7,557 matches
-
icoana și-a dat-o pe dolari la Constanța. Am patru icoane de la 1700. Le scot când fac sfântul maslu, ajung acasă și pe drum ne prinde ploaia. Parintele Alexandru a făcut Teologia la București. E pasionat de tâmplărie, de sculptură. Face catapetesme de nuc, de stejar, de paltin și ia bani frumoși, chiar dacă lucrează mult mai ieftin decât meșterii consacrați. - Tata m-a luat în primire. «Mă băiete, eu te-am trimis la Seminar. Tu ce-ai făcut acolo? În loc să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
distrage atenția unui copil fără stare, care se plictisește. Prima dată când am dat atenție efectului prezenței copiilor în lumea adulților nu a fost într-un supermagazin, ci într-un templu al culturii, muzeul Rodin din Philadelphia. Mă plimbam printre sculpturile mari de bron, pierdut în meditație estetică și brusc am auzit o voce exclamând: „Uite, mami, un funduleț!”. M-am întors și am văzut priveliștea: un îngeraș de țânc care înhățase cu strășnicie posteriorul lui Balzac. Apoi m-am uitat
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
2003, preofesorul Lucian Pavel, va organiza ”Zilele Eminescu”, în fața intelesctualității de la belgrad și Novi Sad. Această manifestare, de mare răsunet, a organizat-o împreună cu poetul Adam Puslojic, Milan Nenadic și Marina Dan. Iubea foarte mult și arta plastică, în special sculptura lui Constantin Brâncuși. Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la nașterea marelui artist, profesor Lucian Pavel a organizat o expoziție de fotografie Brâncuși, cu participarea corpului diplomatic din capitala Serbiei. În perioada cât a fost în fruntea învățământului călărășean
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
unor relații de respect și prietenie între oamenii de pretutindeni, în vederea întăririi păcii și bunei înțelegeri între popoare. Modelul fizic al sportivul rămâne acela format în Cetatea greacă, promovat apoi în spațiul universal. Informațiile despre Grecia sportivă apar din artă, sculptura în piatră, care s-a perpetuat prin intermediul sugestiei că Zeul este un om perfect, prezentat prin o simetrie a corpului zeului masculin și feminin, prezent la început, în trunchiurile de arbore xoanon ale primelor statui (cca 1900-1800 î. Hr.). Din secolul
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
copii, adolescente și tinere fete. Acestea alergau cu părul despletit, îmbrăcate cu o tunică scurtă, care lăsau umărul drept descoperit. Premiile pentru câștigătoare constau din ramuri de măslin, vaci sacrificate la altarul zeiței Hera și dreptul de a avea o sculptură care să-i imortalizeze chipul. Programul întrecerilor Din 776 î. Hr. și până la a 13-a olimpiadă (728 î. Hr.), singura probă la care s-a concurat în sanctuarul din Olympia a fost alergarea pe distanța de un stadiu, adică pe 192
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
grec de independență, când Franța a trimis o misiune științifică formată din ingineri, arheologi și artiști pentru a întreprinde cercetări asupra monumentelor din Olympia. După 6 săptămâni de săpături echipa condusă de Abel Blouet a identificat amplasamentul templului lui Zeus. Sculpturile importante, ce s-au descoperit atunci, au fost trimise la Muzeul Luvru cu aprobarea Adunării Naționale Elene. Nu mult după aceea interesul Franței pentru săpăturile din zonă s-au stins, cedând locul Germaniei, care, în 1875 a încheiat un acord
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
80 În toate secțiile de profil din Occident. Această luptă de modernizare s-a dat Între concepție, convingeri și, În final, Între oameni. Există multiple exemple În literatura asupra conflictelor declanșate de introducerea noii metode. Aproape de noi, stau mărturie cărțile « Sculptură În creier », autori Leon Dănăila și Dora Petrila (Editură DU Style, 1998, București) și « Helsinki Microneurosurgery Basics and Tricks », autori Martin Lehecka, Aki Laasko și Juja Hernesniemi (Aesculap Akademie, Helsinki, Finland, 2011) Cât privește introducerea microneurochirurgiei la Iași, echipa cea
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
-l va răpune. Printre cei care iau fost alături, atât în cercetările arheologice, cât și în alte împrejurări, amintim pe Vladimir Dumitrescu, marele arheolog, Sebastian Morintz, Silvia Marinescu - Bâlcu, George Trohani. Iată , ce spune Vladimir Dumitrescu în lucrarea intitulată ”Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul Raional Oltenița”, al căror autori sunt Silvia Marinescu Bâlcu și Barbu Ionescu: ”Despărțindu-se cu oarecare părere de rău de această primă colecție, Barbu Ionescu nu s-a despărțit însă și de pasiunea pentru trecut. Dimpotrivă, ani
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
bunurile pot fi grupate în: bunuri certe (determinate individual) și bunuri generice (determinate generic). Sunt certe acele bunuri determinate prin caracterele lor individuale, deosebindu-se de alte bunuri asemănătoare prin însușirile specifice pe care le au. Astfel, bunurile unicate (tablouri, sculpturi) sau cele care se individualizează prin anumite caracteristici (o construcție, o mașină) sunt bunuri certe (res certa). Sunt generice acele bunuri determinate prin caractere generice, comune unei categorii de bunuri și care se individualizează prin număr, măsură (banii, alimentele, combustibilii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
