4,830 matches
-
orizontul poeticilor mimetic-realiste și al epicului tradițional, deconstruit cu subtilitate. Din cele prezentate până acum s-ar putea trage concluzia că proza lovinesciană pare a fi când teatru, când poezie, dar aproape niciodată... proză! Într-adevăr, Lovinescu a nutrit, ca romancier, ambiții de reformator și, la fel ca în opera de doctrină 232, a sfârșit prin a aplica (inițial involuntar, mai apoi conștient) și în literatura de ficțiune legea cauzalității inverse, potrivit căreia cuvântul ("forma") nu mai are menirea de a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
explicit pentru expresivitatea și pentru capacitatea sa de sugestie. În sensul acesta, Ligia Tudurachi afirmă că în literatura lovinesciană "instaurarea realității e în mod sistematic precedată de un text care o prescrie"236. Aici ar fi de căutat și originalitatea romancierului Lovinescu, care proiectează imaginea lumii ca efect al unui text/ discurs preexistent, printr-un "mecanism în doi timpi" analizat în lumina psihanalizei freudiene. Numai că (nota bene!) concentrarea analizei asupra mecanismului de instaurare a realității presupune "sacrificarea unei cantități deloc
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
istorie literară, vol. I, ediție îngrijită, prefață și note de Mircea Anghelescu, Editura Minerva, București, 1986. Călinescu, G., "E. Lovinescu: Mite", în volumul Ulysse, ediție și studiu introductiv de Geo Șerban, E. P. L., București, 1967. Cioculescu, Șerban, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972. Constantinescu, Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969. Streinu, Vladimir, " E. Lovinescu romancier", în volumul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972. Constantinescu, Pompiliu, "E. Lovinescu, memorialist", în volumul Scrieri, vol. III, ediție îngrijită de Constanța Constantinescu, cu o prefață de Victor Felea, E.P.L., București, 1969. Streinu, Vladimir, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968. Papahagi, Marian, "Rescrierea ca "revizuire"", în volumul Critica de atelier, Editura Cartea Românească, București, 1983. Papahagi, Marian, " Pentru o lectură "în sistem" a romanului lovinescian", în volumul E. Lovinescu, Bizu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
227 Tolmin, Adele / 224 Tudurachi, Ligia / 84-85, 161, 203, 214-219, 223 Tudurachi, Adrian / 179, 210, 227 V Vianu, Tudor / 142-143, 187-189, 227 Vrancea, Ileana / 212, 223 Z Zamfir, Mihai / 141, 227 Postfață Antonio Patraș și umbrele modernismului românesc Cariera de romancier a celui mai important critic român interbelic reprezintă o enigmă și un scandal al literaturii noastre. Aureolat cu o autoritate încă necontestată, E. Lovinescu pornește la sfârșitul anilor '20 (după începuturile timide din tinerețe) să publice romane într-un ritm
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
publice romane într-un ritm susținut, fără să se descurajeze (aparent) de întâmpinarea rece, apoi de-a dreptul ostilă de care are parte. Ba chiar afirmă, la un moment dat (1935), cu o lipsă de modestie permisă doar învingătorilor: "Sunt romancier și romanul românesc va conta cu mine". Fără milă, istoria literară n-a confirmat această pretenție. G. Călinescu, exprimând consensul generației sale, va reduce romanele lovinesciene la interesul lor biografic, legat de personalitatea criticului, pentru că, susținea el, "romanțarea biografiei duce
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica sacrului, Mina Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Slavici sau iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel • Termenii cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld • Parodia literară, Livia
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
48, nr. 15372, 14 febr. 1934. 45 Șerban Cioculescu în articolul "Romanul românesc 1933", în Revista Fundațiilor Regale, an 1, nr. 2, febr. 1934. Potrivit criticului, Lovinescu "nu își cunoaște incapacitatea sa de intuiție a concretului". Din acest motiv, ca romancier el ar fi un scriitor mediocru sau, oricum, inferior lui Ibrăileanu, Sebastian, Călinescu sau Camil Petrescu. 46 Octav Șuluțiu, "E. Lovinescu, Firu'n patru", în Axa, an II, nr. 23, 7 dec. 1933. În opinia recenzentului, romancierul Lovinescu "uzează de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
