4,972 matches
-
sau rinolalia aperta și clauza de natură organică postoperatorie și de natură funcțională, care au solicitat diagnosticul complex la nivelul echipei formată din neurolog, logoped și orelist. În rândul preșcolarilor a fost diagnosticată audimutitatea sau alalia, cu cele două aspecte: senzorială și motorie sau mixtă, pe fond de debilitate mintală sau cu intelect păstrat. Dislalia este recunoscută datorită deficiențelor de articulare prin înlocuiri, omisiuni și intervertiri de sunete sau silabe în cadrul cuvântului și al propoziției. Dislalia mecanică este atribuită malformațiilor periferice
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de agenți nocivi care afectează sistemul nervos al copilului în diferite stadii de dezvoltare. În acest sens, experți ai O.M.S. în diverse țări au ajuns la stabilirea cifrei de 17,9% din populația infantilă ca fiind handicapați (fizic, motor senzorial, comportamental, epileptic, intelectual) iar dintre aceștia, 6-7%, sunt copii cu deficiențe mintale. b) Un alt factor îl constituie progresul tehnico-științific înaintat care impune dezvoltarea învățământului și creșterea obligativității școlarizării până la zece clase, în perspectivă la nivelul liceului. Aceasta relevă un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mintale, pe de altă parte, nouă, psihopedagogilor speciali ne revine sarcina depistării precoce a deficienței mintale precum și a tratării, introducerii în forme terapeutice și recuperatorii cât mai timpurii a copiilor handicapați mintal: grădinițe, școli ajutătoare sau cu profil fizic, motor, senzorial, comportamental. Diferențierea umană pe baza Q.I-ului a dus la extrapolarea din circuitul educațional normal a unor contingente importante din punct de vedere social, aceștia devenind „paria” societății cu toate efectele morale consecutive. Școala însă, ca forum al civilizației
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a stabili nivelul dezvoltării intelectuale. M. Roșca (1967) găsește cea mai semnificativă corelație, de 0,71 între nivelul de dezvoltare intelectuală și capacitatea de discriminate a fonemelor. De altfel, și M. Guțu (1975) afirmă că „dislalia deficientului mintal este predominant senzorială”. S-a găsit o corelație mai semnificativă după etatea mintală de 7-8 ani și nu la vârste mici. II. Cele mai frecvente tulburări de limbaj întâlnite în practica logopedică sunt dislaliile, disgrafiile și dislaliile de tip motor sau mixte. Pentru
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
obținerea unor rezultate net superioare celor cu caracter predominat verbal. Rezumat Datele cercetării de față confirmă: a) necesitatea și utilitatea diagnosticului diferențial pentru aplicarea unor programe adecvate în corectarea tulburărilor de limbaj; b) relația dintre defectele de articulație de natură senzorială și auzul fonematic, dar și dintre acesta și greșelile de scriere; c) necesitatea și utilitatea muncii logopedului, alături de a defectologului, în contextul învățământului special. Normal și patologic în evoluția copilului asistat Angajat să răspundă cu maximă eficiență cerințelor societății, învățământul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
primul an al preșcolarității, ajungând în prag de an școlar imaturi școlari, atât sub aspectul limbajului, cât și al intelectului. În general, la copiii din casa de copii se observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
bio-psiho-socială, René Lafon introduce noțiunea de prevalență, noțiune deosebit de importantă pentru înțelegerea corectă a fenomenelor de inadaptare socio profesională a copilului. De pe această poziție, autorul propune următoarea clasificare: inadaptare cu prevalență biologică sau somatică, în condițiile unor infinități și deficiențe senzoriale sau motrice, insuficiențe somato-funcționale, maladii acute sau cronice; inadaptare cu prevalență psihologică în caz de timiditate, stări anxioase, fobii, psihoze, tulburări comportamentale; inadaptare cu prevalență socială, în condițiile unui mediu familial alterat, a unei educații școlare inadecvate, a unor influențe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
potențialului de imaginație și dacă bogăția și flexibilitatea imaginației influențează dezvoltarea intelectuală și poate deveni un indicativ al acesteia: experiența confirmă că atât basmele cât și povestirile contribuie la dezvoltarea intelectuală, în mare măsură, prin cunoașterea mediului înconjurător, dezvoltarea potențialului senzorial, al gândirii critice, al emotivității, voinței, curajului, perseverenței, caracterului. dezvoltă flexibilitatea și originalitatea gândirii, dar coeficientul de imaginație singur nu poate fi un indicativ specific activității intelectuale. 5. Mijloace metodologice de prezentare a basmelor: prezentarea imaginilor concomitent cu povestirea, anterior
