilor inerente practicilor sociale legitimate de reacția la un nume"789 și, astfel, subiectul va fi "fracturat" într-o multitudine de identități prin actul percepției sau al numirii. Prin urmare, deduce criticul, caracterul nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
nominalist al retoricii critice pare să constituie o consecință adecvată a identității sale doxastice (și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se concentrează nu asupra lucrurilor, ci asupra termenilor care numesc, în diferite momente, lucrurile, transformându-le în obiect de interes al dezbaterilor și raționamentelor. Principiul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și nu epistemice), întrucât "se potrivește cu natura contingentă a realității sociale, în care oamenii sunt atât subiecți, cât și supuși (subjected, în limba engleză)"790. Retorica critică, deci, împărtășește cu viziunea lui Foucault orientarea nominalistă: precum istoriile lui Foucault, retorica critică se concentrează nu asupra lucrurilor, ci asupra termenilor care numesc, în diferite momente, lucrurile, transformându-le în obiect de interes al dezbaterilor și raționamentelor. Principiul al cincilea expus de McKerrow anunță că "Influența nu înseamnă cauzalitate"791. Criticul observă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
câte ceva (structuralism)"793. Mai mult, dacă, așa cum am constatat, faptul că nu există nici un fel de legătură necesară între o expresie ideologică și clasa socială căreia un individ îi aparține nu împiedică posibilitatea schimbării sociale, din punctul de vedere al retoricii critice, aceasta înseamnă, pur și simplu, că "imboldul spre schimbare încă nu a fost articulat -actul simbolic necesar care leagă ideologia de poziția socială încă nu a fost creat"794. Însă, precizează McKerrow, aceasta nu înseamnă altceva decât că actul
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
în timp ce nu exprimă răspunsurile la toate întrebările nepuse. Mai mult, inferențele bazate pe astfel de răspunsuri funcționează, cel mai adesea, în interesul celor care "controlează atât cunoașterea, cât și puterea pe care aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai degrabă decât monosemice"799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
negativă. O retorică critică polisemică, în schimb, "dezvăluie o lectură subordonată sau secundară, ce conține semințele subversiunii sau ale respingerii autorității, chiar în timp ce lectura principală pare să confirme puterea normelor culturale dominante"801. Ultimul și cel mai interesant principiu al retoricii critice sună, simplu: "Criticismul este un act performativ (a performance, în limba engleză)"802. McKerrow adună sensul principiilor anterioare într-o interpretare a retoricii critice drept practică a acțiunii și a criticului (retoric) drept inventator care "argumentează sau susține o
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
principală pare să confirme puterea normelor culturale dominante"801. Ultimul și cel mai interesant principiu al retoricii critice sună, simplu: "Criticismul este un act performativ (a performance, în limba engleză)"802. McKerrow adună sensul principiilor anterioare într-o interpretare a retoricii critice drept practică a acțiunii și a criticului (retoric) drept inventator care "argumentează sau susține o interpretare a fragmentelor colecționate"803 de text care se adresează unui public. Actul performa-tiv, prin urmare, "mută accentul dinspre criticismul ca metodă înspre critica
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
adăugirea mea)"804. Acest principiu, adaugă Ray McKerrow, vine în sprijinul intervenției profesorului Philip Wander, a cărei contribuție la dezvoltarea criticismului retoric McKerrow o mai anunțase într-un moment anterior al studiului său. Iată că, în finalul analizei sale a retoricii critice, McKerrow se întoarce la Wander și la "cotitura ideologică" în criticism pe care acesta din urmă o considera necesară. Însă criticul consideră că viziunea lui Wander, potrivit căreia "criticismul întreprinde o cotitură ideologică atunci când recunoaște existența unor interese legitime
