4,832 matches
-
Cernik este o comună în cantonul Slavonski Brod-Posavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Cernik avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Cernik, Slavonski Brod-Posavina () [Corola-website/Science/330538_a_331867]
-
Sutivan este o comună în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Sutivan avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și bosniaci (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), ortodocși (%), agnostici și sceptici (%) și musulmani (%). Pentru % din locuitori nu
Comuna Sutivan, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330543_a_331872]
-
Kostrena este o comună în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Kostrena avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de persoane fără religie și atei (%), musulmani (%), ortodocși (%) și agnostici și sceptici Pentru % din locuitori nu este cunoscută
Comuna Kostrena, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330530_a_331859]
-
Donji Kukuruzari () este o comună în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Donji Kukuruzari avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Donji Kukuruzari, Sisak-Moslavina () [Corola-website/Science/330536_a_331865]
-
Okučani este o comună în cantonul Slavonski Brod-Posavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Okučani avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Okučani, Slavonski Brod-Posavina () [Corola-website/Science/330539_a_331868]
-
Lećevica este o comună în cantonul Split-Dalmația, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lećevica avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lećevica, Split-Dalmația () [Corola-website/Science/330541_a_331870]
-
Drenovci este o comună în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Drenovci avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de bosniaci (%), sârbi (%) și ruteni (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de musulmani (%) și ortodocși Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Drenovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330550_a_331879]
-
Brestovac este o comună în cantonul Požega-Slavonia, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Brestovac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Brestovac, Požega-Slavonia () [Corola-website/Science/330528_a_331857]
-
Majur este o comună în cantonul Sisak-Moslavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Majur avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Majur, Sisak-Moslavina () [Corola-website/Science/330537_a_331866]
-
Lukač este o comună în cantonul Virovitica-Podravina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Lukač avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Lukač, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330545_a_331874]
-
Stări Jankovci este o comună în cantonul Vukovar-Srijem, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Stări Jankovci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, existând și minorități de sârbi (%) și maghiari (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesionala.
Comuna Stari Jankovci, Vukovar-Srijem () [Corola-website/Science/330551_a_331880]
-
Čačinci este o comună în cantonul Virovitica-Podravina, Croația, având o populație de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Čačinci avea locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Čačinci, Virovitica-Podravina () [Corola-website/Science/330549_a_331878]
-
Dubrava este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Dubrava avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Dubrava, Zagreb () [Corola-website/Science/330554_a_331883]
-
Gračac () este o comună în cantonul Zadar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Gračac avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, existând și minorități de ortodocși (%) și persoane fără religie și atei (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Gračac, Zadar () [Corola-website/Science/330552_a_331881]
-
Rakovec este o comună în cantonul Zagreb, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Rakovec avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul a % din locuitori. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor (%) erau catolici, cu o minoritate de ortodocși (%). Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Rakovec, Zagreb () [Corola-website/Science/330556_a_331885]
-
catastrofa iudaismului maghiar în Holocaustul din anii celui de al doilea război mondial. După 1918 cele trei tipuri de comunități evreiești au continuat să existe și în teritoriile din fostul Regat al Ungariei care au fost alipite la România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Austria și Cehoslovacia. Schimbările care au zguduit structura societății evreiești tradiționale în provinciile ținând de Domeniul habsburgic în urma cartei de toleranță a lui Iosif al II-lea și procesul de schimbări consecutive au ajuns și în Regatul
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
9 și 12 iunie 1695, fiind în trecere de la Cerneți spre Tismana, încuviințează și sprijină ridicarea unui locaș de cult (domnitorul dăruiește 300 de taleri spre folosul zidirii bisericii). Adevărații ctitori pot fi considerați Milco Băiașul, vătaful minerilor din localitate, sârb de origine, care îl rugase pe domnitor să se pună piatra de temelie a noii biserici întru pomenirea fiului său, Milco, precum și Marele Ban al Craiovei, Cornea Brăiloiu, rudă a lui Constantin Brâncoveanu, care va sprijini lucrarea în numele domnitorului. Din cauza
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
ca Sfântul Sava și Simeon, Sfântul Nicodim, pruncul culcat pe disc sunt inspirate din pictura catoliconului Mănăstirii Hilandar, relevând și influențe externe asupra canonului pictural tradițional specific fondului artistic românesc ce se cristalizase până în acea perioadă. Astfel, portretul marelui domnitor sârb Ștefan Dușan (1331-1355) ce se află în pronaos, asemănător cu cel de la Hilandar, pare a fi singurul din țară. Prin modul artistic de realizare a portretului este exprimată toată venerația ctitorului Milco Băiașul și a primului egumen Vasile Arhimandrit pentru
Mănăstirea Baia de Aramă () [Corola-website/Science/330146_a_331475]
-
a intervenit, amenințând cu intrarea în război de partea Șerbiei în caz că trupele bulgare nu se retrag. Nu au avut loc modificări teritoriale, dar conferință de pace a dus la recunoașterea internațională a unificării Bulgariei. Relațiile de încredere și prietenie dintre sârbi și bulgari, construite de-a lungul timpului în lupta lor comună împotriva dominației otomane, au fost însă iremediabil deteriorate.