acest motiv, ca romancier el ar fi un scriitor mediocru sau, oricum, inferior lui Ibrăileanu, Sebastian, Călinescu sau Camil Petrescu. 46 Octav Șuluțiu, "E. Lovinescu, Firu'n patru", în Axa, an II, nr. 23, 7 dec. 1933. În opinia recenzentului, romancierul Lovinescu "uzează de o dialectică proprie aparatului critic" (apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. IV, ed. cit., p. 297). 47 Ligia Tudurachi, Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Cuvintele care ucid. Memorie literară în romanele lui E. Lovinescu, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2010, vezi capitolul " Ponciful și geneza romanului", pp. 106-110. În opinia exegetei clujene, pe care o justifică și sensul argumentației din paginile de față, "[...] plecând de la clișeu, romancierul întrevede posibilitatea unei scriituri uniforme și în același timp a unei scriituri mecanice, care nu riscă nici un fel de blocaje". 48 Apud Ligia Tudurachi, op. cit., p. 107. 49 Idem, p. 110. 50 "D.E. Lovinescu vorbește Gazetei despre romanul Diana", în
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
d. Lovinescu rămâne scriitorul de structură clasicistă pe care îl cunoaștem, chiar dacă materia căreia i se aplică este concepția romanticistă a omului superior". Concluzia e de o tristă previzibilitate: "Diana este romanul mai mult al unui literat decât al unui romancier" (vezi Vladimir Streinu "E. Lovinescu, Diana (roman)", în Gazeta, an 3, nr. 851, 12 ian. 1937, apud E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., p. 386). 55 Despre rolul lacrimilor în melodramă, vezi printre altele și Florence Fix
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și vorbe de o calitate și mai eminesciană decât cele pe care le va fi avut și rostit în realitate" (E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 182). 200 "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. Gabriela Omăt afirmă că E. Lovinescu e cel mai important critic român care și-ar fi sacrificat acest prestigiu (de critic, n.n.) în schimbul succesului ca romancier "Din faptul că public al
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. Gabriela Omăt afirmă că E. Lovinescu e cel mai important critic român care și-ar fi sacrificat acest prestigiu (de critic, n.n.) în schimbul succesului ca romancier "Din faptul că public al patrulea roman rezultă o încredere în legitimitatea și viabilitatea acestor activități. A părăsi o carieră după un sfert de veac, pentru a îmbrățișa alta, nu incidental și diletantic, ci pe față, categoric, cu aceeași pasiune
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ci pe față, categoric, cu aceeași pasiune exclusivă pusă odinioară în serviciul altor cercetări, este un act de bărbăție și de convingere ce înfruntă riscul unei căderi cu atât mai dureroase cu cât ar veni mai de sus". Apoi: "SUNT ROMANCIER ȘI ROMANUL ROMÂNESC VA CONTA CU MINE". Cu toate acestea, Lovinescu abandonează ciclul eminescian. Dar peste ani, după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende", pradă aceleiași iluzii: "Sunt romancier!". 201 "Un sfert de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
cu cât ar veni mai de sus". Apoi: "SUNT ROMANCIER ȘI ROMANUL ROMÂNESC VA CONTA CU MINE". Cu toate acestea, Lovinescu abandonează ciclul eminescian. Dar peste ani, după un capitol din Mălurenii, va nota în "agende", pradă aceleiași iluzii: "Sunt romancier!". 201 "Un sfert de ceas cu d. E. Lovinescu", interviu cu Pericle Martinescu, în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept. 1935. 202 "Cu d. E. Lovinescu despre Bălăuca", în Vremea, an VIII, nr. 413, 10 nov. 1935. 203 E. Lovinescu, Scrisori
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se destăinuie iar: "Romanul meu [...] e ceva organic și predestinat (s.n.). Aș mai vrea să-i introduc alte pasagii, ca să-mi fac de lucru. Paharul e plin, nu mai încape nici o picătură" (p. 313). 204 Șerban Cioculescu, "Eminescu văzut de romancieri", în volumul Aspecte literare contemporane, Editura Minerva, București, 1972, pp. 337-338. 205 Ion Biberi, "La vie sentimentale de M. Eminesco", în Le Moment, nr. 259, 25 dec. 1935 (vezi și comentariile Gabrielei Omăt din E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, ed.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ci se bazează pe rememorare", iar visele acestea, care "refac trăitul", "nu au legătură cu subconștientul" de câte ori se întrerupe, "visul e reluat din punctul în care a fost părăsit" (Ligia Tudurachi, op. cit., p. 37). Vezi și Vladimir Streinu, " E. Lovinescu romancier", în volumul Pagini de critică literară I, E.P.L., București, 1968, p. 140. "Când Eminescu se scufundă de mai multe ori în trecutul berlinez sau vienez, nici un fenomen de asociație nu-l face să alunece într-acolo, ci totul se întâmplă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