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ce i s-a acordat. Tabloul dislexo-grafiei cu toate formele comune de manifestare la copilul cu intelect normal Dislexo-grafia specifică; Dislexo-grafia de evoluție; Dislexo-grafia consecutivă; Dislexo-grafia motrică, lineară etc. În această categorie s-a luat ca punct de plecare componenta senzorială afectată, cât și sistemul cerebral implicit, chiar dacă au un caracter constant și tendințe de a se agrava, terapia logopedică, pornind de la cunoașterea etiologiei, este în măsură să conducă la un pronostic favorabil. Având în vedere că debilitatea mintală este forma
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în pagină; însușirea deprinderii de „rând”; formarea câmpului vizual lexic corespunzător câmpului grafic în care este necesară și deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de Ajuriaguerra, C. Păunescu, E. Verzea). La deficitul de intelect sunt foarte frecvente dificultățile în înțelegerea simbolurilor grafice având o cauză genetică și o inerție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
citire confuză neclară și o scriere inegală, tremurată, neproporționată. Aici, dezvoltarea psihomotorie vizează atât aspectul grafomotric cât și perceptivmotric în care, un rol important îl au coordonările oculo-manuale. Concluzii Având în vedere că la debilul mintal se manifestă frecvent deficiențe senzoriale (văz, auz, motricitate și psihomotricitate) cât și ale contextului, simptomele specifice tulburărilor dislexo disgrafice se asociază cu acestea, ceea ce accentuează dificultățile comportamentului lexicografic. Gravitatea tulburărilor dislexo-grafice se află într-o relație de feed-back cu gravitatea deficienței de intelect. Ca o
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Referindu-ne la cei dislalici (12), în proporție de 50% au prezentat și dislexie-disgrafie, în cele mai diverse grade de deteriorare. Din punct de vedere al etiologiei acestora, unele erau o urmare a dislaliei, altele o urmare a unui deficit senzorial (auz-văz), dar în cea mai mare parte ele au fost determinate de eșecul școlar. Acest fapt ridică probleme pedagogice de un mare interes, asupra cărora nu ne referim în lucrarea de față. Sunt bine cunoscute trăsăturile dominante ale acestor vârste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
spunea: . Rezumat În condițiile vieții actuale organismul uman este solicitat la maximum în vederea adaptării. Energia fizică și psihică se epuizează incomparabil mai repede ca altădată. Ritmul accelerat al existenței pe de o parte, dar pe de altă parte, tirul excitațiilor senzoriale somatice și afective ne mențin într-o permanentă stare de crispare și disconfort somatic și spiritual. Orice stare tensionată și orice efort mental se materializează pe planul sensibilității somatice printr-o senzație de tensiune musculară, care la rândul ei, întreține
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
riguroase, în funcție de scopurile propuse. Definirea noțiunii: deprindere motrică Numeroși autori au definit deprinderile motrice. Astfel Whiting (1975) citat de Dragnea A. și colaboratorii (2006) definește deprinderile motrice ca: „o serie de acțiuni motrice complexe, intenționale, implicând un lanț de mecanisme senzoriale, centrale și motorii care prin procesul învățării au devenit organizate și coordonate, astfel încât permit realizarea unor obiective, cu maximum de siguranță.”. M. Epuran (1993) consideră că deprinderile reprezintă: „calități ale actelor motrice învățate, care prin exersare dobândesc indici superiori de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
1996) definește rezistența astfel: “Este capacitatea organismului de a depune eforturi cu o durată relativ lungă și o intensitate relativ mare, menținând indici constanți de eficacitate optimă. Deci, este capacitatea psiho-fizică de a depune eforturi fără apariția stării de oboseală (senzorială, emoțională, fizică) sau prin învingerea acestui fenomen de oboseală. Cadrul de dezvoltare a rezistenței se reflectă în capacitatea funcțională ridicată a sistemelor cardiovascular și respirator, a metabolismului, sistemului nervos, precum și capacitatea de coordonare a celorlalte aparate și sisteme ale organismului
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși intrapersonale; procese afective, cu accent
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