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de pe planetă"805, semnalează un pericol al cărui sens este mai larg decât cel întrevăzut de acesta din urmă. Indiferent dacă Wander are sau nu în vedere "ieșirea intelectualilor pe stradă ca revoluționari, în sensul practic al cuvântului"806, practica retoricii critice, zice McKerrow, se poate refugia în ceea ce Michel Foucault apăra în propria contribuție academică: caracterul său particular. Astfel, sensul practicii (retoricii critice), zice McKerrow, poate fi cel mai bine ilustrat de cuvintele lui Lentricchia, potrivit cărora un inlelectual (particular
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de la anumite criterii universaliste ale rațiunii, "celebrează propria dependență de contingență, de doxa ca temei al cunoașterii, de nominalism, care consideră că însuși temeiul înțelesului limbajului este doxastic și de criticism, privit ca act performativ"809. McKerrow declară că intenția retoricii critice nu este, nicidecum, cea de a delegitima alte tipuri de criticism, însă consideră absolut necesară apariția unei orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
absolut necesară apariția unei orientări generale, a unei căi înspre o conceptualizare postmodernă a relației dintre discurs și putere. Profilul pe care ni l-a oferit McKerrow al unei astfel de orientări îl determină pe critic să intuiască faptul că retorica critică oferă cercetării academice atât o viziune despre viitor, cât și instrumentele necesare pentru a îl aduce în ființă. Cum spuneam, la începutul acestei ultime lecturi, pe care am parcurs-o împreună, de dragul familiarizării noastre comune cu o anumită "porțiune
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
estima, așa cum e firesc, posibilitățile viitoare ale demersului critic. Tot cât se poate de firesc este ca, în loc de a expune o analiză cu sens strict negativ a abordărilor critice de până la el, McKerrow să se angajeze într-o construcție pozitivă: retorica sa critică reprezintă însăși ieșirea din "impasul" în care, la momentul respectiv, păreau să se găsească orientările prealabile, fiecare dintre ele recunoscând, cât se poate de explicit, caracterul constrângător al propriei ideologii implicite, însă limitându-se la această recunoaștere. Retorica
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
retorica sa critică reprezintă însăși ieșirea din "impasul" în care, la momentul respectiv, păreau să se găsească orientările prealabile, fiecare dintre ele recunoscând, cât se poate de explicit, caracterul constrângător al propriei ideologii implicite, însă limitându-se la această recunoaștere. Retorica critică, pe de altă parte, își propune nici mai mult, nici mai puțin decât depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât în teorie, cât și în practică, în procesul de eliberare a
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
depășirea limitelor respective, un proiect consonant cu criticismul permanent foucauldian și care se angajează, atât în teorie, cât și în practică, în procesul de eliberare a demersului retoric de orice constrângere ideologică cunoscută sau imaginabilă. Am văzut că, în teorie, retorica critică are în vedere un dublu scop, orientându-se critic atât asupra condițiilor dominării, cât și a condițiilor libertății umane și identificând, în discursul puterii, locus-ul privilegiat al criticismului, orientat, în mod nobil, înspre demistificarea sau dezvăluirea condițiilor eficienței acestuia
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pentru menținerea, într-un echilibru fragil, a unui dialog al criticului-inventator cu lumea simbolică, totdeauna mediată și fragmentară, din care acesta "țese", precum Penelopa, propriile texte, numai ca să le descoase a doua zi, de dragul, bineînțeles, al celor mai nobile scopuri. Retorica critică, deci, înainte sau, mai bine zis, în loc de a se propune drept metodă de cercetare a fenomenului discursiv, își asumă, dimpotrivă, numai mandatul de a schița, în linii mari, o orientare generală a criticismului, care, ținând cont de neajunsurile demersurilor