în Europa Centrală); altele reprezintă, foarte probabil, păsări. Figurinele sunt decorate cu diferite desene geometrice, între altele, crucea gamata. Pentru a explica eventuala lor funcțiune religioasă, F. Hancar a amintit că anumite triburi de vânători din Asia septentrională fabrică mici sculpturi antropomorfe din lemn, numite dzuli. În triburile în care dzuli sunt feminini, acești "idoli" reprezintă strămoașa mitică din care se presupune că au descins toți membrii tribului: ei protejează familiile și locuințele, și la întoarcerea din marile vânători li se
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
750011. Rezultatele imediate ale cultivării gramineelor se vădesc în expansiunea populației și dezvoltarea comerțului, fenomene care caracterizează deja civilizația natufiană. Spre deosebire de schematismul geometric specific desenelor și picturilor mezoliticului european, arta natufienilor este naturalistă: s-au scos la lumina zilei mici sculpturi de animale și figurine umane, adesea în postură erotică 12. Simbolismul sexual al pilonilor sculptați în formă de falus este atât de "evident" că nu poți să te îndoiești de semnificația lor magico-religioasă. Cele două tipuri de înmormântări natufiene -a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
camerele mortuare au un stâlp central și pe pereți se disting încă urme de pictură. Dolmenele se găsesc de-a lungul Atlanticului, mai ales în Bretania, până în Țările de Jos. În Irlanda, camerele funerare, destul de înalte, au pereții împodobiți cu sculpturi. 1 Menhirul situat lângă Locmariaquer măsura peste 20 de m fnălțime. În Bretania, anumiți menhiri izolați sunt asociați tu morminte. 2 Aliniamentele de la Carnac cuprind 2935 menhiri dispuși pe un teren de 3900 m lungime. E vorba, desigur, de un
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
era o isola sacra 11. Vastele terase eliptice care se întindeau între sanctuare sau în fața lor serveau, desigur, pentru procesiuni sau coregrafie rituală. Pereții templelor sunt decorați cu admirabile spirale în basorelief și s-a excavat un anumit număr de sculpturi în piatră, reprezentând femei culcate într-o rană. Dar descoperirea cea mai senzațională este enorma statuie a unei femei - cu siguranță o zeiță - așezate. Săpăturile au relevat un cult elaborat, cu sacrificii de animale, ofrande de hrană și libațiuni, rituri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poartă o conduită demnă: „Neavînd o sală confortabilă de teatru, în care să [se] poată primi ansambluri superioare de artă dramatică, sau de muzică aleasă; neavînd un palat cultural în care să [se] poată primi expoziții de artă plastică și sculptură; neavînd biblioteci cu săli convenabile de lectură, băcăoanii se mulțumesc cu spectacole de cinema, cu exhibițiunile lui Tănase și își formează, în mare parte, educația literară și artistică în șezătorile populare pe care ni le dau (!) generozitatea cîtorva societăți culturale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
banii” arată că „Am putea aminti și faptul că au ajuns să aibă preț și o serie de obiecte care, deși sunt produse ale muncii omenești, este imposibil să fie evaluate ca valori economice pentru că reprezintă unitate: tablouri de artă, sculpturi, obiecte antice, etc.” deci obiecte care fac parte din patrimoniul cultural national, care după aprecierea aceluiași autor „...au costat muncă omenească individuală, imposibil de evaluat ca părți ale muncii sociale” și totuși conchide că „ele se vînd și se cumpără
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pentru dreptate socială și națională, monumente ale personalităților de frunte ale culturii, istoriei naționale etc.; c) Elemente de conservare a patrimoniului cultural național, muzee de diverse tipuri, colecții, pinacoteci, case memoriale etc.; d) Elemente ale ocupațiilor materiale tradiționale: olărit, artizanat, sculptură În lemn, Îndeletniciri casnice și gospodărești (morărit, bătut sumane, piuă etc.); e) Obiceiuri și tradiții, cum ar fi: obiceiuri pastorale, agrare, de anul nou, de nuntă, de naștere, ca și festivaluri folclorice Înterjudețene, nedeele etc. Carpații Meridionali, constituie una dintre
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Malul cu Flori (DÎmbovița); Tismana - covoare, costume, cojoace pentru export, Runcu - covoare, Stănești - cusături, țesături, CrasnaNovaci - covoare, (Gorj) Isverna și Ponoarele (Mehedinți); Talea (Prahova); Avrig - covoare, cusături și țesături, CÎrțișoara, Gura RÎului, Jina - cojoace, pieptare, căciuli, Rășinari - cojoace, covoare, carpete, sculptură În lemn, Săliște, Turnu Roșu - covoare, (Sibiu); Horezu și Vaideeni (VÎlcea). Ca și În multe alte zone din țară, cum ar fi cea de la Marginea (Suceava), Oituz (Bacău), Corund (Harghita), Iara (Cluj) și În arealul Carpaților Meridionali, una din ocupații