sinteza imunoglobulinelor, mediul, prin antigen, acționează asupra sistemului imunitar, îi declanșează reacția care se finalizează cu construirea unei gene active imunoglobulinice sau pentru receptor de antigen din celula T. Ar fi interesant de identificat în sistemul imunitar echivalentul pentru sistemul senzorial de la animale care recepționează stimuli și declanșează transformarea de tip lamarckian a organismului, sub acțiunea mediului. De aceea, pe verticală, de la genitori la descendenți, prin celulele germinale sunt transmise doar seturile bazale înscrise în patrimoniul ereditar al speciei, pentru răspunsul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Între teoriile ciclice formulate în cadrul sociologiei se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
se încadrează: teoria circulației elitelor a lui Vilfredo Pareto, văzută ca motor al schimbării sociale; și teoria lui Pitirim Sorokin care vede schimbarea socială ca o succesiune ciclică între cele trei tipuri de cultură, senzorială (ce privilegiază valorile materiale, empirice, senzoriale), ideatică (ce pleacă de la premiza că natura realității este spirituală, imaterială și se centrează pe valori ce pot fi întâlnite în diverse religii și filosofii spirituale) și cultura idealistă (care este intermediară între primele două și face tranziția între ele
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu ajutorul formelor simbolice de expresie și comunicare, cum ar fi joacă și o varietate de imagini vizuale și kinestezice. Impactul terapiei prin artă asupra copiilor cu deficiențe de auz poate avea ca și rezultate: - Dezvoltarea inteligenței emoționale - Stimularea tuturor canalelor senzoriale - Dezvoltarea capacității de a se exprima mai repede și mai usor - Modelarea personalității prin valori estetice și orientarea spre incorporarea frumosului în viață și activitate - Declanșarea proceselor complexe de asimilare și fixare afectiva atât la nivel individual cât și colectiv
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
de auz și/sau asociate prin intermediul unor parteneriate cu diverse instituții care s-au derulat pe parcursul mai multor ani. Un important parteneriat s-a încheiat cu Asociația culturală “Compania D’Arte” prin proiectul „Dăruind vei dobândi” - adresat copiilor cu deficiențe senzoriale. Proiectul “Dăruind vei dobândi” și-a propus să-i susțină pe copiii cu deficiențe senzoriale din clasele V-VIII, în procesul lor de autodescoperire, de dezvoltare a încrederii în ei înșiși, de autoacceptare și acceptare a celorlalți, prin organizarea a
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
pe parcursul mai multor ani. Un important parteneriat s-a încheiat cu Asociația culturală “Compania D’Arte” prin proiectul „Dăruind vei dobândi” - adresat copiilor cu deficiențe senzoriale. Proiectul “Dăruind vei dobândi” și-a propus să-i susțină pe copiii cu deficiențe senzoriale din clasele V-VIII, în procesul lor de autodescoperire, de dezvoltare a încrederii în ei înșiși, de autoacceptare și acceptare a celorlalți, prin organizarea a patru ateliere și anume: dans, muzică, lut și ceramică și circ, ateliere ce s-au
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
și anume: dans, muzică, lut și ceramică și circ, ateliere ce s-au finalizat cu susținerea unui spectacol de 1 Iunie. 119 Muzică, teatrul, dansul și artele plastice pot avea un rol important în susținerea și dezvoltarea copiilor cu deficiențe senzoriale. De asemenea artă, promovată copiilor că un joc, poate fi un liant, îi poate ajuta să relaționeze mai usor între ei indiferent de gradul sau tipul deficientei. Descoperirea mijloacelor artistice ca mijloace de exprimare cât și îndrumarea copiilor cu deficiențe
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
De asemenea artă, promovată copiilor că un joc, poate fi un liant, îi poate ajuta să relaționeze mai usor între ei indiferent de gradul sau tipul deficientei. Descoperirea mijloacelor artistice ca mijloace de exprimare cât și îndrumarea copiilor cu deficiențe senzoriale de a se exprima prin intermediul artei, poate deveni un sprijin real în viața, putând avea un rol pozitiv în formarea lor umană și de ce nu, poate chiar în formarea profesională.
Terapia prin art? ? modalit??i de comunicare ?n rela?ia cu copilul deficient de auz by Carmen-Venera P?tru?escu [Corola-publishinghouse/Science/83991_a_85316]
-
1.3. Observația clinică / 56 3.1.3.1. Metode ale observației / 57 3.2. Testarea clinică / 60 3.2.1. Probe pentru evaluarea funcțiilor cognitive / 61 3.2.1.1. Testarea inteligenței / 61 3.2.1.2. Testarea funcțiilor senzoriale și motorii / 63 3.2.1.3. Evaluarea percepției / 64 3.2.1.4. Teste de reprezentare spațială / 65 3.2.1.5. Testarea memoriei / 66 3.2.1.6. Testarea calităților funcției verbale / 67 3.2.2. Probe pentru
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]