5,379 matches
-
pentru fânațe era curățat și îngrășat cu gunoi de grajd în fiecare primăvară. Vara vitele se pășunau în comun pe pășunea comunală, ca și în prezent. Comerțul ambulant are o veche tradiție și a fost practicat cu succes de majoritatea sătenilor. Mănașturenii și-au adaptat oferta de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de Crăciun (păhui), unii ajungând până la Budapesta sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
de mărfuri în funcție de cerere. Încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ei comercializau brazi de Crăciun (păhui), unii ajungând până la Budapesta sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
de ani, însă la nivel de comună nu există facilități pentru atragerea de familii tinere (concesionare teren pentru case, cabane etc.) O soluție pentru reînvigorarea satului poate fi asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor în creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
următoarele categorii de animale : Numărul mare de animale raportat la populația satului indică un potențial economic relativ bun ,realizat cu multă hărnicie și pricepere. Pe de altă parte , numărul relativ mare de cabaline { aproape inexistent înainte de 1989 }, ne indică reîntoarcerea sătenilor la agricultură de subzistență din anii următori celui de-al doilea război mondial, cănd muncă manuală era predominantă și eficiența scăzută. Această reîntoarcere în trecut a fost generată de legislația postrevoluționara care nu a ținut seama de realitățile satului românesc
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
de legislația postrevoluționara care nu a ținut seama de realitățile satului românesc , politica prețurilor { în special la mașini agricole și carburanți care au crescut exponențial raportat la prețul produselor agricole } și de alți factori , în mare parte independenți de voință sătenilor . Dată construcției bisericii este necunoscută, însă se estimează că aceasta a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIII-lea de către familia de moșieri Suki, de origine germanica, venită în Transilvania în cursul secolului al XIII-lea. Datele
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
izvor potolește setea trecătorilor care bat drumul peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda spune că pe dâmbul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniți aici și că ei, sătenii, i-ar fi zis locului "Dealul babei", ceea ce în limba maghiară ar corespunde cu Bobohalma. Era un sat de pastori și de lucrători ai pământului, cu terenuri puțin fertile. Locuitorii erau săraci și își agonisau cele necesare traiului, mai ales
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
construcții noi pe ulițele care coboară de pe dealuri spre drumul principal. Orașul cel mai apropiat de sat, Târnăveni, a devenit un punct de atracție culturală, economică și administrativă și pentru locuitorii Bobohalmei, ceea ce a influențat benefic modul de viață al sătenilor. Din anul 1968 satul a devenit suburbie a orașului Târnăveni. Dezvoltarea industriei în oraș, caracterizată prin preponderenta locurilor de muncă pentru bărbați, a făcut că forța de muncă necesară să se completeze cu o mare parte a bărbaților din Bobohalma
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
electrificarea satului. Nici nu se putea altfel, căci lămpile cu pe-trol nu mai făceau față cerințelor, nu se mai potriveau cu noile locuințe, erau depășite de timp. Au apărut mijloacele audio-vizuale, articolele electrocasnice, toate contribuind la îmbunătățirea și înfrumusețarea vieții sătenilor. S-a dezvoltat și o viața culturală intensă, ale cărei cerințe nu le mai putea satisface vechea clădire a căminului cultural. Și iarăși bobohalmenii s-au mobilizat, s-au întrecut pe ei înșiși și au ridicat un nou și modern
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
m și lățimea de 7,7 m. Meșterii au fost lemnari locali. Lucrarea de pictură a durat între 1 iunie-14 septembrie 1975 și a fost executată de pictorul Ștefan Chioreanu din Leresti-Muscel, în stil neo-bizantin, tehnica "tempera". În anul 1897, sătenii din Barcani au achiziționat pentru biserică din sat 23 de cărți bisericești. Între cărțile valoroase de cult sunt: Chiriacodromion (1855); o Cazanie, fără a se cunoaște anul din cauza filelor lipsa; Biblia (1868); Evanghelie (1859); Penticostar (1859); Triodion (1860); Apostol (1879
