6,494 matches
-
activitate cognitiv-creatoare. Mai mult, determinarea acestei "esențe" conține întregul nucleu epistemologic al lingvisticii, disciplină pe care Eugeniu Coșeriu a încercat să o refundamenteze începând cu studiul său "La creación metafórica en el lenguaje" (1952). 1.2.1. În textul respectiv, savantul începe prin a preciza că, deși definirea limbajului a fost realizată până atunci din numeroase puncte de vedere, acestea nu sunt "antitetice și ireconciliabile, [...] ci complementare și independente"194. Însă nu toate punctele de vedere respective reușesc să surprindă esența
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
orice act lingvistic presupune, atât la vorbitor, cât și la ascultător, operații complexe de natură cognitivă"200. Așadar, "vorbirea umană comportă o dimensiune "cognitivă" în "orice moment" al ei"201. Care este, însă, natura acestei "cunoașteri" lingvistice? La această întrebare, savantul de la Tübingen va răspunde, în Sprachkompetenz, cu ajutorul distincției între "gradele cunoașterii" operate de către filozoful german G. W. Leibniz în Meditationes de cognitione, veritatis et ideis (1684). În taxonomia lui Leibniz, limbajul s-ar încadra, potrivit lui Coșeriu, ca o cognitio clara
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ei este subliniată, de asemenea, în studiul " Das Phänomen der Sprache und das Daseinsverständnis des heutigen Menschen" (1967), unde Eugeniu Coșeriu atrage atenția asupra faptului că "limbajul are - sau, mai bine zis, este - semnificat"213. E adevărat că, în viziunea savantului de la Tübingen, limbajul ar putea fi definit și ca "expresie", "expresie cu semnificat" și/sau "comunicare prin intermediul expresiei". Însă toate aceste... expresii trebuie apreciate la justa lor valoare. De exemplu, pentru a ne opri doar la una dintre cele trei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Celor trei "planuri" ale vorbirii, Coșeriu le-a asociat nu doar trei "puncte de vedere" (în 1955), dar și trei tipuri specifice de "conținut" (la mijlocul deceniului șapte) și trei tipuri de "judecăți de conformitate" (la jumătatea anilor '80). Astfel, interesul savantului de la Tübingen față problema "conținutului" lingvistic s-a manifestat cu precădere în cadrul cercetărilor sale de semantică structurală din anii '60-'70. În acest context, lingvistul de origine română a realizat nu doar o reformă radicală, ci o veritabilă reîntemeiere a
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care o asemenea întreprindere e obligată să se confrunte, ci și ca urmare a faptului că nu toate cele nouă "căsuțe" ale primului tabelul coșerian au constituit, până la apariția integralismului, obiectul unui studiu sistematic și susținut. De aici și eforturile savantului de la Tübingen de a umple măcar unele dintre aceste goluri. Exemplul cel mai caracteristic este acela al lingvisticii textului (corespunzând rândului 3 din tabelul reprodus în 2.1.1.), care, la mijlocul deceniului șase, era aproape inexistentă ca disciplină. Însă nici
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sub)disciplinele lingvistice "specializate" nu și-au atins, până la data intervenției coșeriene - în unele cazuri, nici după aceea -, propriul potențial. E cazul semanticii "istorice"/"idiomatice" (adică al "semanticii structurale" sau al "lexematicii", cum a denumit-o Coșeriu), disciplină pe care savantul de origine română a fundamentat-o, prin studiile sale publicate în perioada 1964-1990, atât din punct de vedere sincronic, cât și diacronic. Din aceste motive, considerăm că următorul pas al studiului nostru trebuie să cuprindă o panoramare a conceptelor cardinale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care studiază limbajul ca activitate umană universală), lingvistica "idiomatică" (ce se ocupă cu studiul limbilor "istorice") și lingvistica textului (având ca obiect discursul individual, adică vorbirea manifestată ca "text"). În scrierile sale, care acoperă mai bine de jumătate de secol, savantul de la Tübingen a fundamentat și a explorat fiecare dintre aceste compartimente ale lingvisticii, subliniind atât specificitatea, cât și interferențele lor. Totuși, după cum era de așteptat, Coșeriu nu a avut răgazul omenesc de a acoperi în egală măsură toate problemele ridicate
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
existența unei competențe "idiomatice", care, în privința "conținutului", își găsește confirmarea în existența semnificatului ca nivel autonom. De fapt, planul "idiomatic" al vorbirii este acela în cadrul căruia Coșeriu a elaborat cele mai multe concepte și aplicații din toate studiile sale consacrate "conținutului" lingvistic. Savantul de origine română a făcut acest lucru în primul rând prin întemeierea semanticii structurale (sau a lexematicii), ca disciplină specializată în studiul funcțional al semnificatelor limbilor. În acest scop, aparatul conceptual coșerian propune câteva delimitări prealabile. 4.1.1. Astfel
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