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
la fîntîni, etc.) și În numeroase feluri (prelucrat, neprelucrat, stilizat etc.) ajungînd În timp să creeze o adevărată civilizație a acestuia. Faptul că Într-o localitate din Carpații Meridionali respectiv la Hobița - Pestișani (Gorj) s-a născut geniul creator al sculpturii moderne - Constantin Brîncuși, vine tocmai să Întărească afirmațiile de mai sus. Operele de artă ale unor specialiști anonimi, răsfirate din depresiuni și pînă În cătunele cele mai Înalte, pot fi admirate azi În: porțile de lemn, acoperișurile, ornamentele și arhitectura
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
ora actuală de monumente de arhitectură populară, de artă populară au următoarea distribuție pe județe: Alba - 1, Argeș - 1, Brașov - 2, Caraș - 6, Gorj - 3, Mehedinți - 7, Sibiu - 3, VÎlcea - 2. În profil teritorial, prezența acestora este la: Șugag (Alba) - sculptură În lemn, stîlpi de poartă; Rucăr - casă cu foișor, vechile porți mari cu ușă și poartă carosabilă cum ar fi: casa lui Nae Iosif Țapul, veche de peste 120 de ani (Argeș); Bran - case de lemn, Victoria - cantonul lui Dumitru Opriș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de scoarțe, costume În satul Brădiceni; arhitectură populară: crestături În lemn; - mari culturi de nuci (cea mai mare plantație din Europa) și castani; - m.n. peștera Gura Plaiului și pădurea Topeștilor, satul Boroșteni; - lacuri artificiale, iazuri pentru pescuit; - tabăra națională de sculptură În piatră „Brîncușiana” la Hobița; - pensiunea turistică Casa Brâncuși; - popas turistic la Hobița și pensiuni agroturistice. POLOVRAGI. - săpături arheologice: cetate dacică; - m. arh.: Mănăstirea Polovragi cu pictura (1643), ctitor Matei Basarab; - etnografie și folclor; - formație laureată de fluierași - serbare populară
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Parascheva (1750) cu pictură original; - m. arh.: casa episcopilor; - m. m.: mausoleul Andrei Șaguna (1809-1873), mitropolit ortodox al românilor din Transilvania și Ungaria; - m. m.: casa memorială Octavian Goga, - etnografie și folclor: vatră folclorică și etnografică, centru artizanal (cojocărit și sculptură În lemn, covoare, carpete), tradiția mobilierului pictat; - Casa Barcianu - muzeu etnografic; - aici s-a născut Harie Mitrea (1842-1904) - medic și naturalist, a studiat insulele Yava, Borneo, Indonezia și Eugen Brate (1850-1912) - economist și om politic; - vila Tocile; - pensiuni: Otilia, Melania
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Michaud, 2002, p.149] sau că madona, muză și seducătoare [Higonnet, 2002, p.303]. Aceste stereotipuri artistice și ideologice sunt reprezentate la diferite niveluri ale culturii literare (literatura populară, periodica, beletristica) și vizuale (în publicitate, fotografii, ilustrații de carte, pictură, sculptură, producții artizanale etc.). Arhetipurile feminine nu se rezumă la reflectarea unui ideal de frumusețe, ele devin modele de comportament, mai mult sau mai putin rigide. Astfel, muză rămâne ceea ce fusese înainte: o figură alegorica sau incarnarea unei idei35 în mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
p.59]. Doamna Anserre are predispoziție pentru poezie: "Elle faisait des vers et des nouvelles, avait le coeur poétique et était belle à ravir" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Clorinde se îndeletnicise cu sculptură: "une statue que Clorinde avait ébauchée, mordue un beau jour du caprice d'être une artiste" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.84]. Sidonie Risler, fiica a timpului operetei, este mai mult interesată de acest gen: "Leș refrains d'Offenbach
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în lipsa unei statistici la nivel european cu privire la cei două mii de ani de creștinism. Nu este drept să ștergi, în numele laicității, secole de istorie și de cultură inspirate de credința religioasă. Nu putem mutila sufletul Europei ignorând capodoperele din arhitectură, pictură, sculptură, literatură sau muzică, pentru a susține o pretinsă emancipare bazată pe vidul spiritual al secularizării. Nu putem înlocui niciodată valorile constante ale religiei cu modele efemere ale umanismului autosuficient și antireligios. Dimensiunea creștină a Europei este astăzi negată, minimalizată sau
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
sonetul. CLASICISMUL Clasicismul este un curent literar manifestat În Franța secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. Principiile estetice ale acestui curent au orientat creația artistică europeană din acea perioadă, plecând de la modelele artistice oferite de literatura, arhitectura și sculptura antichității, considerate a fi Întruchipări perfecte ale idealului de armonie, echilibru și seninătate. Clasicismul aspiră la reflectarea unei realități În operele de artă desăvârșite, În calitatea lor de creații artistice, opere menite să-l ajute pe om de a atinge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]