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
programele culturale și artistice organizate de către această instituție. Îndeosebi formațiile locale de teatru popular laic în limba română, în satele arcului intracarpatic au avut o influență benefică, datorate și vecinătății Brașovului. "Trupele de actori erau constituite, de regulă, din tineri săteni și elevi, iar repertoriul era format din scenete și piese de teatru într-un act cu conținut moralizator. Spectacolele de teatru împreună cu recitări, bucăți corale și dansuri populare făceau parte din programele artistice prezentate cu ocazia sărbătorilor de iarnă și
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
în evidență că așezarea este locuită din mileniul al II-lea î.e.n. În hotarul satului a fost găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat, de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța, iar în anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța, iar în anul 1967, un sătean, a descoperit un tezaur monetar compus din 251 monede din argint, emise în perioada 1600 - 1707 în mai multe regiuni din Europa. În anul 2016 un sătean a găsit un topor din rocă dura de bazalt, șlefuit și perforat la dimensiunile: lungime = 105 mm., lățime = 75 mm. și grosime topor = 35 mm. Orificiul pentru coadă toporului are forma unui trunchi de con { pentru o mai bună fixare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
din mileniul al II-lea î.e.n. De altfel, în hotarul satului s-a găsit un topor până, din piatră, șlefuit și perforat de tipul celui aflat în așezarea Coțofeni de la Boarța. În martie 1967 a fost descoperit un tezaur de către săteanul Simon Dănilă (poreclit "Doanițö", un om simplu, modest și integru, născut în anul 1932 și decedat în 2010, la hotarul satului Aruncuta, în partea de est a satului, unde a fost cultivata vită de vie în timpul CAP-ului, numită "La
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cele două pâraie principale ale satului, respectiv pârâul de la Ciurgau, pe albia căruia a fost amplasat inițial satul, situație neschimbată și în 1762 (se observă acest lucru pe harta). La extremitatea nordică a satului se află un castel (demontat de săteni în anul 1928), inițial al familiei Haller de Hallerco (posibil al părinților grofului Ștefan (Istvan) Haller de Hallerco întrucît acesta apare menționat în anul 1797 că locuiește în sat, cînd se naște în Aruncuta, la data de 28 oct.1797
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1700 - 1928), iar dispariția acestuia a lăsat un mare gol organizatoric în activitatea agricolă și socială. Conform aceleiași Hărți Josefine, în partea sudică a satului se află biserică din lemn (aproape de cea existentă) și trei ferme mijlocii ce aparțin (posibil) sătenilor mai înstăriți, biserica ortodoxă fiind construită chiar în apropierea acestora și renovată (practic reconstruită) în anul 1714 de săteanul Gherman Macovei (biserică fiind demolată în anul 1928, odată cu construirea actualei biserici din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Josefine, în partea sudică a satului se află biserică din lemn (aproape de cea existentă) și trei ferme mijlocii ce aparțin (posibil) sătenilor mai înstăriți, biserica ortodoxă fiind construită chiar în apropierea acestora și renovată (practic reconstruită) în anul 1714 de săteanul Gherman Macovei (biserică fiind demolată în anul 1928, odată cu construirea actualei biserici din piatră). Micile gospodării ale jelerilor ("Einzelne Hauser" - case independente) se află de-o parte și de alta a albiei pârâului de la Ciurgău și continuă și după unirea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de Primăria comunei și prezentată la seminarul din 19 noiembrie 2006 (cu ocazia împlinirii a 660 ani de atestare documentara a satului), pentru revigorarea satului o poate reprezenta asocierea proprietarilor de terenuri, inclusiv a terenurilor administrate de Primărie și specializarea sătenilor pe creșterea animalelor de lapte și carne folosind metode moderne de creștere și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