istorică nu este niciodată un singur "sistem lingvistic", ci un "diasistem": un ansamblu de "sisteme lingvistice", între care întâlnim la fiecare pas coexistență și interferență"244. Mai exact, într-o limbă istorică există "trei tipuri de diferențe interne", pe care savantul de la Tübingen le denumește diferențe diatopice (adică "diferențe în spațiul geografic"), diferențe diastratice (adică "diferențe între straturile socio-culturale ale comunității lingvistice") și diferențe diafazice (adică "diferențe între tipurile de modalitate expresivă"). Cu toate acestea, diversității amintite i se contrapune deopotrivă
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înțeleasă anterior și se stabilește apoi cum se exprimă această funcție în limba respectivă și cum se raportează diferitele funcții una la cealaltă."274 5.3.1. În descrierea (caracterizarea) sensului în specificitatea sa, Coșeriu adoptă o perspectivă funcțională. Astfel, savantul de la Tübingen pornește de la "modelul instrumental al limbajului" (Organon-Modell der Sprache/ OMS), fundamentat de către Karl Bühler, care distingea trei funcții lingvistice 275: (a) în raport cu vorbitorul, semnul îndeplinește funcția de a "manifesta" (Kundgabe) sau de a "exprima" (Ausdruck) starea sa psihică
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
absentia, acest tip presupune actualizarea într-un text. "Este vorba - precizează Coșeriu - nu despre orice fel de alte texte, ci despre texte care au o istorie, texte care aparțin tradiției lingvistice și culturale a unei comunități". În ceea ce privește conținutul acestei categorii, savantul de la Tübingen avansează o nouă clasificare a unităților semnice reactualizate, în cadrul cărora distinge două "subcategorii", care vizează înainte de toate aria textemelor: "pe de o parte, avem în vedere tot ce este transmis în cadrul unei tradiții lingvistice drept locuțiune fixă, așadar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ele pot avea un rol activ în configurarea sensului? etc. Pentru a răspunde la aceste întrebări, e necesar să situăm mai întâi fenomenul "discursului repetat" în cadrul conceptual al integralismului. Din fericire, o asemenea operație a fost deja întreprinsă chiar de către savantul de la Tübingen, în articolul "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966). În textul respectiv, menit să circumscrie domeniul semanticii structurale, Coșeriu propune șapte disocieri preliminare, între: (a) "lucruri" și limbaj; (b) "limbaj primar" și "metalimbaj"; (c) sincronie și diacronie; (d
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursului repetat: "la drept vorbind, expresiile fixe nu pot fi analizate, în sensul propriu al termenului, deoarece ele se nu se opun altor expresii printr-o parte oarecare a elementelor lor constitutive: ele semnifică așa-zicând "în bloc""304. Totodată, savantul de la Tübingen oferă următorul exemplu: "în realitate, nu am putea afirma că lexemele "chat" și "gris" ar fi cuprinse în expresia la nuit tous les chats sont gris, deoarece semnificația acesteia nu este deductibilă din semnificații elementelor sale și din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
adică (v. supra, II.7.2.3.) relațiile "stabilite prin similaritatea sau prin contiguitatea atât a semnificanților, cât și a semnificaților"348. Or, tocmai această funcție legitimează existența și, mai ales, manifestarea configurațiilor semantice din cadrul normei. După cum a arătat chiar savantul de la Tübingen, acest fapt se explică prin aceea că "nu toate asociațiile posibile în sistem (privind conținutul sau privind forma) apar în normă. Trebuie să avem în vedere faptul că activitatea creatoare în limbaj, în special activitatea poetică, constă în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
întrebările adresate răspunsurile aferente, e, de asemenea, foarte probabil că o mare parte dintre respondenții la cel de-al doilea set de întrebări ne-ar oferi exact "dezlegările" amintite. Un asemenea test, pe care l-a efectuat, de altfel, chiar savantul de la Tübingen 352, nu face decât să confirme faptul că textemele diasketice sunt niște unități fixate și "repetate" nu doar în tradiția unei colectivități, dar și în aceea a unei limbi "istorice". Din acest motiv, ele nu trebuie confundate cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a constituit în mai multe rânduri un obiect de reflecție pentru lingviști și filozofi. 4.1.1. Astfel, Wilhelm von Humboldt a fost unul dintre primii lingviști care au remarcat că orice limbă codifică o concepție despre lume (Weltansicht 368). Savantul german a ajuns la această concluzie pornind de la două dintre tezele sale predilecte: aceea că limba comportă o dimensiune "intelectuală" (i.e., cognitivă) și aceea că orice limbă "istorică" se organizează într-o manieră proprie, prin ceea ce Humboldt numește "forma ei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
par a fi contrazise chiar de către Eugeniu Coșeriu, care nu numai că a supus ipoteza Sapir-Whorf unei critici severe, dar a respins însăși posibilitatea ca limbile "istorice" să ofere o "concepție" sau o "interpretare" a realității. În această privință, opinia savantului pare a fi categorică: "N-am vrea să deducem din expresia lingvistică felul în care popoarele concep "lucrurile": sunt speculații periculoase și prost fundate."376 Totuși, considerăm că lingvistului de la Tübingen - altfel, pe deplin consistentă cu ansamblul doctrinei sale - ar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