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
repausul legitimat de exersarea criticismului retoric dintr-o singură perspectivă la un moment dat nu face excepție în acest sens - nu înseamnă altceva decât că am obosit să mai gândim, cum spunea Karl Marx, va trebui să ne reamintim de retorica critică pentru a învăța, treptat, să ne adunăm puterile, mereu, pentru propriul nostru demers critic viitor. În calitate de intelectuali (particulari și unici) ne găsim, fiecare, menirea, în propriul "colțisor" cultural, pentru care înregimentarea instituțională și ideologică reprezintă nu neapărat o limitare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
de ani în urmă, dar pe care, iată, abia acum încep să o înțeleg. Identitatea Maestrului care m-a îndrumat, numai ea, va rămâne, în acest moment final al aventurii, în care ne luăm rămas bun, un mister. Bibliografie Aristotel, Retorica, Editura Iri, București, 2004. David K. Berlo, The Process of Communication, Holt, Rinehart, & Winston, New York, 1960. Bitzer, Lloyd, "The rhetorical situation", 1968, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, pp. 60-68
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
1969", 1972, în Carl R. Burgchardt (ed.), op. cit., pp. 164-176. 197 Forbes Hill, op. cit., în loc. cit., p. 164. 198 Ibidem. 199 Ibidem. 200 Ibidem. 201 Ibidem. 202 Ibidem. 203 Ibidem. 204 Ibidem; sublinierea mea. 205 Ibidem. 206 Ibidem. 207 Aristotel, Retorica, Iri, București, 2004, p. 91. 208 Forbes Hill, op. cit., în loc. cit., p. 164. 209 Ibidem. 210 Ibidem, p. 165. 211 Ibidem, p. 164. 212 Ibidem, p. 165. 213 Ibidem. 214 Ibidem. 215 Ibidem. 216 Ibidem. 217 Ibidem. 218 Ibidem. 219
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
merită amintită. Libertățile specifice democrațiilor și-au pierdut cu timpul atracția pe care o reprezintă o cauză nouă, adică și-au pierdut farmecul revoluționar. "Arhicunoscute, imperfect aplicate și, evident, insuficiente pentru a garanta o societate bună, banalizate și înăbușite de retorică generații de-a rândul, aceste libertăți sunt prea ușor luate drept o moștenire firească și nu prea importantă. Cei care le-au pierdut sau cei care nu au avut niciodată parte de ele le prețuiesc, fără îndoială, mai mult. Tocmai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de bază, al sistemului totalitar și urmărilor sale. Scriitorul care s-a încadrat (nu discutăm acum din ce motive: oportunism, carierism, necesitate materială, constrângere, admitem la limită chiar și convingere etc.) trebuie să respecte ierarhia, codul de conduită și stilul retoricii oficiale. Este o condiție obligatorie. De unde, mai întâi, elogiul bombastic al șefului statului, regimului, sistemului etc. Scriitorul devenit oficial se transformă (sau este transformat) într-un agent în principiu necondiționat al cultului personalității și un fervent al citatelor rituale. A
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
renașterii mistice presupune și primirea de alte nume de către neofiți, care vor fi numele lor adevărate 398. Aparent insignificantul, Fărâmă, cu tonul mereu umil, cu veșnica atitudine încurcată pe care o afișează, cu nesfârșitele plecăciuni și mulțumiri (se dezvoltă o retorică a insistenței prin fraze ca: "Vă foarte mulțumesc, spuse Fărâmă sculându-se de pe scaun și înclinându-se de mai multe ori"399), cu banalitățile ("Asta trebuie să fie: am sărit brusc din pat și m-a luat cu frig"400
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Blaga este metafora. Sergiu Al-George o consideră "o structură de adâncime a întregii sale filosofii", iar acest lucru s-ar datora faptului că filosoful din Lancrăm a conceput-o într-un mod foarte larg, dincolo de cadrul îngust al stilisticii și retoricii, în care a fost descoperită și cultivată în Europa, ca "o realitate în care este cuprinsă întreaga epistemologie, inclusiv cunoașterea metafizică"215. Acest mod de înțelegere ar avea drept cauză înrâurirea pe care gândirea indiană a avut-o asupra filosofului
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]