în Rampa, an 18, nr. nr. 5377, 13 dec. 1935. 216 E. Lovinescu, Scrisori și documente, ed. cit., p. 242 (Scrisoare către Hortensia Papadat Bengescu, 27 iulie 1935). Vezi și "De vorbă cu d. E. Lovinescu sau cum devine un critic romancier", în Facla, an XV, nr. 1457, 5 dec. 1935. 217 Vezi comentariile Gabrielei Omăt la textul interviului luat de Pericle Martinescu lui Lovinescu, "Un sfert de ceas de vorbă cu d. E. Lovinescu" (în Reporter, an II, nr. 78, 20 sept
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
2002. Antologii: Vânzătorul de enigme, Constanța, 1993 (în colaborare cu Ovidiu Dunăreanu). Traduceri: John Newcomb, Abandonați nava!, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Protopopescu, „Cheltuieli de reprezentare”, TMS, 1970, 12; Hristu Cândroveanu, Debutul unui prozator, R, 1971, 3; Nicolae Manolescu, Tineri romancieri, RL, 1975, 45; Ion Istrate, „Separația bunurilor”, ST, 1976, 1; Constantin M. Popa, „Separația bunurilor”, R, 1976, 3; Nicolae Motoc, „Cocorul de pază”, TMS, 1976, 4; Virgil Ardeleanu, „Cocorul de pază”, ST, 1976, 11; Alex. Ștefănescu, Peripeții povestite la persoana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
care ocupau acest sector jos al orașului (Nor Loch). În cadrul parcului, de o parte și de alta a Străzii Princess se aliniază splendide statui și momumente, între care: Monumentul lui Scott (construit în 1844, în stil gotic, în cinstea cunoscutului romancier și poet scoțian Sir Walter Scott); statuia exploratorului David Livingston și multe alte statui ale unor figuri proeminente din cultura scoțiană; un faimos ceas floral; fântâni etc. Orașul Vechi este partea din oraș care păstrează structura medievală și multe din
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aparat, ce respinge orice grefă înnoitoare reală, în adâncime. Cazul celor șase scriitori numiți, după 1989, ca atașați culturali, care fie că au fost respinși de unele ambasade, fie că au demisionat din cauza obstrucțiilor (o scrisoare deschisă profund îndurerată a romancierului Gh. Schwartz), fie că au renunțat să mai încerce inutil regenerarea vechilor structuri, este concludent. Este, apoi, inimaginabil ca acest aparat oficial să încurajeze, într-un fel sau altul, pe un autor din opoziție. Tot ce s-a făcut și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
alții (p. 889). Nu este chiar rău spus... S-ar fi putut însă adăuga: și în fața totalitarismului stalinist în țările din Est. La Le Neorealisme este clasat autorul român Marin preda (1922-1980), între o romancieră bulgară (Blaga Dimitrova) și un romancier grec (Dimitris Hatzis), căruia i se datorează Moromeții (Les Moromoto (sic), I, 1966, II, 1967), roman social naturalist, care povestește viața țărănească a anilor de dinaintea războiului, apoi de după război, cuprinzând perioada colectivizării agrare. Noului discurs socio-politic, bătrânul tată, expropriat de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
de Încercare, adică după Comuna din Paris În Franța, după revoluția din 1905 În Rusia, după trădarea generoșilor la noi, ș.a.m.d. (Ă). Posibilitățile d-lui Ion Vitner de a conduce analiza literară de la discutarea concepției de viață a romancierului, până la amănuntul expresiei sunt evidențiate de cercetarea romanului Păuna Mică. (Ă). În comparație cu o astfel de analiză, cea consacrată chiar numai unei probleme legate de personalitatea lui Eminescu, ne apare săracă. Mai ales ca nu suntem de acord că «sclipirea Luceafărului
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Cătușele să sfarme/ Și tăinuit, el zi cu zi Le făurește arme. (Ă)”./(St. CAZIMIR. - În rând cu trudnicii porniă Lui A. Toma la a 75-a aniversare). PROZA - VEDERE GENERALĂ Anul 1950 marchează revirimentul romanului; spre deosebire de anul precedent, numărul romancierilor este mult mai mare; orientarea tematică este Încă preponderent istorică, dar se Întâmplă și mult-așteptatul eveniment: oglindirea mai hotărâtă a prezentului prin cea mai complexă specie literară; În felul acesta, nu numai nuvela, schița și povestirea, ci și poemul, piesa
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
cărții și deci implicit valoarea ei literară. (Ă). În cartea lui Al. Jar massa este eroul principal, dar structura și comportarea ei e departe de a corespunde realității și tocmai În analiza imaginii massei, așa cum a trăit ea În mintea romancierului, vom descoperi grave lipsuri ale romanului. Într-adevăr, În baza acestei serii de lipsuri Însemnate ale romanului stă o Îngustare periculoasă a conținutului luptei clasei muncitoare. Massa este considerată, În marea ei majoritate, o mulțime redusă la o viață strict
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]