realmente aici despre "sensul romanului" sau dacă nu cumva este vorba, mai degrabă, despre "sensul unei componente a romanului", al unei componente care, la rândul ei, reprezintă doar un element al sensului articulat la un nivel mai înalt."409 Răspunsul savantului de la Tübingen, bazat pe numeroase exemple din text, este că procedeul amintit acoperă doar o parte a unei strategii narative mai ample, care face ca întregul roman să constituie o reflecție despre - și, nu mai puțin, o pledoarie pentru - libertatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Handbuch zeitgenössischer Forschung/ Phraseology: An International Handbook of Contemporary Research, vol. 1, Walter de Gruyter, Berlin/New York, 2007, pp. 119-131. 39 Idem, "Phrasemes in Language and Phraseology in Linguistics", p. 168. 40 În paranteză fie spus, receptarea operei coșeriene de către savantul ruso-canadian s-a păstrat la un nivel superficial - dovadă faptul că propunătorul LST echivalează conceptul de "solidarități lexicale" cu... "unitățile frazeologice" (Ibidem, p. 170). Pentru o discuție mai detaliată asupra relațiilor dintre cele două concepte, v. Simina-Maria Dan, "Les textèmes
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Lockhart, prietenul apropiat a lui Jan Masaryk, unul din cei care dirija propaganda de război britanică, nu a fost nicidecum așa de indulgent. L-au indignat mai ales cele scrise despre relația slovaco-maghiară și despre Cehoslovacia. A recunoscut calitatea de savant serios și onest a lui Teleki, dar, ca prim-ministru, l-a numit apărătorul angajat al teoriei maghiare Herrenvolk. "Pretențiile Ungariei - altcum decât pe calea violenței -, abia de vor putea fi satisfăcute" constata el, iar documentele predate puteau fi o
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
la Cluj. Prim-ministrul Teleki a numit, încă din octombrie 1940, 83 de cadre didactice noi în oraș, printre care și pe propriul său fiu, geologul Teleki Géza. Cu ocazia aceasta, a ajuns să ocupe catedre universitare o serie de savanți tineri, care au adus o contribuție însemnată renumelui internațional dobândit de știința ungară și dezvoltării vieții științifice europene: Bónis György, istoric în științe juridice, Szabó T. Attila, filolog, Deér József, istoric, Rónai András, cercetător geograf sau Kovrig Béla, profesor de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
o faptă de ocară a chiar conducătorilor ei prepuși, să se scoată din ecumenicitate"7. În cadrul rubricii permanente "Rătăcirea sinodală", Paul Sterian analizează argumentele științifice ale noii Pascalii, relevând două lucruri de bun simț: Sinodul nu reprezintă o reuniune a savanților, iar problema pascală nu este de ordin științific 8. George Racoveanu probează necanonicitatea deciziei sinodale cu privire la stabilirea datei prăznuirii pascale din perspectiva istorică, plecând de la primul Sinod Ecumenic, cel de la Niceea din 3259, în timp ce Sandu Tudor plasează hotărârea sinodului sub
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
Revelației. Cu alte cuvinte, cunoașterea religioasă este o cunoaștere harică, cuminecătoare, ale cărei izvoare se regăsesc în Tradiția Ecclesiei, cunoaștere sui generis prin intermediul căreia ființa umană se racordează esențial la verticala divină, restaurând ordinea pierdută. Știință și credință Raportarea la savantul George Manu constituie o posibilitate fericită de recuperare a unei paradigme culturale esențiale pentru istoria intelectualității românești din secolul XX, personalitate care și-a pus amprenta, într-un mod decisiv, atât în planul cercetării științifice, cât și în planul conștiinței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
știință și credință a reprezentat o problemă fundamentală care a frământat Evul Mediu, Renașterea și a cărei miză s-a pierdut, fiind eliminată din proiectul modernității. Această chestiune abordată în cazul lui George Manu1 ilustrează un moment exemplar din existența savantului, înscriindu-l în tradiția elitei intelectuale interbelice. Modernitatea a obnubilat experiența religioasă, specifică personalității umane, punând în locul său, ceea ce Pascal ar numi divertismentul, o agendă lipsită eminamente de funcția esențială a lui homo religiosus. Preocuparea științifică a lui George Manu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
George Manu la domeniul fizicii nucleare sunt esențiale și briliante, deopotrivă. Comunicările și lucrările originale publicate în Comptes-rendus de l'Académie des Sciences de Paris întregesc cercetarea academică temeinică a lui George Manu, proiectându-l în galeria europeană semnificativă a savanților. George Manu este și autorul primului curs de fizică nucleară din țară, la Universitatea din București, curs apărut sub egida Academiei Române, în seria monografii științifice. Cursul lui George Manu intitulat Fizica nucleară. Isotopi, momente nucleare, radioactivitate (București, Monitorul Oficial și
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]