Războiul sârbo-bulgar () [Corola-website/Science/330385_a_331714]
-
principale lui Joachim von Ribbentrop. Acestea erau: În cele din urmă a fost aprobat doar punctul 4 din propunerile sale, deși Neubacher a reușit să pună capăt represaliilor militare germane și să combată într-o oarecare măsură represaliile ustașilor împotriva sârbilor. Neubacher a fost judecat după război în Republica Socialistă Federativă Iugoslavia și un tribunal militar din Belgrad l-a condamnat în 1946 la 20 de ani de închisoare, deși nu a fost necesar în cele din urmă să execute întreaga
Hermann Neubacher () [Corola-website/Science/329097_a_330426]
-
Roman, Imperiul Hunilor, regatul ostrogoților, regatul lombarzilor, the regatul avarilor, Imperiul Franc, Principatul Balaton, Imperiul Bulgar, Regatul Ungariei, Imperiul Otoman, Arhiducatul Austriei, Imperiul Austriac și apoi din Austro-Ungaria. Începând cu 1918/1921, regiunea a fost împărțită între Ungaria și Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor (denumit ulterior Iugoslavia). Regiunea Baranya a fost colonizată de slavi în secolul al VI-lea, și în secolul al IX-lea, făcea parte din principatul slav Balaton. Maghiarii au sosit în regiune în secolul al IX-lea
Baranya (regiune) () [Corola-website/Science/329272_a_330601]
-
al Ungariei. Croații au repopulat zona, venind din Bosnia în Slavonia și Baranja în urma retragerii otomane, această populație fiind denumită astăzi Šokci. În 1918, întreaga regiune a fost ocupată de trupe sârbești și a fost administrată de nou-înființatul Regat al Sârbilor, Croaților și Slovenilor (denumit ulterior Iugoslavia). Pentru scurtă vreme (în 1918-1919), Baranya a făcut parte din regiunea Banat, Bačka și Baranja, guvernată de Administrația Populară de la Novi Sad. Prin tratatul de la Trianon (parte componentă a păcii de la Versailles) în 1920
Baranya (regiune) () [Corola-website/Science/329272_a_330601]
-
secolul I, regiunea a fost cucerita de români, iar între secolele V și VII, era locuită de triburi slave, care o dată cu trecerea timpului s-au amestecat cu autohtonii iliri și cu coloniștii români. În Evul Mediu, regiunea făcea parte statul sârb Raška. Capitala a fost Râs, localizat în apropiere de actualul Novi Pazar. Ulterior, regiunea a făcut parte din mai multe state sârbe, până a fost cucerita de Imperiul Otoman în secolul XV. În perioada ocupației otomane, Sângeacul Novi Pazar făcea
Sandžak () [Corola-website/Science/329317_a_330646]
-
a evidențiat 800.198 de persoane, din care: 38,88% ruteni, 34,38% români, 21,24% germani (inclusiv 12,86% evrei), 4,55% polonezi, 1,31% maghiari, 0,08% slovaci, 0,02% sloveni, 0,02% italieni și câțiva croați, țigani, sârbi și turci. Românii erau încă prezenți în toate așezările din regiune, dar numărul lor scăzuse în satele din nord. Mulți dintre germanii bucovineni, precum și câțiva români, emigraseră în secolele al XIX-lea și al XX-lea în America de Nord. În 4
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
în deceniul al cincilea al secolului al X-lea, sunt cuprinse în capitolele 12-40. Aceste tratate conțin sursele tradiționale și legendele cu privire la ocuparea în trecut a teritoriilor din jurul imperiului de către popoarele care le locuiau în timpul editării manuscrisului (sarazini, longobarzi, veneti, sârbi, croați, maghiari, pecenegi). Capitolele 1-8 și 10-12 explică politica imperială față de pecenegi și popoarele turcice. Capitolul 13 este privire generală a politicii externe din punctul de vedere al împăratului. Capitolele 43-46 tratează politica externă față de regiunile din nord-estul imperiului (Georgia
De Administrando Imperio () [Corola-website/Science/328661_a_329990]