anul 1928, utilizată de o parohie ortodoxă din anul 1948. Ridicată în stil neoromanic, în formă de navă, cu coiful turnului în stil baroc, biserica a fost construită de Ștefan Hajdu din Luduș și Ioan Jucan din Frata, ajutați de săteni. Inițial a fost acoperită cu țigla de tip șolzi, ulterior constatându-se că structura bisericii nu rezistă la un astfel de acoperiș, în 1938 țigla fiind înlocuită cu o structură ușoară de tablă zincata. În anul 1992 are loc o
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături ale pereților. Conform date privind istoria Parohiei din Aruncuta,redactată de preotul Grigore Cristurean, biserica din sat a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor reparații (suportate de săteni), astfel : Interiorul bisericii cuprinde numeroase picturi, adevărate capodopere de artă, reprezentind scene din Vechiul Testament, din cartea Facerii și scene din Noul Testament, cu Patimile lui Iisus. Biserică are în interior un balcon din lemn de circa 30 mp.,la o înălțime
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
se adaugă sistemul exterior de iluminare format dintr-o rețea complexă de proiectoare creează pe timp de noapte o atmosferă de împăcare și liniște sufletească specifică satului ardelenesc. Reparația bisericii din sat a fost singurul obiectiv urmărit și finanțat de săteni ,aceștia neavând alte inițiative "lumești" după 1960, cum ar fi reamenanjarea sau dezvoltarea satului așa cum s-a întâmplat în satele învecinate. Ulițele satului au continuat să fie presărate cu gropi și pline de noroi pe întreaga perioadă a colectivizării { chiar dacă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de lemn din Crișeni și Biserica de lemn din Berchieșu, biserici din județul Cluj care se mai păstrează, fiind folosite și astăzi în cadrul serviciilor religioase. Din păcate, biserica de lemn din Aruncuta nu s-a mai păstrat, fiind demolată de săteni în anul 1928 după construirea actualei biserici din piatră și cărămidă. Clopotele bisericii din lemn erau amplasate în cimitir, la o înălțime mică, într-o "clopotnița" din scândura, identică cu clopotnița de la biserica de lemn din Crișeni, jud.Cluj, tragerea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de copiii din sat. Biserică de lemn din Aruncuta a fost înzestrata, în 19 decembrie 1760, cu o icoană Deisis, reprezentându-l pe Isus Cristos și pictată de renumitul pictor Ștefan Zugravul din Rășinari - Sibiu.Icoana a fost achitată de săteanul Matei Gherman și soția acestuia Todora. Dar iată ce cuprinde inscripția (în slavona )de la bază tabloului "Să/să/știe că aceasta sfântă icoana o au plătit Gherman Macovei și găzdoaia dumisale Todora, să le fie pomană în veci, 1760, decembrie
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a fost Popa Vasile.. Studiile preoțești le-a terminat la Blaj și a rămas în memoria satului prin faptul că pe întreaga perioadă 1932 - 1963 și pentru toate serviciile religioase prestate nu a cerut și nu a acceptat bani de la săteni, plata fiind făcută în natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
rămas în memoria satului prin faptul că pe întreaga perioadă 1932 - 1963 și pentru toate serviciile religioase prestate nu a cerut și nu a acceptat bani de la săteni, plata fiind făcută în natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și seceriș la care participă, nu
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
claca" la plivit și seceriș la care participă, nu mai mult de o zi lucrătoare, fiecare enoriaș. În 1948, silit de comuniști, a fost nevoit să treacă de la uniți la ortodocși, dindu-și seama că orice împotrivire poate aduce mult rău sătenilor, aceștia fiind dispuși să-l apere în orice condiții. După unirea cu biserică Romei, care a păstrat valorile creștine în Aruncuta aproape 250 ani, în locul acestora, începind cu anul 1948, apar tot mai frecvent ideile comuniste care vor produce mari
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]